2r-203/20 — Încasarea prejudiciului cauzat
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea prejudiciului cauzat
- Temei legal
- Împuternicirile persoanei care declară apel
2r-203/20 — Încasarea prejudiciului cauzat (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2r-203/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător – V. Puica
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – I. Secrieru, V. Mihaila, Iu. Cotruță
DECIZIE
06 mai 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând recursul declarat de Cobzac Zinaida, prin intermediul avocatului
Gonța Fiodor,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cobzac Zinaida
împotriva Companiei Aeriene „Air Moldova” SRL cu privire la apărarea drepturilor
consumatorului prin încasarea compensației legale pentru anularea zborului și a
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a restituit apelul declarat de avocatul Gonța Fiodor în interesele Zinaidei Cobzac
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 decembrie 2019, ca
fiind depus de o persoană care nu a fost în drept să declare apel,
con st ată:
La 06 decembrie 2018, Cobzac Zinaida a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Companiei Aeriene „Air Moldova” SRL cu privire la încasarea daunei
materiale, în mărime de 2 227 euro, în legătură cu pierderea bagajului din aeronava
rutei Venezia – Chișinău, la 06.08.2018; 875 euro - compensație pentru întârzierea
zborului cu 7 ore; încasarea daunei morale în valoare de 100 000 lei, cauzată în
legătură cu faptul furtului bagajului; a cheltuielilor de judecată în mărime de 1
298,80 lei; a cheltuielilor de transport în mărime de 3 320 lei; a cheltuielilor pentru
asistența juridică în sumă de 5 000 lei.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 10 decembrie 2019,
acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a încasat din contul CA „Air Moldova” SRL
în beneficiul Zinaidei Cobzac: 250 euro, cu titlu de despăgubiri pentru întârzierea
zborului, 300 euro, despăgubiri pentru pierderea bagajului, 10 000 lei cu titlu de
prejudiciu moral, 2 920,81 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest, pretenția
1
Zinaidei Cobzac către CA „Air Moldova” SRL despre încasarea cheltuielilor de
transport, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit
apelul declarat de avocatul Gonța Fiodor în interesele Zinaidei Cobzac împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus de o persoană care nu
a fost în drept să declare apel.
La 12 martie 2020, Cobzac Zinaida, prin intermediul avocatului Gonța Fiodor, a
declarat recurs împotriva încheierii din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii contestate și restituirea cauzei
pentru examinarea cererii de apel la Curtea de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de
apel, care urmează a fi casată, invocând faptul că avocatul Gonța Fiodor avea
împuterniciri legale în temeiul mandatului nr. 1240429 din 18 decembrie 2019 și a
fost în drept să semneze cererea de apel din numele Zinaidei Cobzac.
Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile
legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul declarat de Cobzac Zinaida, prin intermediul
avocatului Gonța Fiodor urmează a fi respins din următoarele motive.
În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare
a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură
este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia
instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea
instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.
Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost
pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 18 februarie 2020, fiind expediată
recurentei și avocatului Gonța Fiodor pentru cunoștință la 28 februarie 2020 (f.d.
95). Dat fiind faptul că la materialele cauzei nu există înscrisuri care să probeze
momentul recepționării încheierii de către recurentă, iar cererea de recurs a fost
înregistrată la 12 martie 2020, Colegiul consideră că cererea de recurs a fost depusă
în termen.
În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă
recursul și să mențină încheierea.
În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de
recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă
din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.
Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.
În speță, se constată că prin încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel
Chișinău, s-a restituit apelul declarat de avocatul Gonța Fiodor în interesele Zinaidei
Cobzac împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus de o
persoană care nu a fost în drept să declare apel.
Reprezentantul recurentei, Gonța Fiodor, susține că cererea de apel a depus-o
având împuterniciri legale în temeiul mandatului nr. 1240429 din 18 decembrie 2019
2
(f.d. 112), mandatul fiind semnat de către Darii Iurii, în baza procurii din 23 august
2018, care i-a fost eliberată ultimului de către recurenta Cobzac Zinaida (f.d. 115).
