3ra-384/20 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-384/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-384/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Țurcan
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru
ÎNCHEIERE
25 martie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Autoritatea Națională de
Integritate,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de
către Angela Albu împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la
contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din data de 29 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea de apel depusă de către Autoritatea Națională de Integritate,
s-a menținut hotărârea din data de 18 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani,
constată:
La 28 februarie 2019 Angela Albu, reprezentată de avocatul Anatolie Donciu a
depus în procedura de contencios administrativ cerere de chemare în judecată
împotriva Autorității Naționale de Integritate, solicitând anularea actului de constatare
nr. 12/09 din 12 februarie 2019 în privința Angelei Albu, directorul Gimnaziului din
comuna Ciuciuieni, r-nul Sîngerei.
În motivarea cererii de chemare în judecată Angela Albu a indicat că prin actul de
constatare nr.12/09 din 12 februarie 2019 al Autorității Naționale de Integritate s-a
constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către directorul
Gimnaziului din com. Ciuciuieni, r-nul Sîngerei, Angela Albu, exprimată prin
nedeclararea și nesoluționarea, în termenul și modul stabilit de lege, a conflictelor de
interese în care s-a aflat în perioada 03 septembrie 2018 – 28 decembrie 2018. Angela
Albu, deținând calitatea de subiect al declarării și fiind în exercițiul funcției, a fost
chemată să ia decizii și să semneze acte administrative și juridice în prezența interesului
personal rezultat din relația cu persoana apropiată, Alexandru Albu (soț). Astfel a
influențat exercitarea imparțială și obiectivă a atribuției funcției, admiterea conflictelor
de interese consumate urmare a luării deciziilor și semnării în prezența interesului
personal rezultat din relația cu persoana apropiată, Alexandru Albu a actelor
administrative și juridice de angajare/eliberare din funcție.
Reprezentantul reclamantei, avocatul Anatolie Donciu a menționat că la baza
formării dosarului de control a stat sesizarea nr.2373 din 03 decembrie 2018, potrivit
1
căreia Angela Albu, director al Gimnaziului din com. Ciuciuieni, r-nul Sîngerei, ar fi
încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin angajarea soțului Alexandru
Albu, în calitate de laborant în cabinetul de informatică și profesor/conducător de cerc
de dans sportiv în cadrul instituției conduse.
La 10 decembrie 2018 inspectorul de integritate a demarat procedura de verificare
prealabilă, care, la 21 decembrie 2018 s-a încheiat cu întocmirea procesului-verbal nr.
175/09, prin care s-a dispus inițierea procedurii de control.
În opinia reclamantei a fost încălcat art. 30, alin. (1) din Legea 132 din data de 17
iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, care stabilește că sesizările
depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice de drept public sau de drept privat,
precum și cele din oficiu se înregistrează imediat și se repartizează aleatoriu prin
sistemul electronic de distribuire a sesizărilor, la caz, autorului actului administrativ
contestat i-a fost repartizat dosarul de control și nu sesizarea.
De asemenea, inspectorul de integritate nu a indicat în actul de constatare de la
cine a parvenit sesizarea, de la persoană fizică sau juridică și cum se numește
petiționarul, fapt care contravine exigențelor stabilite art.28, alin.(1), lit. a) din Legea
132 din data de 17 iunie 2016, deoarece Angela Albu are dreptul să ia cunoștință de
actele și de materialele dosarului, inclusiv sesizarea depersonalizată, rigori care nu au
fost respectate întocmai în cadrul controlului și care, pe cale de consecință, au adus
atingere intereselor și drepturilor fundamentare ale persoanei supuse controlului.
Inspectorul de integritate la 28 decembrie 2018, prin două scrisori diferite, mai
întâi a solicitat documentele necesare controlului, iar ulterior a informat persoana
supusă controlului despre inițierea procedurii de control. Fapt ce în opinia reclamantei
constituie abateri de la cadrul normativ existent, deși aparent neînsemnate, acestea
generează, în măsura respectivă suspiciuni cu privire la actul administrativ întocmit.
Prin actul contestat inspectorul de integritate a stabilit că identificarea conflictului
de interese necesită prezența obligatorie a elementelor constitutive și anume deținerea
calității de subiect al declarării, aflarea în exercițiul funcției, existența sau apariția
situației respective și prezența interesului personal care influențează sau poate influența
exercitarea imparțială și obiectivă a funcției.
Reprezentantul reclamantei, avocatul Anatolie Donciu a menționat că aceste
patru elemente sunt obligatorii numai în viziunea inspectorului de integritate, or, pentru
identificarea conflictului de interese aceste condiții nu sunt expres prevăzute de lege,
reprezentând doar opinia arbitrară și unipersonală a inspectorului de integritate și
efectiv, nu poate fi acceptată în calitate de criteriu obligatoriu pentru constatarea unui
conflict de interese.
Reclamanta a susținut că un element foarte important al conflictului de interese
poate fi și atitudinea psihologică a subiectului declarării față de fapta comisă sau, după
caz, față de situația admisă de declarant, adică aspectul subiectiv, intenția directă sau
indirectă, neglijența sau imprudența, precum și consecințele survenite. Astfel,
elementele menționate ajustate la cazul concret stabilit, au un impact extrem de valoros
pentru calificarea situației admise sau faptei comise de către Angela Albu în calitate de
conflict de interese.
