3ra-420/20 — cu privire la demolarea gardului și restabilirea hotarelor

3ra-420/20 — cu privire la demolarea gardului și restabilirea hotarelor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-420/20

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud:. A. Cazacliu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:. A. Minciuna, v. Negru, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

08 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Valentina Goloșneanu,

reprezentată prin procură de Sergiu Goloșneanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Zaftoni

împotriva Valentinei Goloșneanu cu privire la demolarea gardului și restabilirea

hotarelor și,

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentina Goloșneanu împotriva Primăriei satului Hârtopul Mare, r-nul. Criuleni,

intervenienți accesorii Tatiana Zaftoni și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

Serviciul Cadastral teritorial Criuleni” cu privire la anularea actelor administrative, a

planului cadastral și corectarea erorilor la întocmirea planului cadastral și întocmirea

planurilor cadastrale noi,

împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de Valentina Goloșneanu și Tatiana Zaftoni

împotriva hotărârii din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și

hotărâri suplimentare din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 22 februarie 2017 Tatiana Zaftoni a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Valentinei Goloșneanu cu privire la demolarea gardului și restabilirea

hotarelor.

În motivarea acțiunii, reclamanta Tatiana Zaftoni a indicat că este proprietara a

două bunuri imobile cu nr. cadastral xxxxx și suprafața de 0,127 ha și, nr. cadastral

xxxxx și suprafața de 0,0066 ha, situate în satul Hârtopul Mic, r-nul. Criuleni.

Reclamanta a punctat că în temeiul contractului de donație nr. 2-1/949 din

29 ianuarie 2007, autentificat de notarul public Petru Chirtoacă, a devenit proprietara

lotului de teren cu suprafața totală de 0,1336 ha, iar rectificările asupra suprafeței totale

a lotului au fost confirmate de notarul public la 26 noiembrie 2009.

Reclamanta a notat că la data înregistrării dreptului de proprietate în Registrul

bunurilor imobile, bunul imobil a fost intabulat cu numărul cadastral convențional

1

xxxxx, iar terenul fiind inițial înregistrat cu o suprafață de 0,0980 ha.

Reclamanta a susținut că prin cererea nr. 3101/09/3312 din 02 noiembrie 2009

cu privire la divizarea lotului de teren prin separare, reprezentanții Oficiul Cadastral

teritorial Criuleni au inspectat bunul imobil la fața locului și au stabilit hotarele pe

teren, iar în baza datelor obținute au întocmit planul geometric al terenului intabulat

deja cu numărul cadastral xxxxx, suprafața totală fiind constatată în mărime de 0,1336

ha.

Reclamanta a relevat că prin decizia Oficiul Cadastral teritorial Criuleni din

08 aprilie 2010 cu privire la formarea bunului imobil, prin separarea lotului cu numărul

cadastral xxxxx cu suprafața totală de 0,1336 ha, a fost separat bunul imobil înregistrat

la Oficiul Cadastral teritorial Criuleni sub nr. cadastral xxxxx (fostul număr cadastral

convențional xxxxx) cu suprafața totală de 0,1336 ha în două bunuri imobile cu

numerele cadastrale xxxxx - 0,127 ha, și xxxxx - 0,0066 ha.

Reclamanta a relatat că ulterior adoptării deciziei de separare, din bunul imobil

înregistrat la Oficiul Cadastral teritorial Criuleni cu numărul cadastral xxxxx s-a format

un alt bun independent, cu atribuirea acestuia numărului cadastral xxxxx, cu o suprafața

totală de 0,0066 ha. Dreptul său de proprietate asupra bunului format a fost înregistrat

la Oficiul Cadastral teritorial Criuleni, la 11 octombrie 2010 în temeiul deciziei de

formare a bunului imobil f/n din 08 aprilie 2010, iar aceste circumstanțe sunt

confirmate prin extrasele din Registrul bunurilor imobile.

Reclamanta a evidențiat că la solicitarea sa, reprezentanții Oficiului Cadastral

teritorial Criuleni au ieșit la fața locului și au stabilit punctele de cotitură ale terenurilor

vecine, fixând hotarul prin borne.

Reclamanta a afirmat că în urma inspectării la fața locului, s-a întocmit actul de

constatare din 20 noiembrie 2009, în baza căruia au fost elaborate planurile geometrice

ale bunurilor imobile cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx.

