2ra-563/20 — rezolutiunea contractului de vânzare-cumpărare si restituirea pretului achitat si a sumelor îmbunatatirilor aduse

2ra-563/20 — rezolutiunea contractului de vânzare-cumpărare si restituirea pretului achitat si a sumelor îmbunatatirilor aduse (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.2ra-563/20

Prima instanță - Judecătoria Orhei, sediul Rezina ( jud. : I. Parii)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : A. Danilov, I. Cotruță, I. Secrieru )

Î N C H E I E R E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de Bulmaga Ana, reprezentată de

avocatul Lefter Stela,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bulmaga Ana

împotriva lui Ciolpan Constantin și Ciolpan Galina cu privire la rezoluțiunea

contractelor de vânzare-cumpărare, restituirea prețului achitat, încasarea sumelor

îmbunătăților aduse și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2019, prin care

s-a respins apelul declarat de Bulmaga Ana și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Orhei, sediul Rezina din 5 aprilie 2019,

c o n s t a t ă :

La 01 august 2018, Bulmaga Ana s-a adresat în instanța de judecată, cu cerere

de chemare în judecată împotriva lui Ciolpan Constantin și Ciolpan Galina privind

rezoluțiunea contractelor de vânzare – cumpărare și încasarea sumelor pentru

îmbunătățirile aduse bunului imobil.

În motivarea acțiunii a reiterat că, având intenția de a procura un imobil în or.

Șoldănești, prin intermediul unei persoane cunoscute în luna octombrie-noiembrie

2017, i-a fost recomandat casa pârâților. Ultima i-a transmis telefonul de contact a

Galinei Ciolpan, cu care a purtat toate discuțiile și negocierile referitor la procurarea

imobilului.

Astfel, prin telefon, Ciolpan Galina, a informat-o că este gata să-și cedeze casa

mobilată și amenajată cu covoare la prețul de 29 000 de euro, fiindu-i transmise și

niște poze cu imobilul. În timpul discuțiilor, Ciolpan Galina a asigurat-o că, casa

este într-o stare ideală.

Din pozele transmise, reclamanta într-adevăr vedea o casă bine îngrijită,

camerele mobilate păreau să fie reale. Ca urmare, s-a decis procure imobilul dat.

Dat fiind faptul că urma să revină în țară în luna mai 2018, Ciolpan Galina a

venit cu rugămintea ca Bulmaga Ana să-i transfere suma de banii până revine în țară

pentru că, se află într-o situație de extremă necesitate de bani, fiind destinați pentru

intervenție chirurgicală a soțului său Ciolpan Constantin și când va reveni i-a

1

promis că perfectează imediat contractul de vânzare-cumpărare.

Reclamanta a menționat că, fiind de bună credință a început să-i transfere

Galinei Ciolpan bani, la 6 aprilie 2014 a fost transferat suma de 5 000 euro, la 12

aprilie 2018 suma de 5000 euro; la 24 aprilie 2018 suma de 5000 euro, la 13 aprilie

2018 suma de 5000 euro, la 4 aprilie 2018 suma de 5000 euro și la 7 mai 2018 suma

de 4000 euro.

Astfel, din suma de 29 000 euro, 24000 euro au fost transferați prin Porubina

Viorica.

La întoarcerea în țară, Ciolpan Galina a insistat foarte repede să perfecteze

contractul de vânzare-cumpărare la notar, motivând că este grăbită să plece.

La 6 mai 2018, contractul a fost autentificat notarial, potrivit căreia Ciolpan

Constantin, fiind reprezentat prin procură de Ciolpan Galina, vinde, iar Bulmaga

Ana cumpără teren cu nr. cadastral XXX cu S=0,1143 ha, din construcție cu nr.

cadastral XXX cu S=42,9 m.p.; construcție accesorie cu nr. cadastral XXX cu

S-37,0 m.p.; încăpere locativă cu nr. cadastral XXX cu S=94,l m.p..

La inițiativa Galinei Ciolpan prețul de vânzare a gospodăriei a fost indicat de

10 000 euro, iar cu 19 000 euro s-a evaluat bunurile din casă. La 7 mai 2018

contractul a fost înregistrat la OCT Șoldănești.

