2r-80/20 — incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor

Dosarul nr. 2r-80/20

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari (Jud: A. Cerbu)

Instanța de apel: Curtea de apel Chișinău (Jud: L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Panov)

D E C I Z I E

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de către Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul

Elisaveta Caragia,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Sclifos

împotriva lui Marcel Scorțescu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor,

împotriva încheierii din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a restituit cererea de apel depusă de Marcel Scorțescu,

c o n s t a t ă :

La 11 martie 2019, Angela Sclifos a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Marcel Scorțescu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor.

Angela Sclifos a solicitat încasarea din contul lui Marcel Scorțescu a pensiei

pentru întreținerea copilului minor în sumă bănească fixă de 1000 lei lunar, până la

atingerea majoratului copilului.

Prin hotărârea din 11 iunie 2019 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Angela Sclifos.

S-a dispus încasarea din contul lui Marcel Scorțescu în beneficiul Angelei

Sclifos a pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă de 1000 lei lunar, de la

11 martie 2017 și până la atingerea majoratului copilului.

S-a dispus încasarea din contul lui Marcel Scorțescu în beneficiul statului a

taxei de stat în sumă de 360 lei.

La 04 octombrie 2019, Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta

Caragia a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 11 iunie 2019 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, menționând în ce circumstanțe a luat

cunoștință cu hotărârea primei instanțe și că cererea de apel motivată va fi depusă

după primirea hotărârii motivate.

Prin încheierea din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Marcel Scorțescu, din motiv că a fost depusă peste

termenul prevăzut de lege și nu a solicitat repunerea în termen.

1

La 24 decembrie 2019, prin intermediul poștei electronice, Marcel Scorțescu,

reprezentat de avocatul Elisaveta Caragia a declarat recurs împotriva încheierii din

03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea încheierii primei instanțe, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel la faza primirii cererii de apel și soluționării cererii de repunere în termen a

cererii de apel.

În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu încheierea

contestată, considerând că instanța de apel nefondat a restituit cererea de apel,

deoarece în cazul în care nu ar fi dorit să solicite instanței de apel repunerea în

termen, nici nu ar fi oferit explicații cu privire la modul în care a luat cunoștință

despre existența hotărârii.

Totodată, Marcel Scorțescu a menționat că a luat cunoștință cu încheierea din

03 decembrie 2019 a instanței de apel, la 09 decembrie 2019.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Completul judiciar menționează că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost

adoptată la 03 decembrie 2019 și expediată la adresa electronică a avocatului

recurentului caragealisa2004@yahoo.com, la 09 decembrie 2019, ora 14:29 (f.d.

50-51). Iar, potrivit extrasului web din poșta electronică a avocatului Elisaveta

Caragia și anexat la cererea de recurs, se atestă că încheierea recurată a fost

recepționată la 09 decembrie 2019, ora 15:29 (f.d. 61).

Astfel, instanța de recurs constată că recursul declarat de către Marcel

Scorțescu, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este neîntemeiat și

urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 03 decembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că, la 11 martie 2019, Angela Sclifos a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Marcel Scorțescu cu privire la încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanța prin hotărârea din

11 iunie 2019, a respins acțiunea înaintată de Angela Sclifos (f.d. 30, 41-44).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 octombrie 2019, Marcel

Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta Caragia a depus cerere de apel

nemotivată, fără a solicita repunerea în termen, doar menționând în ce circumstanțe

a luat cunoștință cu hotărârea primei instanțe și că cererea de apel motivată va fi

depusă după primirea hotărârii motivate (f.d. 38).

În corespundere cu art. 369 alin. (1), lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

2

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Prin încheierea din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit

cererea de apel depusă de Marcel Scorțescu, din motiv că a fost depusă peste

termenul prevăzut de lege și nu a solicitat repunerea în termen (f.d. 47-48).

În conformitate cu prevederile art. 362, alin. (1) Cod de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Aliniatul (3) al aceluiași articol prevede că repunerea în termen de apel se face

de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, statuează expres că

termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate

de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

În contextul normelor precitate, Colegiul precizează că termenul de apel

împotriva hotărârii instanței de fond din 11 iunie 2019 este de 30 zile și a început să

curgă la 12 iunie 2019. Iar Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta

Caragia a depus apel nemotivat abia la 04 octombrie 2019, fără a solicita repunerea

în termen, fapt ce a și impus restituirea cererii de apel ca fiind tardivă.

