2ra-375/20 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil

2ra-375/20 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra–375/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Râșcani), (jud. V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V Buhnaci, L. Pruteanu)

D E C I Z I E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Examinând recursul declarat de către Fundația Copiilor de Plein-Air din

Republica Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Fundația

Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Iacob Miron cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica

Moldova și menținută hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul

Rîșcani),

con st ată:

La 14 iunie 2018, Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova s-a

adresat în instanță cu cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiției cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești. Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

12 decembrie 2018, în proces a fost atras executorul judecătoresc Iacob Miron, în

calitate de intervenient accesoriu.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, prin hotărârea nr. 3-2129/07

din 13 iunie 2007, Curtea de Apel Chișinău a obligat OCT Chișinău să înregistreze

dreptul de proprietate a Fundației Copiilor de Plein-Air asupra terenului aferent, nr.

cadastral 0100517.219, cu suprafața de 0,5043 ha, cu adresa bd. Ștefan cel Mare și

Sfânt 169/2. Hotărârea a devenit irevocabilă prin neatacare la 04 iulie 2007.

Ulterior, la 31 iulie 2007, a depus Organului Cadastral Teritorial Chișinău

cererea cu nr. 0100/07/52905; 52906 cu privire la înregistrarea dreptului asupra

bunului. Totodată, la 06 august 2007, a prezentat Oficiul de Executare Centru, din

cadrul Departamentului de executare, pentru executare titlul executoriu emis în

baza hotărârii din 13.06.2007. La 07 august 2007, executorul judecătoresc Ruslan

1

Braga a primit la executare documentul executoriu și, în urma derulării procedurii

de executare, a acordat Oficiului Cadastral Teritorial Chișinău termen de 5 zile

pentru executarea benevolă a cerințelor documentului executoriu. La 09 august

2007, registratorul din cadrul OCT Chișinău a prelungit termenul de examinare a

cererii de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor mobile cu 40 de zile. Temei de

neexecutare al documentului executoriu a fost indicat necesitatea explicării

suplimentare a unor circumstanțe de către instanța de judecată.

La 13 august 2007, OCT Chișinău a adresat Curții de Apel Chișinău un

demers prin care a solicitat explicarea executării hotărârii din 13 iunie 2007. Prin

scrisoarea din 13 august 2007, Curtea de Apel Chișinău a explicat OCT Chișinău

modalitatea de executare a hotărârii din 13 iunie 2007.

La 14 septembrie 2007, OCT Chișinău a emis decizie de refuz a înregistrării

bunurilor imobile și dreptului asupra lor. Ulterior, la 17 august 2007, executorul

judecătoresc Vadim Glavan a emis încheierea nr. 2-651/07, prin care a acordat

OCT Chișinău termen de 2 zile să execute benevol hotărârea. Totodată, șefului

OCT Chișinău i-a fost aplicată sancțiune pentru nerespectarea cerințelor

executorului judecătoresc.

La 21 martie 2014, reclamanta s-a adresat către Ministerul Justiției cu

solicitarea de a i se comunica soarta dosarului de executare. Prin răspunsul

executorului judecătoresc Burlac Oxana, i-a fost comunicat despre faptul că

procedura de executare a fost arhivată încă din anul 2010.

La 23 martie 2014, a solicitat strămutarea documentului executoriu către

executorul judecătoresc Miron Iacob. Astfel, începând cu luna martie 2014 până la

ziua depunerii prezentei acțiuni, executorul judecătoresc Miron Iacob, a întreprins

un șir de măsuri și acțiuni în vederea executării hotărârii judecătorești din 13 iunie

de executare, este autoritatea competentă să execute hotărârea judecătorească

menționată.

În legătură cu neexecutarea documentului executoriu a fost stabilită

necesitatea controlului executării documentului executoriu și stabilită concilierea

părților pentru data de 29 iulie 2014.

La 02 septembrie 2014, a fost întocmit procesul-verbal de constatare a

contravenției în temeiul art. 318 alin. (2) Cod contravențional, pentru faptul că

șeful OCT Chișinău nu execută hotărârea instanței de judecată nr. 3-2129/07 din 13

iunie 2007, emisă de Curtea de Apel Chișinău.

În temeiul procesului-verbal de constatare din 23 februarie 2015, întocmit în

cadrul controlului executării documentului executoriu, creditorul s-a adresat OCT

Chișinău și a depus cerere-tip cu achitarea serviciului de înregistrare, a anexat

hotărârea din 13 iunie 2007 confirmată și planul geometric al terenului actualizat și

întocmit de instituția competentă. De altfel, acestea au fost solicitările debitorului

pentru executarea documentului. Prin decizia din 07 aprilie 2015, emisă de

registratorul OCT „Cadastru”, a fost refuzată înregistrarea bunul imobil și dreptului

asupra lui.