Reclamanta a precizat că hotarele stabilite la fața locului de către reprezentanții

Oficiului Cadastral teritorial Criuleni în noiembrie 2009 și trecute în Registrul

bunurilor imobile în octombrie 2010, nu au fost contestate de către pârâta Valentina

Goloșneanu, impunându-se concluzia că hotarul dintre terenurile vecine a fost stabilit

corect, în conformitate cu posesiunea de fapt a terenurilor de către ambele părți.

Reclamanta a remarcat că în vara anului 2014, pârâta a strămutat samavolnic

hotarele dintre terenurile vecine în interiorul terenului ce aparține ei, profitând de faptul

că la moment nu se afla în Republica Moldova.

Reclamanta a indicat că pârâta a tăiat copacii ce se aflau pe terenul său și a

construit un gard nou, micșorând în acest fel suprafața totală a terenului său.

Reclamanta a menționat că dreptul de proprietate al pârâtei Valentina

Goloșneanu asupra bunului imobil cu numărul cadastral xxxxx, situat în satul Hârtopul

Mic, r-nul. Criuleni, este confirmat prin certificatul eliberat de Oficiul Cadastral

teritorial Criuleni din 09 decembrie 2016.

La 25 mai 2018 Tatiana Zaftoni, reprezentată de avocatul Lilia Gherman a depus

cerere de concretizare, prin care a solicitat obligarea pârâtei Valentina Goloșneanu,

proprietara bunului imobil situat în satul Hârtopul Mic, comuna Hârtopul Mare, r-nul.

Criuleni, cu suprafața de 0,3659 ha și nr. cadastral xxxxx să demoleze gardul construit

ilegal, cu restabilirea hotarului dintre bunurile imobile cu numărul cadastral xxxxx și

suprafața de 0,3659 ha, și nr. cadastral xxxxx și suprafața de 0,127 ha, ce-i aparține cu

drept de proprietate, cu restabilirea hotarului conform deciziei Oficiul Cadastral

teritorial Criuleni de formare a bunului imobil din 08 aprilie 2010 și încasarea din

contul pârâtei Goloșneanu Valentina în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în

2

sumă de 9942 de lei.

La 27 iulie 2017 Valentina Goloșneanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva IP „Agenția Servicii Publice” (anterior Oficiul Cadastral teritorial Criuleni

al ÎS „Cadastru”,) cu privire la anularea planurilor cadastrale (geometrice) a loturilor

de teren cu nr. cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în com. Hârtopul Mare, r-nul Criuleni

și a planului cadastral (geometric) a lotului de teren cu nr. cadastral xxxxx, situat în

com. Hârtopul Mare, r-nul Criuleni precum și obligarea corectării greșelilor comise la

întocmirea planurilor cadastrale.

În motivarea acțiunii, reclamanta Valentina Goloșneanu a indicat că

colaboratorii serviciului cadastral au întocmit greșit planurile cadastrale (geometrice),

care la rândul lor, s-au ghidat de documentația cadastrală eronat întocmită, semnată și

aprobată de Primăria Hârtopul Mare, r-nul. Criuleni și transmisă către IP „Agenția

Servicii Publice” (Oficiul Cadastral Teritorial Criuleni al ÎS „Cadastru”) spre

înregistrare, asupra loturilor de pământ care aparțin cu drept de proprietate ei și Tatianei

Zaftoni.

Reclamanta susținut că despre faptul că Tatiana Zaftoni și-a perfectat planul

cadastral încă la 20 noiembrie 2009, precum și faptul că planurile cadastrale

(geometrice) au fost întocmite incorect, a aflat abia la 05 iunie 2017, când a fost citată

în judecată în calitate de pârât pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Tatiana Zaftoni cu privire la demolarea gardului și restabilirea hotarelor.

Reclamanta a punctat că planul său cadastral a fost perfectat în luna martie 2014.

Reclamanta a afirmat că despre faptul că planurile cadastrale au fost întocmite

eronat ei nu-i era cunoscut, respectiv nu avea de unde să aibă dubii referitor la

corectitudinea întocmirii planului cadastral.

