2ra-430/20 — încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin infractiune, compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-430/20

Prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Briceni (jud. E. Tverdohleb)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

13 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ruslan Cojocari,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Victor Perțu

împotriva lui Ruslan Cojocari cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

cauzat prin infracțiune, compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de avocatul Vasile Martin în interesele lui Ruslan Cojocari și s-

a menținut hotărârea din 2 aprilie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,

c o n s t a t ă:

La 31 ianuarie 2019, Victor Perțu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Ruslan Cojocari cu privire la încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin

infracțiune, compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, prin sentința din 1 februarie 2016 a

Judecătoriei Briceni, devenită irevocabilă la data de 16 februarie 2016, Ruslan

Cojocari a fost recunoscut vinovat în aceea, că la 25 septembrie 2015, în jurul orelor

22:30 min., fiind în stare de ebrietate alcoolică, încălcând grosolan ordinea publică și

exprimând o lipsă de respect față de societate, a deteriorat intenționat automobilul de

model ,,Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare xxxxx, care aparține reclamantului

Perțu Victor și care era parcat la poarta cet. Nicolae Romaneț, situată în sat. xxxxx.

Acțiunile lui Ruslan Cojocari au fost încadrate în baza art. 287 alin.(1) Cod penal,

fiindu-i aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300 unități

convenționale, ceea ce constituie suma de 6 000 de lei.

Reclamantul a menționat că, în cadrul urmăririi penale a fost recunoscut în calitate

de parte civilă, însă prin sentința din 1 februarie 2016 a Judecătoriei Briceni, acțiunea

civilă a fost lăsată fără soluționare, fiindu-i explicat dreptul de a înainta o asemenea

acțiune în ordinea procedurii civile.

1

Victor Perțu a afirmat că, Ruslan Cojocari i-a deteriorat automobilul de modelul

,,Dacia Logan” cu numărul de înmatriculare xxxxx, care îi aparține cu drept de

proprietate, astfel fiindu-i cauzat un prejudiciu material în mărime de 11 000 de lei.

A mai adăugat că, până la pronunțarea sentinței din 1 februarie 2016 pârâtul a

restituit o parte din acest prejudiciu în sumă de 5 000 de lei, iar în ședința de judecată

s-a obligat să restituie prejudiciul material în întregime, însă până în momentul de față

nu și-a executat această obligație, din care motiv a fost nevoit să înainteze în instanța

de judecată prezenta acțiune.

Reclamantul a specificat că, prin acțiunile sale Ruslan Cojocari i-a cauzat și un

prejudiciu moral, manifestat printr-o stare de stres și frustrare, care i-au afectat foarte

mult starea sa psihică și fizică.

În opinia reclamantului, pârâtul urmează să îi repare prejudiciul moral cauzat în

urma acțiunilor sale infracționale prin încasarea de la acesta a unui echivalent bănesc

în sumă de 5 000 de lei.

Victor Perțu a solicitat încasarea de la Ruslan Cojocari în beneficiul său a sumei de

6 000 de lei cu titlu de prejudiciu material, a sumei de 5 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 2 000

de lei.

Prin hotărârea din 2 aprilie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni a fost admisă

parțial acțiunea înaintată de Victor Perțu. S-a încasat de la Ruslan Cojocari în

beneficiul lui Victor Perțu prejudiciul cauzat prin infracțiune în sumă totală de 5 500

de lei, din care: prejudiciul material în sumă de 2 500 de lei și prejudiciul moral în

sumă de 3 000 de lei. S-a încasat de la Ruslan Cojocari în beneficiul lui Victor Perțu

cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 2 000 lei.

Prin decizia din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de avocatul Vasile Martin în interesele lui Ruslan Cojocari și s-a menținut

hotărârea din 2 aprilie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni.

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că suma daunei

cauzate în mărime de 11 000 de lei, nu a fost confirmată prin probe care ar demonstra

prejudiciul cauzat prin deteriorarea automobilului.

