2r-80/20 — incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor
- Temei legal
- recurs impotriva incheierii instantei de apel
2r-80/20 — incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2r-80/20 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari (Jud: A. Cerbu) Instanța de apel: Curtea de apel Chișinău (Jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov) D E C I Z I E 18 martie 2020 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta Caragia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Sclifos împotriva lui Marcel Scorțescu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva încheierii din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de Marcel Scorțescu, c o n s t a t ă : La 11 martie 2019, Angela Sclifos a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marcel Scorțescu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.
Angela Sclifos a solicitat încasarea din contul lui Marcel Scorțescu a pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă bănească fixă de 1000 lei lunar, până la atingerea majoratului copilului. Prin hotărârea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Angela Sclifos. S-a dispus încasarea din contul lui Marcel Scorțescu în beneficiul Angelei Sclifos a pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă de 1000 lei lunar, de la 11 martie 2017 și până la atingerea majoratului copilului. S-a dispus încasarea din contul lui Marcel Scorțescu în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 360 lei.
La 04 octombrie 2019, Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta Caragia a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, menționând în ce circumstanțe a luat cunoștință cu hotărârea primei instanțe și că cererea de apel motivată va fi depusă după primirea hotărârii motivate. Prin încheierea din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Marcel Scorțescu, din motiv că a fost depusă peste termenul prevăzut de lege și nu a solicitat repunerea în termen.
1 La 24 decembrie 2019, prin intermediul poștei electronice, Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta Caragia a declarat recurs împotriva încheierii din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel la faza primirii cererii de apel și soluționării cererii de repunere în termen a cererii de apel. În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând că instanța de apel nefondat a restituit cererea de apel, deoarece în cazul în care nu ar fi dorit să solicite instanței de apel repunerea în termen, nici nu ar fi oferit explicații cu privire la modul în care a luat cunoștință despre existența hotărârii.
Totodată, Marcel Scorțescu a menționat că a luat cunoștință cu încheierea din 03 decembrie 2019 a instanței de apel, la 09 decembrie 2019. În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Completul judiciar menționează că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 03 decembrie 2019 și expediată la adresa electronică a avocatului recurentului caragealisa2004@yahoo.com, la 09 decembrie 2019, ora 14:29 (f.d. 50-51). Iar, potrivit extrasului web din poșta electronică a avocatului Elisaveta Caragia și anexat la cererea de recurs, se atestă că încheierea recurată a fost recepționată la 09 decembrie 2019, ora 15:29 (f.d.
61). Astfel, instanța de recurs constată că recursul declarat de către Marcel Scorțescu, este în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Din materialele dosarului rezultă că, la 11 martie 2019, Angela Sclifos a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Marcel Scorțescu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanța prin hotărârea din 11 iunie 2019, a respins acțiunea înaintată de Angela Sclifos (f.d. 30, 41-44). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 octombrie 2019, Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta Caragia a depus cerere de apel nemotivată, fără a solicita repunerea în termen, doar menționând în ce circumstanțe a luat cunoștință cu hotărârea primei instanțe și că cererea de apel motivată va fi depusă după primirea hotărârii motivate (f.d.
38). În corespundere cu art. 369 alin. (1), lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului 2 legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Prin încheierea din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Marcel Scorțescu, din motiv că a fost depusă peste termenul prevăzut de lege și nu a solicitat repunerea în termen (f.d. 47-48). În conformitate cu prevederile art. 362, alin. (1) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Aliniatul (3) al aceluiași articol prevede că repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116. În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, statuează expres că termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În contextul normelor precitate, Colegiul precizează că termenul de apel împotriva hotărârii instanței de fond din 11 iunie 2019 este de 30 zile și a început să curgă la 12 iunie 2019. Iar Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta Caragia a depus apel nemotivat abia la 04 octombrie 2019, fără a solicita repunerea în termen, fapt ce a și impus restituirea cererii de apel ca fiind tardivă.
În conformitate cu art. 116 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).
Cu privire la argumentul recurentului despre faptul că în cazul în care nu ar fi dorit să solicite instanței de apel repunerea în termen, nici nu ar fi oferit explicații cu privire la modul în care a luat cunoștință despre existența hotărârii primei instanțe, Colegiul judiciar menționează că instanțele nu pot deduce solicitările apelantului din conținutul cererii atâta timp cât ele nu sunt formulate clar. Mai mult, în cererea de apel nemotivată apelantul nici nu a indicat solicitările sale așa cu prevede art. 365 alin. (1), lit. f) Cod de procedură civilă. În astfel de situație, repunerea în termen în condițiile art. 116 Cod de procedură civilă nu poate avea loc din oficiu. Or, prevederile articolului menționat clar indică asupra obligațiilor părților de a solicita repunerea în termen și a prezenta probele confirmative, în cazul în care a fost omis termenul de contestare a hotărârii primei instanțe.
Prin urmare, Colegiul judiciar constată că instanța de apel întemeiat a reiterat că apelul împotriva hotărârii din 11 iunie 2019 a instanței de fond, a cărui termen de contestare curge de la pronunțarea acesteia, conform art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă, a fost depus doar la 04 octombrie 2019, adică cu încălcarea termenului legal de contestare, fără a fi solicitată repunerea în termen. 3 Instanța de recurs remarcă că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, iar după expirare dreptul poate fi restabilit, prin solicitarea de repunere în termen.
Astfel, instanța de apel întemeiat a concluzionat că apelul declarat la 04 octombrie 2019 de către Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta Caragia, împotriva hotărârii din 11 iunie 2019, a fost unul tardiv, deoarece a fost declarat în afara termenului legal, iar repunerea în termen, nu a fost solicitată. Mai mult, instanța de recurs consideră necesar de a menționa prevederile art. 10 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, care stipulează că sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.
Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Totodată, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în hotărârile Istrate, Melnic și Ceachir contra Republicii Moldova din 13 iunie 2006, 14 noiembrie 2006 și 15 ianuarie 2008 a constatat că instanțele judecătorești naționale prin admiterea spre examinare a unei cererii de apel/recurs depuse peste termenul limită au încălcat principiul securității raporturilor juridice.
Un raționament subsidiar în susținerea acestei poziții constă în faptul că avocatul recurentului Elisaveta Caragia urma să presteze servicii juridice în modul corespunzător, or, art. 365 Cod de procedură civilă prevede expres ce trebuie să conțină cuprinsul cererii de apel și urma să se conformeze normelor procedurale și să presteze servicii juridice corespunzător, deoarece art. 75 alin. (4) Cod de procedură civilă, stipulează că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sânt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.
La caz, Colegiul conchide că acțiunile apelantului și a avocatului acestuia nu constituie decât o eludare de a realiza drepturile și obligațiunile procedurale, rezultând din prevederile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă, care obligă părțile de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Or, apelantul nu a dat dovadă de diligență și bună-credință în realizarea drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale procedurale, în condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în vigoare și nu a solicitat repunerea în termen a cererii de apel.
În această ordine de idei, Colegiul conchide că argumentele invocate în cererea de recurs, indică direct la nerespectarea de către recurent a drepturilor sale 4 procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de drept procedural nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, stabilind în jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală permite declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară poate restricționa dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu corespunde cerințelor legale aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărârea din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009). Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul depus împotriva încheierii din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiat și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii contestate.
În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta Caragia. Se menține încheierea din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Sclifos împotriva lui Marcel Scorțescu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.