3ra-375/20 — accesul la informație

3ra-375/20 — accesul la informație (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-375/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Andrei Rusnak

împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău și Ruslan Frunză, persoană terță

Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun. Chișinău privind accesul la informație,

împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de Direcția de Poliție a mun. Chișinău și Inspectoratul

General al Poliției împotriva hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 25 aprilie 2019 Andrei Rusnak, a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău și

Ruslan Frunză, persoană terță Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun. Chișinău privind

accesul la informație.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 11 martie 2019 a

înregistrat la Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun. Chișinău petiția nr. R-293 în

temeiul căreia a solicitat prezentarea informației ce vizează următoarele întrebări: 1)

pe ce adresă a fost pornită procedura contravențională, 2) a fost finalizată procedura

contravențională sau nu, 3) în cazul finalizării procedurii contravenționale

comunicarea: a) datei finalizării procedurii contravenționale, b) adresei contravenției

depistate, c) numărului procesului-verbal cu privire la contravenție, d) datei întocmirii

procesului-verbal cu privire la contravenție, e) articolului din Codul contravențional

aplicat, f) cuantumului amenzii aplicate, g) numelui agentului constatator, 4) în cazul

mușamalizării procedurii contravenționale comunicarea: a) denumirii actelor (din

borderou) acumulate la moment în decursul verificării legalității activității de

antreprenoriat (de exemplu - cercetarea la fața locului, procesul-verbal de constatare,

procesul-verbal al audierii martorilor, declarațiile persoanei în a cărei privință a fost

1

pornită procedura contravențională, foto, raportul, b)datelor întocmirii actelor

enumerate, c) dificultăților apărute în procesul de acumulare a probelor de constatare

a faptului contravențional și circumstanțelor (obstacolelor) ce ar împiedica finalizarea

examinării cauzei, 5) în cazul sistării sau încetării procedurii contravenționale

comunicarea motivului.

Reclamantul Andrei Rusnak a relatat că la data de 29 martie 2019 a fost emis

răspunsul nr. R-293, executorul fiind Ruslan Frunză, în cuprinsul căruia s-a menționat

că având în vedere calitatea de martor pe cauza contravențională și luând în considerare

art. 385 din Codul contravențional este inadmisibil accesul la materialele dosarului.

Reclamantul Andrei Rusnak consideră că răspunsul dat este ilegal și neîntemeiat,

care a generat încălcarea drepturilor sale constituționale și compensarea prejudiciului

moral, în circumstanțele cauzei fiind necesară pentru restabilirea drepturilor și

libertăților sale constituționale.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, obligarea prezentării informației

solicitate în cererea nr. R-293 din 21 martie 2019, compensarea prejudiciului moral în

cuantum de 1000 lei și obligarea funcționarului public Ruslan Frunză să plătească

despăgubiri solidar cu Direcția de Poliție a mun. Chișinău.

În contextul art. 219 din Codul administrativ, prin cererea din 05 iunie 2019,

Andrei Rusnak a concretizat cercul subiecților procesuali, indicând în calitate de

copârâți Direcția de Poliție a mun. Chișinău și Ruslan Frunză.

Prin încheierea protocolară din 24 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani a fost atrasă în calitate de persoană terță Inspectoratul de Poliție sect. Ciocana

mun. Chișinău, în temeiul art. 205 din Codul administrativ.

Prin hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului

administrativ (concretizată) depusă de Andrei Rusnak împotriva Direcției de Poliție a

mun. Chișinău și Ruslan Frunză, persoană terță Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun.

Chișinău privind accesul la informație, s-a obligat Direcția de Poliție a mun. Chișinău

să prezinte lui Andrei Rusnak informația solicitată prin cererea nr. R-293/19 din

11 martie 2019, s-a încasat de la Directia de Politie a mun. Chisinău în beneficiul lui

Andrei Rusnak, suma de 50 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acțiunea s-a respins

ca neîntemeiată.

La data de 02 octombrie 2019, Direcția de Poliție a mun. Chișinău a declarat apel

împotriva hotărârii instanței de fond solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii

depuse de Andrei Rusnak.