Reclamanta a evidențiat că în luna noiembrie a anului 2014, a demolat gardul

vechi de lemn construit de familia sa la începutul anilor 60 ai sec. XX, din motiv că

acesta ajunsese într-o stare deplorabilă, cu intenția de a construi un gard nou. În timpul

demolării gardului s-a adresat Elena Zaftoni, reprezentanta lui Tatiana Zaftoni, care a

solicitat stoparea lucrărilor de demolare, invocînd că prin acțiunile sale încalcă linia de

demarcare între gospodării. Drept urmare, a stopat lucrările și a solicitat de la Tatiana

Zaftoni acte care ar confirma faptul încălcării liniei de demarcare, însă ultima a refuzat

să-i prezinte careva acte, inclusiv și planul său cadastral.

Reclamanta a remarcat că ulterior a invitat reprezentanții Primăriei Hârtopul

Mare, r-nul Criuleni pentru a clarifica situația, iar un angajat al Primăriei i-a comunicat

că poate continua lucrările de demolare a gardului vechi și construcția celui nou.

Reclamanta a afirmat că anterior înaintării cererii de chemare în judecată s-a

adresat cu cerere prealabilă către IP „Agenția Servicii Publice”, care prin răspunsul din

04 iulie 2017, i-a comunicat că în perioada anului 2011, pe teritoriul com. Hârtopul

Mare, r-nul. Criuleni, de către un agent economic privat, au fost executate lucrările

cadastrale de înregistrare masivă, în cadrul cărora au fost întocmite planurile cadastrale

pentru fiecare teren în parte, aprobată prin decizia Consiliului com. Hârtopul Mare,

r-nul. Criuleni nr. 08/08 din 14 decembrie 2011, documentația cadastrală. De altfel,

planurile cadastrale semnate și aprobate de Primăria satului Hârtopul Mare, r-nul.

Criuleni, au fost transmise IP „Agenția Servicii Publice” spre înregistrare. Respectiv,

doar o nouă decizie a consiliului local, emisă pe marginea noului plan cadastral va servi

drept temei pentru modificarea documentelor cadastrale.

La 28 august 2017 Valentina Goloșneanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva satului Hârtopul Mare, r-nul. Criuleni, intervenienți accesorii Tatiana

Zaftoni și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral teritorial

3

Criuleni” cu privire la anularea deciziei Consiliului comunal Hârtopul Mare, r-nul.

Criuleni nr. 08/08 din 14 decembrie 2011, privind aprobarea lucrărilor cadastrale

masive în comuna Hârtopul Mare, r-nul Criuleni.

La 12 iunie 2018 Valentina Goloșneanu, reprezentată de avocatul Marin Pîntea

a depus o cerere de concretizare a cerințelor, solicitând anularea parțială a deciziei

Consiliului local Hârtopul Mare, r-nul. Criuleni nr.08/08 din 14 decembrie 2011

„Privind aprobarea lucrărilor cadastrale masive în comuna Hârtopul Mare, r-nul.

Criuleni”, în partea întocmirii și înregistrării planului cadastral (geometric) a lotului de

teren cu numărul cadastral xxxxx, amplasat în satul Hârtopul Mic, comuna Hârtopul

Mare, r-nul. Criuleni, care-i aparține cu drept de proprietate; constatarea faptului că

planul geometric a lotului de teren cu numărul cadastral xxxxxx, întocmit în anul 2011

și aprobat prin decizia contestată, nu corespunde cu amplasarea reală a terenurilor, fapt

prin care i-a fost încălcat dreptul de proprietate, prin deposedarea ilegală de 0,0014 ha

din lot de teren; aprobarea planului cadastral (geometric) actualizat a lotului de teren

cu nr. cadastral xxxxx, amplasat în satul Hârtopul Mic, comuna Hârtopul Mare, r-nul.

Criuleni, care-i aparține cu drept de proprietate, indicat în actul de stabilire a hotarului,

actul de constatare și schema de stabilire a hotarelor, elaborate la 07 septembrie 2018

de către SRL „Ingeoprest Group”, cu următoarele caracteristici indicate în aceste acte,

după cum urmează: suprafața bunului imobil actualizat va fi de 0, 3673 ha,

dimensiunile laturilor hotarelor vor avea următoarele caracteristici: 1-2 = 0.93 m, 2-3

= 2.82 m, 3-4 = 1.23 m, 4-5 = 13.15 m, 5-6 = 11.28 m, 6-7 = 35.02 m, 7-8 = 43.97 m,

8-9 = 14.35 m, 9-10 = 37.64 m, 10-11 = 34.83 m, 11-12 = 36.06 m, 12-13 = 16.00 m,

13-14 = 3.40 m, 14-15 = 30.83 m, 15-1 = 14.52 m.