La 16 aprilie 2015, executorul judecătoresc a întocmit actul de constatare,

conform căruia decizia din 07 aprilie 2015, emisă de ÎS „Cadastru” privind refuzul

înregistrării dreptului de proprietate, confirmă necondiționat neexecutarea actului

judecătoresc aflat în procedura de executare nr. 3-2129/2007. La 13 martie 2015,

ÎS „Cadastru” a contestat în instanța de judecată încheierea executorului

2

judecătoresc din 17 februarie 2015 și a solicitat încetarea procedurii de executare.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 24 noiembrie 2015 s-a dispus

încetarea executării documentului executoriu din 13 iunie 2007, dosar nr. 3-

2129/07. Prin decizia din 12 februarie 2016, Curtea de Apel Chișinău a respins ca

neîntemeiată cererea ÎS „Cadastru”, a casat încheierea enunțată și a respins cererea

ÎS „Cadastru”.

Ulterior, prin decizia ÎS „Cadastru” din 21 septembrie 2016, s-a dispus

înregistrarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului imobil înserat

în actul judiciar irevocabil. Prin încheierea nr. 010-129r/16 din 31 octombrie 2016,

executorul judecătoresc Iacob Miron a admis cererea reprezentantului debitorului

ÎS „Cadastru” și a încetat procedura de executare nr. 010-1296r/16, intentată în

baza documentului executoriu nr. 3-2129/07 din 13 iunie 2007, emis de Curea de

Apel Chișinău privind obligarea OCT Chișinău să radieze numărul cadastral

0100517039, contractul de arendă funciară nr. 4183/204 din 27 iulie 2004 și să

înregistreze dreptul de proprietate al Fundației Copiilor de Plein-Air din RM

asupra terenului cu suprafața de 0,5043 ha, aferent construcției din bd. Ștefan cel

Mare și Sfânt 169 (lit. d) mun. Chișinău și atribuie terenului cu suprafața de 0,5043

ha aferent construcției din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 169 (lit. d) mun. Chișinău

proprietatea Fundației Copiilor de Plein-Air din RM, nr. cadastral 0100517.219.01.

S-a conferit imobilului terenul aferent cu suprafața de 0,5043 ha nr. cadastral

0100517.219, cu adresa - mun. Chișinău bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 169/2. S-a

obligat OCT Chișinău să înregistreze în registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral

0100517.219.01 și a terenului aferent nr. cadastral 0100517.219 cu suprafața de

0,5043 ha, adresa mun. Chișinău bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 169/2.

Încheierea menționata a fost contestată de către Fundația Copiilor de Plein-

Air, deoarece creditorul a considerat că documentul nu a fost executat întocmai

hotărârii judecătorești nr. 3-2129/07 din 13 iunie 2007, emisă de Curea de Apel

Chișinău. Însă, prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 01 februarie 2017,

menținuta prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017, a fost

respinsă contestația depusă de Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica

Moldova.

Reclamanta a susținut că tergiversarea executării actului judiciar irevocabil

din 04 iulie 2007 este confirmată și prin deciziile Curții de Apel Chișinău din 12

februarie 2015 și din 12 septembrie 2016. Prin neexecutarea actului judiciar,

reclamantul-creditor a fost lipsit de posesia, administrarea și dispoziția bunului

deținut cu drept de proprietate, în temeiul hotărârii Curții de Apel Chișinău din 13

iunie 2007. Creditorul, pe parcursul a 9 ani de zile din momentul inițierii

procedurii de executare, a fost lipsit ilegal de a pune în circuitul civil bunul

imobiliar atribuit cu drept de proprietate prin actul judiciar irevocabil.

În viziunea reclamantei termenul de înaintare a cererii de chemare în judecată

curge din momentul publicării deciziei Curții de Apel Chișinău – 26 decembrie

2017, timpul obținerii caracterului irevocabil al încheierii de încetare a procedurii

de executare emisă 31 octombrie 2016.

Astfel, în fața instanței de judecată Fundația Copiilor de Plein-Air din

Republica Moldova a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești din 13 iunie 2007 emisă de Curtea de

Apel Chișinău.

Prin hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani),

3

acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție

extinctivă.

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova și

menținută hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani).