În susținerea neadmiterii conflictului de interese Angela Albu a indicat că la 01
iunie 2018 au fost operate modificări la art.2 din Legea 133 din 17 iunie 2016 privind
declararea averii și a intereselor personale, prin includerea soțului în calitate de
persoană apropiată. Cu modificările respective reclamanta a luat cunoștință la 20
2
noiembrie 2018. Corespunzător, în asemenea circumstanțe, nefiind familiarizată cu
prevederile legale privind conflictul de interese, în special după modificarea legislației,
angajarea soțului la școală a fost generată nu din careva interese meschine, personale,
ci din interes public, motivul fiind lipsa profesorilor și criza generală de învățători în
domeniul educației. Angela Albu despre acest fapt și în lipsa unui interes personal, ca
urmare a angajării soțului, a informat, prin scrisoarea din 20 noiembrie 2018, după ce
a cunoscut aspectele legale despre conflictul de interese, Direcția raională educație din
Sîngerei, indicând că situația conflictului de interese în speță s-a exprimat doar prin
relația cu persoana apropiată, or, angajarea acesteia nu a atras după sine careva
consecințe negative.
De asemenea, un alt aspect care face actul neîntemeiat și ilegal reprezintă
indicarea de către inspectorul de integritate a faptului că eliberarea din funcție a lui
Alexandru Albu a avut loc prin ordinul cu nr.28 din 28 decembrie 2018, semnat de
către Angela Albu, fapt ce constituie conflict de interese consumat. Însă de fapt
eliberarea din funcție a lui Alexandru Albu a fost efectuată prin ordinul nr.23 din 28
decembrie 2018 și ca rezultat al sugerării prin intermediul telefonului de însuși
inspectorul de integritate.
Reprezentantul reclamantei, avocatul Anatolie Donciu, a mai menționat că
reieșind din faptul că conflictul de interese potențial și conflictul de interese real
exprimă o situație, iar conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului
declarării privind adoptarea unei hotărâri finale, fără ca conflictul real de interese să fie
declarat și soluționat, urmează a fi diversificată atât răspunderea, cât și pedeapsa pentru
categoriile de conflicte respective. Articolul 3132 din Codul contravențional stabilește
pedeapsa doar pentru nedeclararea și/sau nesoluționarea conflictelor de interese la
general, nespecificând pedepse în funcție de gradul pericolului social, pentru fiecare
categorie de conflict de interese. În opinia avocatului Anatolie Donciu, dat fiind faptul
că conflictul de interese consumat reprezintă o faptă, acesta nu este pasibil sancționării
în baza art.3132, alin.(l) și alin. (2) din Codul contravențional, astfel concluzia
autorității despre sancționarea reclamantei conform normei contravenționale indicate,
este una eronată și ilegală.
În final Angela Albu a susținut că inspectorul de integritate perfectează un act de
constatare, fie în cazul unui conflict de interese potențial sau real, fie în cazul unui
conflict consumat de interese și nici de cum pentru toate categoriile de conflicte. La
caz, autoritatea nu a stabilit cu certitudine care anume situație sau faptă de conflict de
interese a admis sau a comis, fapt care exclude vinovăția reclamantei în încălcarea
regimului juridic al conflictelor de interese.
Prin hotărârea din data de 18 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a anulat actul de constatare nr. 12/09 din
12 februarie 2019, emis în privința directorului Gimnaziului din com. Ciuciuieni, r-nul
Sîngerei, Angela Albu. (f.d.58, 61-69)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 29 octombrie 2019 a respins
cererea de apel depusă de către Autoritatea Națională de Integritate, a menținut
hotărârea din data de 18 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (137, 138-
152)
Instanțele de judecată au concluzionat prin prisma normelor de drept material ce
reglementează raportul juridic litigios că cererea de chemare în judecată este
întemeiată, deoarece Angela Albu a acționat cu bună- credință la executarea obligației
3
legale de declarare a conflictului de interese și imediat după cunoașterea faptului că
angajarea soțului reprezintă un conflict de interese a sesizat organul competent, după
care a emis ordinul de concediere a soțului.
De asemenea, în temeiul art. 30, alin. (1), art. 31, alin. (1), art. 35, alin. (1) și (2),
art. 33 și art. 37, alin. (3) din Legea 132 din data de 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Națională de Integritate, raportate la circumstanțele cauzei, instanțele de
judecată au reținut că actul de control nr. 12/09 din 12 februarie 2019 a fost emis cu
încălcarea procedurii, stabilind că dosarul de control a fost repartizat electronic
inspectorului de integritate la data de 10 decembrie 2018, intentat în baza sesizării din
03 decembrie 2018, însă dosarul de control a fost inițiat în baza procesului – verbal din
21 decembrie 2018, adică la o dată ulterioară repartizării acestuia către autorul actului
contestat. La fel, s-a constatat că Autoritatea Națională de Integritate nu a prezentat
careva probe admisibile și pertinente, care ar demonstra respectarea obligației de a
invita persoana supusă controlului să depună punctul de vedere asupra faptelor
imputate și de a lua cunoștință cu actele și materialele dosarului, inclusiv cu sesizarea
despersonalizată.