În motivarea acțiunii, reclamanta Valentina Goloșneanu a indicat că din

conținutul scrisorii nr. G-9/2017/01-09/227 din 30 iunie 21016, eliberată de Oficiul

Cadastral teritorial Criuleni, rezultă cert că vinovat de comiterea erorilor la întocmirea

planurilor cadastrale este Primăria satului Hârtopul Mare, r-nul. Criuleni. Așadar,

ținând cont de faptul că pîrîta nu a reacționat la cererea prealabilă consideră că acest

litigiu ține de competența instanței de judecată.

Reclamanta a subliniat că în temeiul contractului încheiat cu SRL „Ingeoprest

Group”, ultima a întocmit actualizarea planului cadastral prin care s-a propus

modificările revendicate din acțiune.

Prin încheierea din 31 octombrie 2017 a Judecătoriei Criuleni, cauzele

menționate au fost conexate într-o singură procedură, oferindu-i nr. 3-61/2017.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

corectată prin încheierea din 09 noiembrie 20418 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Central, au fost respinse acțiunile depuse de Valentina Goloșneanu și admisă acțiunea

depusă de Tatiana Zaftoni. Astfel, a fost obligată Valentina Goloșneanu să demoleze

gardul și să stabilească hotarul terenului conform laturilor terenului stabilit în Planul

cadastral al terenului cu nr. cadastral xxxxx și suprafața de 0.3559 ha, întocmit la 26

februarie 2014.

Prin hotărârea suplimentară din 09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni,

sediul Central, a fost încasat de la Valentina Goloșneanu în beneficiul Tatianei Zaftoni

cheltuielile de judecată în sumă de 5000 de lei.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Valentina Goloșneanu și Tatiana Zaftoni împotriva hotărârii din

31 octombrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central și hotărâri suplimentare din

09 noiembrie 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel reținând prevederile art. 374 alin.

4

(1) și (2), art. 394 alin. (1) și (2) Cod civil și, art. 551 alin. (1) și (2) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, a conchis că, soluția instanței de fond

emisă pe marginea litigiului dedus judecății este una legală.

Or, în planul cadastral întocmit de SRL „Ingeoprest Group” și schema de

demarcare a terenului cu numărul cadastral xxxxx, este stabilit cert că hotarele în natură

ale acestuia sunt amplasate în corespundere cu hotarele înregistrate în baza de date a

ÎS „Cadastru”, astfel că hotarele existente actualmente sunt amplasate pe terenul cu

numărul cadastral xxxxx, care aparține reclamantei Zaftoni Tatiana, îngrădindu-i astfel

dreptul de proprietate asupra acestui teren.

De altfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond

că cerința apelantei Valentina Goloșneanu cu privire la actualizarea hotarelor terenului

său, care a fost determinat doar de către ea conform gardului construit în mod arbitrar,

fără a consulta adiacenții și datele conținute în baza de date a ÎS „Cadastru”, este

neîntemeiată, or odată ce au fost constatate circumstanțele date, survine și sancțiunea

legală, de demolare a gardului și stabilirea hotarelor terenului conform laturilor

terenului stabilite în planul cadastral al terenului cu nr. cadastral xxxxx și suprafața de

0,3559 ha, întocmit la 26 februarie 2014.

La fel, instanța de apel a menționat că odată ce înregistrarea terenurilor a avut

loc cu respectarea prevederilor art. 55 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543

din 25 februarie 1998, iar planul cadastral a fost întocmit pentru fiecare teren în parte,

care a fost aprobat prin decizia în vigoare a consiliului comunal Hârtopul Mare nr.