Pentru a respinge acțiunea instanțele ierarhic inferioare au reținut că,

procedura de executare a fost încetată la 31 octombrie 2016. Corespunzător, prin

efectul dispozițiilor legale enunțate, termenul de prescripție extinctivă a început să

curgă la 01 noiembrie 2016 și a expirat la 02 mai 2017, iar cererea de chemare în

judecată a fost depusă abia la 14 iunie 2018, cu omiterea termenului special de

prescripție extinctivă.

Instanțele au respins argumentul reclamantei cu privire la faptul că, termenul

de prescripție extinctivă a început să curgă de la data soluționării irevocabile a

contestației depuse împotriva încheierii de încetare a procedurii de executare. Or,

Legea nr. 87 leagă curgerea termenului de momentul încetării procedurii de

executare, și nicidecum de momentul intrării în vigoare a încheierii executorului

judecătoresc. Mai mult ca atât, art. 66 alin. (2) din Codul de executare stabilește în

mod expres că încheierea executorului judecătoresc este executorie de drept din

momentul emiterii. Deci, contestarea încheierii nu suspendă executarea acesteia,

iar trimiterea reclamantei la dispozițiile art. 85 din Codul de executare nu este

relevantă.

La 27 decembrie 2019, Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica

Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la pronunțarea deciziei a

interpretat eronat legea.

Prin încheierea din 26 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova a fost

considerat admisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs constată că, decizia recurată a fost pronunțată la 15

octombrie 2019, expediată părților la 04 noiembrie 2019, fără a se cunoaște cu

certitudine data recepționării acesteia de către părți, astfel recursul declarat la 27

decembrie 2019 a fost depus cu respectarea termenului indicat la art. 434 alin. (1)

al Codului de procedură civilă.

În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces. Astfel, Colegiul a decis

inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererile de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței verificarea legalității

hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în această

cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la

dosar. În plus, recurenta și intimații au avut ocazia să își prezinte poziția în scris și

să răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis mutandis, cauza Auza Vilho

Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie 2007, § 72 – 75)

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

4

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al

Codului de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca

obiect autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și

nu de fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă

instanța de apel sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în

fața sa, în persoană. Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul declarat de Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova

întemeiat și care urmează a fi admis, casată decizia recurată cu trimiterea cauzei

spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu

certitudine că, temei pentru intentarea prezentei acțiuni a constituit o pretinsă

încălcare a dreptului recurentei la executare în termen rezonabil a unei hotărârii

judecătorești. Instanțele ierarhic inferioare au respins acțiunea ca tardivă, iar

principala problemă juridică, în speță, este momentul începerii scurgerii termenului

de prescripție pentru înaintarea prezentei acțiuni.

În corespundere cu prevederile art. 3 alin. (3) din Legea privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, cererea de chemare în judecată poate fi

depusă în cadrul executării actului judecătoresc irevocabil sau în decursul a 6 luni

de la încetarea procedurii de executare.

Prin încheierea nr. 010-129r/16 din 31 octombrie 2016, executorul

judecătoresc Iacob Miron a admis cererea reprezentantului debitorului ÎS

„Cadastru” și a încetat procedura de executare nr. 010-1296r/16, intentată în baza

documentului executoriu nr. 3-2129/07 din 13 iunie 2007, emis de Curea de Apel

Chișinău.

Instanțele ierarhic inferioare au raportat prevederile legale citate supra la

momentul încetării procedurii de executare prin încheierea nr. 010-129r/16 din 31

octombrie 2016, și reținând tardivitatea invocată de către pârâtul Ministerul

Justiției, au concluzionat că începerea termenului de prescripție a avut loc la 01

noiembrie 2016 și a expirat la 02 mai 2017, respectiv acțiunea judiciară a fost

inițiată la 14 iunie 2018 cu încălcarea termenului de 6 luni.

Așadar, instanța de recurs pentru a elucida aspectele abordate, va raporta

circumstanțele prezentate la criticile invocate de Fundația Copiilor de Plein-Air din

Republica Moldova și va trebui să se asigure că, în cazul de față Curtea de Apel

Chișinău, a îndeplinit condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns

specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului (a se vedea,

în contrast, Lebedinschi vs. Moldova, hotărârea din 16 iunie 2015, § 31, 35 – 36;

cauza Nichifor vs. Moldova, hotărârea din 20 septembrie 2016, § 29 – 31).

5

Colegiul lărgit apreciază concluzia instanțelor de judecată referitor la

tardivitatea acțiunii ca fiind una greșită, or aceasta este rezultatul unei interpretări

eronate a prevederilor legale aplicabile speței.