Instanțele de judecată au conchis că la emiterea actului contestat inspectorul de
integritate și-a exercitat dreptul discreționar arbitrar, cu depășirea limitelor stabilite de
lege, contrar bunei – credințe și scopului pentru care i-a fost atribuit. La caz, Angela
Albu și-a angajat soțul din lipsa de cadre didactice, iar faptul declarării conflictului de
interese, imediat ce i-a devenit cunoscut existenta lui, denotă lipsa interesului personal
în conflictul creat.
Împotriva deciziei instanței de apel, la 31 decembrie 2019 a depus recurs
Autoritatea Națională de Integritate, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de
chemare în judecată. ( f.d. 157-163)
În motivarea recursului Autoritatea Națională de Integritate a indicat că instanța
de apel a interpretat eronat normele de drept material și a dat o apreciere arbitrară
probelor fapt ce a dus la soluționarea greșită a litigiului.
În opinia autorității recurente instanța de apel eronat a constatat că Angela Albu a
avut obligația de a declara conflictul de interese real, începând cu data de 20 noiembrie
2018, data când i-a fost adus la cunoștință, contra semnătură, ghidul privind
soluționarea conflictelor de interese.
A considerat eronate și concluziile precum că inspectorul de integritate la
efectuarea controlului nu a respectat obligația stabilită de lege de a invita persoana
supusă controlului să-și expună punctul de vedere asupra faptelor imputate și nu a
respectat drepturile persoanei supuse controlului de a-i aduce la cunoștință materialele
procedurii de control.
Autoritatea Națională de Integritate a criticat și constatările instanței de apel,
precum că Angela Albu nu a avut nici un interes personal la emiterea actelor
administrative în privința soțului, motivul care a stat la baza încălcării regimului juridic
al conflictelor de interese fiind lipsa acută de cadre didactice în gimnaziul Ciuciuieni.
În întâmpinarea recursului declarat de către Autoritatea Națională de Integritate,
la 21 februarie 20120 a depus referință Angela Albu, reprezentată de avocatul Anatolie
Donciu, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, pentru motivul
tardivității acestuia, dar și pe faptul că este lipsit de argumente plauzibile, faptice și de
drept.
4
În susținerea tardivității recursului Angela Albu, reprezentată de avocatul
Anatolie Donciu, a indicat că reprezentantul Autorității Naționale de Integritate a
participat la examinarea apelului și a semnat că a luat cunoștință cu dispozitivul deciziei
din data de 29 octombrie 2019, însă contrar prevederilor art. 245, alin. (1) din Codul
administrativ a depus recursul abia la 21 decembrie 2019, pe când urma să-l depună în
30 de zile de la notificare, adică până la 28 noiembrie 2019.
Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor
expuse în recurs și în referință la recurs, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19
iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate
cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01
aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor
prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul
administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului
administrativ.
Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a
Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța
de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,
alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30
zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai
mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună
cu dosarul judiciar.
În conformitate cu art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții
Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Avocatul Anatolie Donciu în interesele Angelei Albu a indicat că Autoritatea
Națională de Integritate a omis termenul de contestate și a depus recursul peste
termenul stabilit la art. 245, alin. (1) din Codul administrativ, motivând că recursul
nemotivat urma să fie prezentat până la 28 noiembrie 2019.
La caz, se atestă că la pronunțarea dispozitivului deciziei din data de 29 octombrie
2019 a Curții de Apel Chișinău nu au fost prezenți participanții la proces. Notificarea
deciziei instanței de apel a avut loc prin intermediul poștei electronice la data de 02
decembrie 2019. (f.d.153) Astfel, instanța de recurs reține ca fiind declarativ
argumentul avocatului Anatolie Donciu, precum că recursul este depus tardiv, deoarece
la materialele dosarului o altă notificare a deciziei instanței de apel lipsește.
Autoritatea Națională de Integritate în conformitate cu prevederile art. 245 din
Codul administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recursul la data de 31
5
decembrie 2019. Astfel, instanța de recurs constată că Autoritatea Națională de
Integritate s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termen.
Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de procedură
civilă, instanța la soluționarea recursurilor se va conduce tot de aceste prevederi.
Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Autoritatea Națională de
Integritate, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că
recursul este inadmisibil.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că
Autoritatea Națională de Integritate a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul
în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele
cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de
reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.
Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de
procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar
nu și temeinicia în fapt.
Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursuri nu pot
constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres
stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat
de către Autoritatea Națională de Integritate, asemenea aspecte nu se regăsesc.
6
În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții
de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,
primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului Autorității Naționale
de Integritate la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel,
în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către autoritatea recurentă nu
pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, așa cum formal invocă Autoritatea Națională de Integritate, și, respectiv, nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Autoritatea Națională de Integritate inadmisibil.
În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul
administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul, declarat de către Autoritatea Națională de Integritate, se consideră
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
7