Instanțele de judecată au notat că, potrivit actului de efectuare a lucrărilor din data

de 21 iulie 2017, urmează, că la automobilul de model ,,Dacia Logan” cu numărul de

înmatriculare xxxxx, au fost efectuate următoarele reparații: geam lateral față - 2

bucăți, preț/bucată 700,00 de lei, în total 1 400 de lei; geam lateral spate -2 bucăți,

preț/bucată 550 de lei, în total 1 100 de lei; luneta - 1 bucată, preț/bucată 1 200 de lei,

în total 1 200 de lei; molding-uri laterale uși - 4 bucăți, preț/bucată 200 de lei, în total

800 de lei; parbriz - 1 bucată, preț/bucată 1 400 de lei, în total 1 400 de lei, în total

piese și materiale în sumă de 5 900 de lei; montare geamuri laterale 4 bucăți, preț

lucrare 800 de lei, în sumă de 800 de lei; montare lunetă, preț lucrare 400 de lei, în

sumă de 400 de lei; montare parbriz, preț lucrare 400 de lei, în sumă de 400 de lei, în

total manopera în sumă de 1 600 de lei. Total spre achitare 7 500 de lei.

Instanțele inferioare au stabilit că, reclamantul/intimat Victor Perțu pentru

repararea automobilului a achitat suma de 7 500 de lei, fapt confirmat prin actul de

efectuare a lucrărilor nr. 137 din 21 iulie 2017, iar în cadrul urmăririi penale, la data de

31 octombrie 2015, a recepționat în contul reparării automobilului de model ,,Dacia

2

Logan” cu numărul de înmatriculare xxxxx, de la Ana Cojocari - mama

pârâtului/intimat Ruslan Cojocari, suma de 5 000 de lei.

Prin urmare, instanțele de judecată au conchis de a încasa din contul

pârâtului/apelant Ruslan Cojocari în beneficiul reclamantului/intimat Victor Perțu a

prejudiciului material cauzat în urma infracțiunii în mărime de 2 500 de lei, ce

constituie diferența din suma rămasă neachitată din 7 500 de lei.

Referitor la prejudiciul moral, instanțele ierarhic inferioare au considerat

cuantumul acesteia fiind în mărime de 3 000 lei, or, suma dată cade sub aspectul

rezonabilității și caracterului compensatoriu.

La data de 28 noiembrie 2019, Ruslan Cojocari prin intermediul oficiului poștal a

declarat recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței

de fond cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea cererii de recurs a invocat că, hotărârile instanțelor inferioare sunt

neîntemeiate, ilegale și pasibile de a fi casate din considerentele ce urmează.

A menționat că instanța de fond a examinat cauza în baza unor probe care au fost

prezentate în copii, și anume Actul de efectuare a lucrărilor nr. 137 întocmit de

Societatea cu Răspundere Limitată „Total Renault Auto”.

În opinia recurentului actul dat este fals, deoarece nu este indicat numele și

prenumele comanditarului, nu este anexat bonul de plată a lucrărilor de reparație

efectuat de către această societate. Or, actul a fost prezentat în copie neautentificată

abia după depunerea referinței, iar la solicitarea de a fi prezentat în original așa și nu a

prezentat.

A adăugat că, atât instanța de apel cât și instanța de fond au negat și au încălcat

prevederile art. 138 alin. (4) Cod de procedură civilă, care stipulează că înscrisul se

depune în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, indicându-se

locul de aflare a originalului. Înscrisul se depune în original când conform legii sau a

unui act normativ circumstanțele cauzei trebuie confirmate numai cu documente în

original, și când ca urmare a examinării cauzei, înscrisul își pierde efectul juridic, sau

când copiile de pe documentul prezentat au cuprinsuri contradictorii, precum și în alte

cazuri când instanța consideră necesară prezentarea originalului. Iar, la caz

neprezentarea de către intimat a originalelor documentelor respective denotă faptul că

acestea sunt false.

În opinia recurentului, instanțele de judecată au interpretat eronat legea, ceea ce a

dus la adoptarea unor soluții greșite, fiindu-i astfel încălcat dreptul la un proces

echitabil și legal, fiind emisă o hotărâre judecătorească în baza probelor vădit false.

La 6 februarie 2020, în adresa intimatului Victor Perțu și a reprezentantului său –

avocatul Iurii Guzun a fost expediată copia cererii de recurs depusă de către Ruslan

Cojocari, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă

prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.94), fiind recepționată

de către reprezentantul intimatului la data de 11 februarie 2020 (f.d.95).

Însă, până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

intimatul sau reprezentantul său să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

3

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Completul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în

adresa participanților la proces la 23 octombrie 2019 (f.d.76), iar recurentul a

recepționat-o la data de 28 octombrie 2019 (f.d.78).

Prin urmare, recursul din 28 noiembrie 2019 depus prin intermediul oficiului

poștal, este declarat în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Ruslan Cojocari, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ruslan Cojocari nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța

4

de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor

și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa

constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de

către Ruslan Cojocari urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ruslan Cojocari.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

5