În susținerea acestei poziții, instanța de recurs evidențiază, că potrivit

jurisprudenței Curții Europene, accesul la justiție semnifică nu doar posibilitatea

juridică efectivă de a te adresa unui organ de plină jurisdicție pentru soluționarea

unei contestații și obținerea unei satisfacții, ci și dreptul de a cere executarea

hotărârii obținute.

Totodată, dreptul la un tribunal garantat de art.6 alin.1 din Convenție ar fi

iluzoriu, dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o

hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în

detrimentul unei părți. Executarea unei sentințe, a oricărei instanțe, trebuie

considerată ca făcând parte integrantă din „proces” în sensul art.6 (cauzele SC

Ruxandra Trading vs România, Hornsby vs Grecia).

Concluzionând asupra celor menționate supra, Colegiul lărgit evidențiază că

în vederea evaluării termenului rezonabil de executare a unei hotărâri irevocabile

trebuie de distins punctul de început al acestui termen care este, în mod obișnuit,

totodată ținându-se cont de principiul disponibilității creditorului, data sesizării

executorului judecătoresc, iar punctul de sfârșit va include inclusiv căile de atac al

actului de finalizare (încetare) a procedurii de executare.

În jurisprudența Curții Europene s-a menționat că cerința respectării unui

termen rezonabil se referă la toate etapele procedurilor judiciare, fără a putea fi

exceptate fazele ulterioare soluționării fondului (cauza Robins vs. Regatul Unit,

hotărârea din 23 septembrie 1997, §§ 28-29). Pentru a aprecia caracterul rezonabil

al duratei unei proceduri în baza articolului 6 § 1 din Convenție, trebuie avut în

vedere ansamblul acesteia (cauza König vs. Germania, hotărârea din 28 iunie 1978,

Odată ce Curtea Europeană a menționat că respectarea termenului rezonabil

de judecare a cauzei (procesul de executare fiind parte a ”procesului” în sensul art.

6 din Convenție) se referă la întreaga procedură și la toate căile de atac prevăzute

de dreptul național, în ansamblu, Colegiul lărgit trage concluzia că argumentele în

susținerea tardivității acțiunii, însușite de instanțele inferioare, sunt absolut eronate

și nu se întrevede vreun motiv pentru care termenul intentării acțiunii referitoare la

constatarea încălcării acestui drept ar trebui calculat de la o etapă prealabilă

epuizării tuturor căilor de atac prevăzute de lege, adică înainte ca hotărârea să

devină irevocabilă.

Așadar, reiterând cele expuse supra, Colegiul lărgit menționează că prin

decizia Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2017 s-a confirmat legalitatea

încheierii executorului judecătoresc privind încetarea procedurii de executare silită

și anume din momentul devenirii irevocabile al acesteia se impune începerea

scurgerii termenului la acțiunea de constatare în temeiul Legii nr. 87, iar depunerea

acesteia la 14 iunie 2018 a fost efectuată în termenul legal.

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a stabili că erorile judiciare

analizate în speță sunt esențiale și nu pot fi corectate în această fază. Or judecarea

recursului, exercitat conform rigorilor impuse de art. 432 alin. (1) al Codului de

procedură civilă, are caracter devolutiv numai pentru problemele de drept material

și procedural.

Prin urmare, ținând cont de faptele din speță, de argumentele părților și de

6

constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a examinat principalele

întrebări juridice puse în cerere și că nu este necesar să se pronunțe separat în

privința motivelor invocate în recursurile formulate.

Acestea, în esență, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz și

pertinența lor va putea fi supusă unei aprecieri juridice la o nouă rejudecare a

cauzei (a se vedea, printre alte autorități, cauzele Kamil Uzun vs. Turcia, hotărâre

din 10 mai 2007, § 64; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin

Câmpeanu vs. România (Marea Cameră), din 17 iulie 2014, § 156).

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat, de a casa decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, iar reținând că erorile admise nu pot fi corectate de instanța de recurs,

cauza urmează a fi remisă la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța urmează să examineze speța în întregime în

cadrul unor proceduri noi, în vederea respectării dreptului părților la un proces

echitabil, în special, în partea aprecierii juridice a observațiilor lăsate fără răspuns

(a se vedea, spre exemplu impactul considerentelor instanței de recurs la o nouă

reexaminare, cauzele Victor Harovschi vs. Moldova, hotărâre din 18 noiembrie

2008; Dimitar Yordanov vs. Bulgaria, hotărâre din 6 septembrie 2018, § 52 - 53).

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Fundația Copiilor de Plein-Air din Republica

Moldova.

Se casează decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Fundația

Copiilor de Plein-Air din Republica Moldova împotriva Ministerului Justiției,

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Iacob Miron cu privire la

constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și se remite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

7