În conformitate cu art. 116 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen

se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se

examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în

termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc.).

Cu privire la argumentul recurentului despre faptul că în cazul în care nu ar fi

dorit să solicite instanței de apel repunerea în termen, nici nu ar fi oferit explicații cu

privire la modul în care a luat cunoștință despre existența hotărârii primei instanțe,

Colegiul judiciar menționează că instanțele nu pot deduce solicitările apelantului din

conținutul cererii atâta timp cât ele nu sunt formulate clar. Mai mult, în cererea de

apel nemotivată apelantul nici nu a indicat solicitările sale așa cu prevede art. 365

alin. (1), lit. f) Cod de procedură civilă.

În astfel de situație, repunerea în termen în condițiile art. 116 Cod de procedură

civilă nu poate avea loc din oficiu. Or, prevederile articolului menționat clar indică

asupra obligațiilor părților de a solicita repunerea în termen și a prezenta probele

confirmative, în cazul în care a fost omis termenul de contestare a hotărârii primei

instanțe.

Prin urmare, Colegiul judiciar constată că instanța de apel întemeiat a reiterat

că apelul împotriva hotărârii din 11 iunie 2019 a instanței de fond, a cărui termen de

contestare curge de la pronunțarea acesteia, conform art. 362 alin. (1) Cod de

procedură civilă, a fost depus doar la 04 octombrie 2019, adică cu încălcarea

termenului legal de contestare, fără a fi solicitată repunerea în termen.

3

Instanța de recurs remarcă că exercitarea unui drept de către titularul său nu

poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea

anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, iar după

expirare dreptul poate fi restabilit, prin solicitarea de repunere în termen.

Astfel, instanța de apel întemeiat a concluzionat că apelul declarat la 04

octombrie 2019 de către Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul Elisaveta

Caragia, împotriva hotărârii din 11 iunie 2019, a fost unul tardiv, deoarece a fost

declarat în afara termenului legal, iar repunerea în termen, nu a fost solicitată.

Mai mult, instanța de recurs consideră necesar de a menționa prevederile art.

10 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, care stipulează că sancțiunile procedurale

sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin

pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de

îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare

abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a actelor de

procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către

judecător sau de participantul care are interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea

acestora și în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural

defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de

procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea

legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte

măsuri prevăzute de lege.

Totodată, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în hotărârile Istrate,

Melnic și Ceachir contra Republicii Moldova din 13 iunie 2006, 14 noiembrie 2006

și 15 ianuarie 2008 a constatat că instanțele judecătorești naționale prin admiterea

spre examinare a unei cererii de apel/recurs depuse peste termenul limită au încălcat

principiul securității raporturilor juridice.

Un raționament subsidiar în susținerea acestei poziții constă în faptul că

avocatul recurentului Elisaveta Caragia urma să presteze servicii juridice în modul

corespunzător, or, art. 365 Cod de procedură civilă prevede expres ce trebuie să

conțină cuprinsul cererii de apel și urma să se conformeze normelor procedurale și

să presteze servicii juridice corespunzător, deoarece art. 75 alin. (4) Cod de

procedură civilă, stipulează că actele procedurale efectuate de reprezentant în

limitele împuternicirilor sale sânt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura

în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă

culpei părții.

La caz, Colegiul conchide că acțiunile apelantului și a avocatului acestuia nu

constituie decât o eludare de a realiza drepturile și obligațiunile procedurale,

rezultând din prevederile art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) Cod de procedură civilă,

care obligă părțile de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Or, apelantul nu a dat dovadă de diligență și bună-credință în realizarea

drepturilor sale, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor sale procedurale, în

condițiile când personal nu și-a realizat drepturile garantate de legislația în vigoare

și nu a solicitat repunerea în termen a cererii de apel.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că argumentele invocate în cererea

de recurs, indică direct la nerespectarea de către recurent a drepturilor sale

4

procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită

de normele de drept procedural nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în

vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, stabilind în jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală

permite declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară

poate restricționa dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu

corespunde cerințelor legale aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărârea

din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009).

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este

întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul

depus împotriva încheierii din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău este

neîntemeiat și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Marcel Scorțescu, reprezentat de avocatul

Elisaveta Caragia.

Se menține încheierea din 03 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Angela Sclifos

împotriva lui Marcel Scorțescu cu privire la încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5