08/08 din 14 decembrie 2011, nu există nici un temei legal de obligare a IP „Agenția

Servicii Publice” la corectarea pretinselor erori admise la întocmirea planurilor

cadastrale.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că decizia nr. 08/08 din 14 decembrie

2011, se referă la aprobarea planului geometric; lista terenurilor transmise în

proprietate privată; lista terenurilor proprietate publică a unității administrativ

teritoriale; lista terenurilor proprietate privată aparținute persoanelor decedate; lista

sectoarelor de teren, proprietarii cărora și-au perfectat documentele de drept în mod

selectiv; lista terenurilor-proprietate comună a persoanelor fizice și a administrației

publice locale și lista terenurilor aflate în litigiul funciar, care deja și-a produs toate

efectele sale juridice, iar în baza acesteia, a fost aprobat și întocmit pentru fiecare teren

în parte planul cadastral, cu introducerea datelor în registrul bunurilor imobile, date ce

se pretind a fi autentice până la proba contrarie. Prin urmare, nu există nici un temei

legal de anulare a deciziei nr. 08/08 din 14 decembrie 2011.

Pe cale de consecință, instanța de apel a învederat că instanța de fond corect a

admis parțial cererea cu privire la încasarea cheltuielilor legate de asistența juridică în

sumă de 5000 lei, apreciind suma de 9000 lei ca fiind una exagerată pentru genul dat

de litigiu, iar cerința cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 942 lei,

a respins-o ca neîntemeiată.

La 20 ianuarie 2020 Valentina Goloșneanu, reprezentată prin procură de Sergiu

Goloșneanu a declarat recurs împotriva deciziei din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a deciziei instanței de apel.

În motivarea recursului, recurenta Valentina Goloșneanu, reprezentată prin

procură de Sergiu Goloșneanu a reiterat aceleași argumente care au fost indicate și în

cererile de chemare în judecată și cererea de apel, insistând asupra faptului că instanța

de apel a interpretat în mod eronat legea și a apreciat arbitrar probele.

Recurenta a invocat că instanța de apel nu a dat un răspuns clar și explicit

declarațiilor expertului cadastral care a executat actualizarea planului cadastral, precum

5

că la efectuarea măsurărilor masive a terenurilor de pământ în anul 2001-2009 au fost

comise un șir de erori, iar Valentina Goloșneanu nu a depășit hotarul delimitat dintre

gospodăriile în litigiu. De fapt, litigiul în cauză se datorează acțiunilor ilicite a Tatianei

Zaftoni care a acționat contrar prevederilor art. 18 alin. (4) lit. a) și 19 alin. (1) din

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998.

La 12 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

Tatiana Zaftoni, Primăriei satului Hârtopul Mare, r-nul. Criuleni și intervenienților

accesorii IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul Cadastral teritorial Criuleni” copia

recursului declarat de Valentina Goloșneanu, reprezentată prin procură de Sergiu

Goloșneanu, însă intimații și intervenienții accesorii nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv și nu au depus referințe.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,

prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel

a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerare că recurenta Valentina Goloșneanu, reprezentată prin

procură de Sergiu Goloșneanu a declarat recurs împotriva deciziei din 11 decembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, la 20 ianuarie 2020, iar conform recipisei anexate la

materialele cauzei, recurenta a făcut cunoștință cu motivarea deciziei contestate, la

17 ianuarie 2020 (f.d. 222, vol. III), completul ajunge la concluzia că recurenta

Valentina Goloșneanu, reprezentată prin procură de Sergiu Goloșneanu s-a conformat

prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut de art.

245 alin. (1) din Codul administrativ.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și a prevederilor din Codul de procedură

civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului declarat de Valentina Goloșneanu,

reprezentată prin procură de Sergiu Goloșneanu în raport cu materialele cauzei de

contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Valentina Goloșneanu, reprezentată prin procură de Sergiu Goloșneanu a indicat

6

argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile

probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de

admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil

în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu

și temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere. La fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, pe când în recursul declarat de Valentina Goloșneanu, reprezentată prin procură

de Sergiu Goloșneanu asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care acest drept este garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual,

așa cum formal invocă Valentina Goloșneanu, reprezentată prin procură de Sergiu

Goloșneanu, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

7

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Valentina Goloșneanu, reprezentată prin procură de Sergiu Goloșneanu, inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ,

precum și art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Valentina Goloșneanu, reprezentată prin procură de Sergiu

Goloșneanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8