În timpul predării-primirii bunului, din motiv că, unele bunuri din casă nu

funcționează, Ciolpan Galina a cedat suma de 1 000 euro și au întocmit un contract

de vânzare-cumpărare în formă scrisă, cu scop de a documenta suma pe care

reclamanta deja o achitase.

Bulmaga Ana a indicat că, neajunsurile au început să apară când a început să

folosească de obiectele de uz casnic și mai ales când a început să facă curățenie

generală scoțând covoarele, draperiile, cuverturile de pe paturi.

La acest moment a înțeles că bunurile din casă nu au nici o valoare, iar pe

pereții din casă au fost depistate fisuri, sistema de încălzire foarte veche, țevile fiind

ruginite, crăpături în afara construcțiilor.

Ca urmare, a început să repare ferestrele din termopan: a schimbat plasele și

mânerele, a reparat pervazurile, în valoare de 168 euro; a dus la spălătorie covoarele

unde a achitat 1 500 lei; a cusut draperii noi în sumă de 550 euro, având intenție să

pregătească casa de sfințenie, însă la aceasta nu s-a ajuns, pentru că au început

ploile.

Reclamanta a invocat că, astfel au și ieșit în evidență toate neajunsurile casei,

acoperișul era într-atât de deteriorat, că în casă ploua ca afară, toate colțurile la toate

camerele s-au udat, în beci s-a adunat apă.

În asemenea circumstanțe, nu mai este de acord să păstreze bunurile procurate

cu așa vicii serioase, care necesită cheltuieli foarte mari pentru a le înlătura.

Reclamanta pretinde ca pârâții să-i restituie suma de 29 000 euro, care au

încasat-o cu calitate de preț al bunurilor vândute, suplimentar să-i achite pentru cele

deja investite în gospodărie: 168 euro achitate pentru reparația ferestrelor și

pervazurilor, 550 euro pentru draperiile noi cusute, 1500 lei pentru spălatul

covoarelor din casă.

Reclamanta a solicitat a solicitat rezoluțiunea contractului de vânzare-

cumpărare a bunurilor imobile: 1/2 din terenul cu nr. cadastral XXX, 1/2 din

construcțiile: cu nr. cadastral XXX; construcție accesorie cu nr. cadastral XXX cu

2

8=37,0 m.p; încăpere locativă cu nr. cadastral XXX cu S=94,l m.p, din or.

Șoldănești, str. Păcii XXX, încheiat la 6 mai 2018 între Ciolpan Constantin, Ciolpan

Galina, în calitate de vânzători și Ana Bulmaga în calitate de cumpărător ;

încasarea în mod solidar de la Ciolpan Constantin și Ciolpan Galina a sumei

suma de 28 000 (douăzeci și nouă mii) euro (sau echivalentul în lei MD la

momentul executării hotărârii potrivit cursului valutar), ceia ce constituii suma pe

care a încasat-o potrivit contractelor de vânzare-cumpărare;

încasarea în mod solidar de la Ciolpan Constantin și Ciolpan Galina a sumei

de 718 euro și 1500 lei cu titlu de îmbunătățiri aduse bunului imobil.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 5 aprilie 2019, cererea de

chemare în judecată înaintată Bulmaga Ana împotriva lui Ciolpan Constantin și

Ciolpan Galina cu privire la rezoluțiunea contractelor de vânzare-cumpărare, a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a constatat că, în speță nu sunt întrunite

condițiile art. 735 alin.(2), 769 din Codul civil.

Reclamanta nu a specificat prin ce s-a manifestat neexecutarea esențială a

pârâților, ci doar s-a axat pe presupusele vicii a bunurilor din casa de locuit.

La momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare reclamanta nu a

înaintate careva pretenții referitor la starea bunurilor mobile din casa de locuit.

De asemenea, instanța a reținut că, reclamanta nu a solicitat remedierea

viciilor, condiție obligatorie prevăzută de art. 769 din Codul civil, pentru a putea fi

operată rezoluțiunea contratului.

Cu referire la capătul de cerere privind încasarea sumelor pentru îmbunătățirile

aduse bunului, instanța a conchis că, acestea nu sunt probate.

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 22 mai

2019, cererea de chemare în judecată înaintată de Bulmaga Ana împotriva lui

Ciolpan Constantin și Ciolpan Galina cu privire la restituirea prețului achitat,

încasarea sumelor îmbunătăților aduse și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost

respinsă.