Colegiul nu poate reține argumentul din cererea de recurs, potrivit căruia la data
depunerii apelului, precum și la data pronunțării încheierii contestate, avocatul
recurentei, Gonța Fiodor, era împuternicit să semneze cererea de apel în numele ei,
deoarece potrivit materialelor cauzei, și anume a mandatului nr. 0317794 din 16
ianuarie 2019 (f.d. 28), care era anexat la materialele cauzei în momentul emiterii
încheierii instanței de apel din 18 februarie 2020, dreptul avocatului de a contesta
hotărârea judecătorească nu este înserat pe verso-ul mandatului.
Conform art. 60 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie
2002, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.
Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și
modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.
Conform pct. 2 și 6 din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu
privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și
al avocatului stagiar, formularul mandatului avocatului și al avocatului stagiar sunt
documente de strictă evidență, care confirmă împuternicirile acestora în instanța de
judecată. Formularul mandatului avocatului conține următoarele elemente
obligatorii: 1) pe recto se inserează: a) numărul și seria; b) denumirea biroului
asociat de avocați; c) denumirea cabinetului avocatului; d) datele de contact; e)
denumirea ,,MANDAT”; f) numele și prenumele avocatului; g) numărul licenței și
data eliberării; h) numărul contractului de asistență juridică și data semnării; i)
numărul deciziei coordonatorului Oficiului Teritorial al Consiliului Național pentru
Asistență Juridică Garantată de Stat și data semnării; j) semnătura avocatului,
certificată prin ștampilă; 2) pe verso se inserează: a) împuternicirile avocatului;
numele și prenumele clientului; b) semnătura clientului sau, după caz, a avocatului.
Potrivit pct. 8 din Hotărârea menționată, împuternicirile avocatului și ale
avocatului stagiar în procesul civil, stabilite conform art. 81 din Codul de procedură
civilă, urmează a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura
întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o
procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe versoul mandatului textul
,,Conform procurii anexate” și va semna versoul mandatului în locul clientului.
Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar stabilite în procură sunt valabile
doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.
Potrivit art. 81 alin. (1) din Codul de procedură civilă, împuternicirea de
reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele
reprezentatului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea și
de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de a
renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul
acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a
recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de
a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească,
de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a
prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul
hotărârii judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității,
3
în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat
avocatului.
Astfel, examinând cererea de recurs, Colegiul verifică legalitatea încheierii
contestate la momentul pronunțării acesteia. Reieșind din aceste considerente, este
de menționat faptul că la momentul pronunțării încheierii Curții de Apel Chișinău
din 18 februarie 2020, la materialele cauzei era anexat mandatul nr. 0317794 din 16
ianuarie 2019 (f.d. 28). Mandatul nr. 1240429 din 18 decembrie „2019” (f.d. 112),
la care face trimitere avocatul recurentei, a fost anexat la materialele cauzei odată cu
depunerea cererii de recurs la Curtea Supremă de Justiție, iar faptul inexistenței
acestuia la data depunerii cererii de apel – 24 decembrie 2019, precum și faptul
completării lui la o dată ulterioară, îl denotă data înserată în preambulul acestuia –
18 decembrie „2020”.
Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor
drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se
folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror
abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei vizibilități de existență a unor relații juridice
de reprezenare.
Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,
sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în
caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a
actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de
către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a
Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal
pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest
sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se
conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un
scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și
scopul vizat.
Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat
de Cobzac Zinaida, prin intermediul avocatului Gonța Fiodor, împotriva încheierii
din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit apelul declarat
de avocatul Gonța Fiodor în interesele Zinaidei Cobzac împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depus de o persoană care nu a fost în
drept să declare apel, este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel
urmează a fi menținut de către instanța de recurs.
4
Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul
de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Cobzac Zinaida, prin intermediul avocatului
Gonța Fiodor.
Se menține încheierea din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în pricina
civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cobzac Zinaida împotriva
Companiei Aeriene „Air Moldova” SRL cu privire la apărarea drepturilor
consumatorului prin încasarea compensației legale pentru anularea zborului și a
cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Judecătorul Svetlana Filincova,
Judecătorii Galina Stratulat,
Iurie Bejenaru
5