2ra-457/20 — partajarea in natura a bunurilor succesorale

dosarul nr. 2ra-457/2020

prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (S. Țurcan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Budăi, L. Pruteanu, I. Muruianu)

ÎNCHEIERE

18 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Manoil Eva,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Manoil Eva

împotriva lui Tocari Veaceslav cu privire la partajarea în natură a bunurilor

succesorale,

împotriva deciziei din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Manoil Eva și a fost menținută hotărârea din 15

martie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

c o n s t a t ă

La 10 martie 2015 Manoil Eva a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Tocari Veaceslav cu privire la partajarea în natură a bunurilor

succesorale.

În motivarea acțiunii a indicat că Tocari Veaceslav este fratele ei. După

decesul tatălui lor, Tocari Mihail, ea cu fratele au moștenit averea succesorală

constituită din casa de locuit cu terenul aferent și cota de teren echivalentă, situate

în s. Leordoaia, com. Hârjeuca, r. Călărași, acceptând-o în cote părți egale a câte 1/2

fiecare.

A invocat că potrivit certificatului de moștenitor legal eliberat pe numele Evei

Manoil la 02 decembrie 2014, ei i-a fost atribuită 1/2 cotă parte din terenul destinat

pentru construcții cu suprafața de 0,2775 ha și casa de locuit individuală 01 cu

suprafața de 46,5 m.p., construcțiile accesorii: 01.1- anexă, scară, scară, beci, 2-

veceu, I- poartă, II-gard, amplasate pe terenul susmenționat în s. Leordoaia, comuna

Hârjauca, r. Călărași, cu nr. cadastral xxxxx. Valoarea a 1/2 cotă parte din imobil

este de 4997,07 lei.

În masa de avere succesorală mai intră și cotele de teren agricol cu

suprafețele: - 0,0861 ha cu nr. cadastral xxxxx cu valoarea de 689,80 de lei;

- 0,086 ha cu nr. cadastral xxxxx cu valoarea de 689 de lei;

- 0,6101 ha cu nr. cadastral xxxxx cu valoarea de 4887,85 de lei.

A relevat că deoarece în natură nu se poate folosi de bunurile moștenite, iar

pârâtul refuză partajarea benevolă a acestora, a fost nevoită să se adreseze cu

prezenta acțiune în judecată în vederea partajării în natură a bunurilor succesorale.

A solicitat partajarea bunurilor succesorale ce i-au aparținut lui Tocari Mihail,

decedat la 07.05.2006, între ea și Tocari Veaceslav, conform certificatului de

moștenitor eliberat la 02 decembrie 2014, prin atribuirea ei în natură a 1/2 cote-părți

din aceste bunuri.

Prin hotărârea din 15 martie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași

acțiunea a fost respinsă.

La data de 09 aprilie 2019 Manoil Eva a declarat apel împotriva hotărârii din

15 martie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, solicitând casarea hotărârii

instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Manoil Eva și a fost menținută hotărârea din 15 martie 2019 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

Curtea de Apel Chișinău a indicat că după decesul lui Mihail Tocari,

reclamanta Manoil Eva împreună cu pârâtul Tocari Veaceslav, care este fratele ei,

au moștenit averea succesorală constituită din casa de locuit cu terenul aferent și

cota de teren echivalentă, situate în s. Leordoaia, com. Hârjauca, r. Călărași

acceptând-o în cote-părți egale a câte 1/2 fiecare.

Potrivit certificatului de moștenitor legal eliberat pe numele Evei Manoil la

02 decembrie 2014, reclamantei i s-a atribuit 1/2 cotă parte din terenul destinat

pentru construcții cu suprafața de 0,2775 ha și casa de locuit individuală 01 cu

suprafața de 46,5 m.p., construcțiile accesorii: 01.1- anexă, scară, scară, beci, 2-

veceu, I- poartă, II-gard, amplasate pe terenul susmenționat în s. Leordoaia, comuna

Hârjauca, r. Călărași, cu nr. cadastral xxxxx, valoarea a 1/2 cotă parte din imobil

constituind 4997,07 lei, fapt confirmat și prin extrasul din registrul bunurilor

imobile potrivit căruia reclamanta deține ½ cotă parte din bunurile nominalizate

(f.d.20).

În masa de avere succesorală mai intră și cotele de teren agricol cu

suprafețele de 0,0861 ha cu nr. cadastral xxxxx cu valoarea de 689,80 lei, 0,086 ha

cu nr. cadastral xxxxx cu valoarea de 689 de lei, 0,6101 ha cu nr. cadastral xxxxx cu

valoarea de 4887,85 de lei, care potrivit extraselor din registrul bunurilor imobile

aparțin cu drept de proprietate lui Tocari Veaceslav.

Instanța de apel a reținut că potrivit Raportului de expertiză judiciară nr.1649-

1652 întocmit la 26 octombrie 2018 de Centru Național de Expertize Judiciare,

partajarea bunului imobil cu nr. cadastral 2522103150 situat în r. Călărași, com.

Hârjauca, s. Leordoaia nu este posibilă din motivul stării tehnice nesatisfăcătoare a

construcției principale cu nr. xxxxx.

Colegiul instanței de apel a precizat că reclamanta nu a cerut instanței

partajarea în alt mod decât în natură a bunului imobil, prin urmare dânsa nu este

privată de dreptul de a solicita într-un litigiu distinct partajarea averii succesorale,

pornind de la valoarea acesteia și a cotelor ce le revin fiecărui moștenitor.

2

Instanța de apel a specificat că imobilul litigios este indivizibil, deci, bunul

comun fiind posibil de atribuit în proprietatea exclusivă a unuia dintre proprietari

doar cu acordul coproprietarilor, la cererea lor, situație care în speță nu se atestă.

În condițiile în care reclamanta nu a formulat cerință de vânzare a bunului la

licitație și distribuirea prețului către coproprietari Manoil Eva și Tocari Veaceslav

proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei, în lipsa acordului coproprietarilor și

cererii acestora, este inadmisibilă în cazul partajului judiciar atribuirea întregului

bun unui coproprietar în schimbul unei sulte în favoarea celorlalți coproprietari.

Cât privește cota de teren echivalentă rămasă după decesul tatălui Tocari

Mihail cu suprafața de 0,086 ha cu numărul cadastral xxxxx și terenul cu suprafața

de 0,0861 ha cu numărul cadastral xxxxx este întreținută și prelucrată de către

Manoil Eva, iar intimatul Tocari Veaceslav careva pretenții la cota echivalentă nu

are.

La 20 ianuarie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Manoil Eva a declarat

recurs împotriva deciziei din 10 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a normelor de drept

material.

Totodată, consideră că instanța nu a atras în proces întreg cercul de

moștenitori, or moștenitori sunt 4, pe lângă părțile în proces mai sunt două surori.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data 20 ianuarie

2020 este în termen.

Prin referință intimatul Tocari Veaceslav a solicitat de a considera recursul

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Manoil Eva în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

3

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Manoil Eva nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Manoil Eva.

4

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Manoil Eva se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5