La 8 aprilie 2019, Bulmaga Ana, reprezentată de avocatul Lefter Stela a

declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 5 aprilie 2019

solicitând admiterea apelului și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 noiembrie 2019 a fost respins

apelul declarat de Bulmaga Ana și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Orhei,

sediul Rezina din 5 aprilie 2019.

La 4 februarie 2020, Bulmaga Ana, reprezentată de avocatul Lefter Stela a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi

decizii de admitere a acțiunii.

În motivare a invocat că, instanțele ierarhic inferioare au emis hotărâri

neîntemeiate, încălcând drepturile unei persoane cu dizabilitate severă, care a fost

indusă în eroare, folosindu-se de încrederea acesteia și de momentul că aceasta din

cauza difidenților fizice a procurat bunurile fară să le inspecteze, contând pe buna

diligență.

Atât instanța de fond cât și cea de apel au interpretat eronat poziția părții

reclamante, interpretată în exclusivitate în folosul intimatei, ceia ce pune la dubii

3

respectarea principiului imparțialității.

Acțiunea a fost depusă în temeiul art.753 din Codul civil ) în redacția de până

la 01 martie 2019), însă la examinarea cauzei instanța s-a condus de norma art. 763

din Codul civil ) în redacția de până la 01 martie 2019).

În vederea demonstrării pretențiilor formulate au fost prezentate probe și

anume, fotografiile făcute în momentul negocierilor, în care lipsesc careva vicii,

prin ce se dă dovadă că recurenta a acceptat oferta în starea în care i-a fost propusă,

însă instanța nu le-a dat nici o apreciere.

Concluzia instanței de apel precum că, reclamanta nu a demonstrat prezența

viciilor ascunse, este eronată, acest fapt fiind demonstrat prin probe scrise, proba cu

martori și a specialistului care a efectuat raportul de evaluare a bunurilor.

Instanța eronat a apreciat circumstanțele de fapt aplicând arbitrar legislația vis-

a-vis de raportul de evaluarea a bunurilor, în care expertul-evaluator a menționat că

casa este locuibilă, dacă vor fi lichidate viciile.

Instanța eronat a concluzionat că, starea bunurilor corespund cerințelor odată

ce n-au fost obiecții la momentul încheierii contractelor, fără

Nu a ținut cont de prevederile art. 783 din Codul civil ) în redacția de până la

01 martie 2019) care dă posibilitatea cumpărătorului să înainteze pretenții

vânzătorului îndată ce a descoperit viciile bunului, nedeclarate de aceasta până la

vânzare, dispoziție aplicabilă în speță.

Viciile invocate de către recurentă nici nu puteau fi observate la momentul

predării bunurilor, însă erau cunoscute intimatei la momentul vânzării, circumstanțe

stabilite în cadrul cercetării judecătorești, aceasta cu calitatea sa de vânzător trecând

sub tăcere în mod dolosiv existența acestor vicii.

Viciile au fost constatate în raportul de evaluare a bunurilor de către specialiști

pe domeniu, asupra cărăruia instanța nu s-a expus. Instanța de apel vădit prin

decizia sa a dat dovadă de o lipsă de imparțialitate totală pe cauza dată, invocând

argumente din partea noastră care nici n-au existat, depășindu-și limitele în

efectuarea unei judecăți în mod echitabil, iar ca urmare, a fost lipsită de o judecată

în mod echitabil, de către o instanță imparțială, drept prevăzut de Art.6 § 1 CEDO.

De asemenea, instanța de apel, nu a aplicat normele materiale care urmau să fie

aplicate, n-au dat o motivare clară și n-a argumentat poziția sa în coraport cu

motivele invocate în cererea de apel, nu s-a expus deloc asupra probelor prezente de

reclamant.

Ca temei de drept recurentul a invocat prevederile art. 432 alin.(2) lit. a) din

Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs

menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 12

noiembrie 2019.

Conform art.434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Cererea de recurs împotriva a fost declarată la 4 februarie 2020, respectiv în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

4

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Astfel, prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 24

februarie 2020 instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând

despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii

scrisorii (f. d. 68 VOL.II).

Până la data examinării recursului, referință asupra recursului intimatul nu a

depus.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

5

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire

cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Bulmaga Ana,

reprezentată de avocatul Lefter Stela, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Bulmaga Ana, reprezentată de

avocatul Lefter Stela.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

6