3ra-456/20 — contestarea actului administrativ, recunoasterea dreptului la pensionare si obligarea efectuarii calculului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, recunoasterea dreptului la pensionare si obligarea efectuarii calculului
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-456/20 — contestarea actului administrativ, recunoasterea dreptului la pensionare si obligarea efectuarii calculului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-456/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: G. Stratulat)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)
Î N C H E I E R E
13 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Alic Cotoneț împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale sect. Centru cu privire la contestarea actului administrativ,
recunoașterea dreptului la pensionare și obligarea efectuării calculului,
împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva
hotărârii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La 23 august 2017 Alic Cotoneț a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului
administrativ, recunoașterea dreptului la pensionare și obligarea efectuării
calculului.
În motivarea acțiunii a indicat că prin certificatul nr. 9096, eliberat la 26 iunie
1986, a fost certificat ca medic radiolog.
A menționat că în perioada 13 ianuarie 1987 - 22 februarie 1988, a activat în
calitate de medic radiolog în Spitalul raional Anenii Noi. La 15 februarie 1988 prin
ordinul 17 K, a fost angajat în calitate de medic endoscopist al secției de endoscopie
a Spitalului Clinic Republican Rr 1, mun. Chișinău, unde activează până în prezent.
A comunicat că prin ordinul Nr. 24 din 5 iunie 1998 ,,Despre aprecierea
funcțiilor de medic și asistență medicală”, s-a ordonat de reprofilat din 1
aprilie1998 în statele secției de endoscopie trei unități de medici endoscopiști în
trei unități de medic-endoscopist-chirurg-radiolog și două unități de asistență
medicală endoscopie în două unități de asistență medicală radiotehnician, iar statele
să fie introduse în lista personalului categoriei A, folosindu-se de toate
indemnizațiile prevăzute de legislația în vigoare.
Astfel, prin ordinul nr. 81 c-a din 22 iulie 1998 al Spitalului Clinic Republican,
a fost transferat din funcția de medic endoscopist în funcția de medic endoscopist-
1
chirurg-radiolog, primind toate indemnizațiile prevăzute de lege pentru personalul
inclus în categoria ,,A”, poziția 12300000 – 20426.
Din anul 1998 este pus la evidență de către CNSP (Centrul Național de
Sănătate Publică), fiind supus anual controalelor medicale specializate, în vederea
stabilirii parametrilor sănătății în legătură cu activitatea în sfera radiațiilor ionizate.
A mai relatat că la 8 iunie 2016, la atingerea vârstei de pensionare pentru
activitate în condiții nocive pentru viață și sănătate, s-a adresat Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale sect. Centru, cu o cerere pentru a fi întocmit dosarul de pensie și
calcularea pensiei, în legătură cu împlinirea vârstei de 54 ani cu stagiu de muncă
care depășește termenul de 10 ani de activitate în sfera radiației ionizate categoria
,,A”, care îi acordă dreptul la pensie, conform Legii privind pensiile de asigurări
sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998.
A declarat că prin decizia nr. 961 din 18 iunie 2016 a Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale sect. Centru, i-a fost refuzat în stabilirea pensiei pentru limita de
vârstă în condiții grele de muncă și lucrări nocive din motiv că, prin actele
prezentate pentru stabilirea pensiei, nu s-a confirmat ocuparea la lucrări cu utilizarea
substanțelor radioactive cu activitatea la locul de muncă de peste 10 milichiuriuri
radiu 226.
A considerat neîntemeiat refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.
Centru, deoarece i-a fost atribuită un alt tip de activitate și anume activitate cu
substanțe radioactive și nu radiații ionizate.
Ulterior, la 30 iulie 2017 s-a adresat cu o cerere către organele administrative
ale Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru înlăturarea erorii admise, însă nu a
au fost aduse clarități asupra soluției adoptate.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, Legii privind sistemul public de
pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 și ale Legii nr. 489-XIV din 8 iulie 1999
privind sistemul public de asigurări sociale.
A solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Centru
mun. Chișinău nr. 961, înregistrată cu nr. 9281 la 18 august 2016; obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale să elibereze răspunsul solicitat prin cererea din 30
iulie 2017; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i recunoaște dreptul
la pensionare, la atingerea vârstei de pensionare de 54 ani, cu stagiul de muncă mai
mult de 10 ani pentru activitate profesională în condiții nocive; obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale să întocmească dosarul de pensionare și să efectueze
calculul începând cu data atingerii vârstei de pensionare, cu aplicarea condiției de
activitate profesională în condiții nocive pentru viață și sănătate, precum și încasarea
cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea protocolară din 10 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, a fost atrasă în proces în calitate de copârât Casa Teritorială de
Asigurări Sociale sect. Centru (f.d.75).
În cadrul ședinței de judecată din 27 februarie 2019, reprezentantul
reclamantului Cotoneț Alic, avocatul Constantin Grigoraș, a concretizat cerințele
prin excluderea pretenției privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale,
să elibereze răspunsul solicitat prin cererea din 30 iulie 2017 (f.d. 90).
2
Prin hotărârea din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
admisă parțial cererea de chemare în judecată. A fost anulată decizia Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Centru mun. Chișinău nr. 961, înregistrată cu nr.
9281 la 18 august 2016. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de a
stabili și reține dreptul lui Alic Cotoneț la pensionare, la atingerea vârstei de
pensionare de 54 ani, cu stagiul de muncă mai mult de 10 ani pentru activitate
profesională în condiții nocive. A fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale
să întocmească dosar de pensionare lui Alic Cotoneț, cu obligarea efectuării
calculului, începând cu data atingerii vârstei de pensionare, cu aplicarea condiției
de activitate profesională în condiții nocive pentru viață și sănătate. În partea
pretenției lui Alic Cotoneț împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire
la încasarea cheltuielilor de judecată, cererea de chemare în judecată a fost respinsă,
ca neîntemeiată.
La 9 aprilie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel
împotriva hotărârii din 29 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 29
martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu referire la prevederile art.
14 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, art.
41 alin. (3) al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14
octombrie 1998 (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de pensionare de
către reclamant), precum și a Listei nr. 1 a unităților de producție, lucrărilor,
profesiilor, funcțiilor și indicilor ce acordă dreptul la pensie pentru limită de vîrstă
în condiții avantajoase, aprobată prin hotărârea Guvernului nr. 822 din 15 decembrie
1992, a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia
acțiunii.
În acest sens, instanța de apel a apreciat critic argumentele invocate în cererea
de apel precum că în rezultatul controlului efectuat în cadrul Spitalului Clinic
Republican pentru confirmarea faptului activității nemijlocit cu substanțe
radioactive, instituția nu a prezentat toate actele solicitate, iar prin cele prezentate
spre verificare nu se confirmă activitatea în condițiile expuse anterior, întrucât,
materialele cauzei denotă faptul că Alic Cotoneț a activat în funcția de medic
endoscopist-chirurg-radiolog, din anul 1998 până în prezent, fapt confirmat prin
înscrierile din carnetul de muncă și adeverința eliberată de Instituția Medico
Sanitară Publică Spitalul Clinic Republican, ceea ce-i conferă dreptul de a beneficia
de pensia în condițiile solicitate.
Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor
administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material
și procedural, iar în consecință soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind
rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în
coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios.
La 24 ianuarie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs
împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
3
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe
deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.
A declarat că pe parcursul examinării cauzei nu s-a confirmat activitatea
intimatului în condițiile expuse și ca urmare, nu a fost confirmat dreptul acestuia la
pensia solicitată.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi decizii.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat
Codul administrativ al Republicii Moldova.
În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 11 decembrie 2019,
fiind notificată recurentului la 10 ianuarie 2020, prin intermediul poștei electronice
la adresa de e-mail (f.d.169).
Astfel, recursul depus la 24 ianuarie 2020, este în termen.
La 18 februarie 2020, în adresa intimatului Alic Cotoneț și reprezentantului
acestuia, avocatul Constantin Grigoraș, a fost expediată copia recursului, cu
înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă avizele de recepție a
scrisorilor recomandate au fost returnate cu mențiunea ,,nereclamat”, nefiind astfel
valorificat dreptul procedural de depunere a referinței (f.d.177, 179, 180).
În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma
prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de
contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului
administrativ.
Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea
4
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
5
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,
433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Iurie Bejenaru
6