La 27 septembrie 2019 Inspectoral General al Poliției a declarat apel împotriva

hotărârii instanței de fond solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii

instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii depuse

de Andrei Rusnak.

Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile declarate de Direcția de Poliție a mun. Chișinău și Inspectoratul General al

Poliției împotriva hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Andrei Rusnak

împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău și Ruslan Frunză, persoană terță

Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun. Chișinău privind accesul la informație.

2

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data de 11 martie 2019

Andrei Rusnak s-a adresat la Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun. Chișinău cu cerere

prin care a solicitat prezentarea informației ce vizează verificarea legalității activității

de antreprenoriat desfașurate pe adresele str. Vadul lui Vodă intersecție str-la Colonița

(spălătorie auto) și adresa str. Tîrgoviște 5A (spălătorie auto), mun. Chișinău. Prin

răspunsul Inspectoratului de Poliție Ciocana, mun. Chișinău nr. R-293/19 din 29 martie

2019 s-a comunicat solicitantului că în conformitate cu art. 385 din Codul

contravențional Andrei Rusnak este martor fapt ce face inadmisibil dispozițiile legale

privind accesul la materialele dosarului. (f.d.7)

Instanța de apel a reținut că apelanta Direcția de Poliție a mun. Chișinău nu a avut

nici un temei legal de a nu-l informa pe Andrei Rusnak despre deținerea informațiilor

cerute prin petiția din 21 martie 2019, cu atât mai mult că, informațiile solicitate erau

în posesia apelantei și astfel, nu a avut nici un temei legal de a nu le prezenta pe suport

de hîrtie ori, obligația de a prezenta informația solicitată de Andrei Rusnak derivă din

prevederile art. 5 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3), art. 6, 10 și 11 alin. (1) pct. 1) și 2) din

Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 20 decembrie 2019,

Direcția de Poliție a mun. Chișinău, a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

La 27 ianuarie 2020 Direcția de Poliție a mun. Chișinău a depus recurs motivat

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului recurenta a invocat că la pronunțarea deciziei instanța de

apel a aplicat eronat normele dreptului material, iar normele de drept aplicabile cauzei

nu reprezintă circumstanțele cauzei și nu trebuie a fi confirmate prin materialele cauzei.

Recurenta a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile legale și a

adoptat o decizie fară a fi bazată pe un fundament temeinic și materialul probator

administrat, instanța de apel nu a stabilit corect raportul dedus judecății, circumstanțe

importante pentru soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, nu a

fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele a probelor prezentate,

decizia instanței de apel fiind ilegală și neîntemeiată, adoptată cu nerespectarea

drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces.

Recurenta Direcția de Poliție a mun. Chișinău a indicat că instanțele

judecătorești inferioare au omis să evidențieze faptul că după intrarea în vigoare a

Codului administrativ nr. 116 din 19 iulie 2018 (în vigoare la 01 aprilie 2019)

funcționarul public din cadrul Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție

a mun.Chișinău, Ruslan Frunză, nu mai poate avea calitate de subiect al contenciosului

administrativ și respectiv ca parte în procedura contenciosului administrativ,

Recurenta consideră că acțiunea lui Andrei Rusnak depusă în partea

funcționarului public Ruslan Frunză, urma a fi declarată inadmisibilă, fapt ce nu s-a

făcut de instanțele judecătorești inferioare. În argumentarea concluziei date, recurenta

a invocat prevederile art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ (în vigoare

în momentul realizării de către reclamant a dreptului său la acțiune) care acorda dreptul

reclamantului de a acționa în judecată și funcționarul public al autorității care a elaborat

actul administrativ contestat. După 01 aprilie 2019 nu există temei de menținere a

3

calității de copârât al funcționarului public, deoarece Legea nouă, atribuie calitate de

pârât, doar autorității publice nu și funcționarilor publici din cadrul acestei autorități.

Recurenta Direcția de Poliție a mun. Chișinău a specificat că luând în considerație

caracterul informației care se solicită a fi furnizată/divulgată, constată că refuzul

poliției de a prezenta această informație este unul legal, din considerentul că organele

de poliție nu pot divulga la cererea unor terți informațiile detaliate ce se conțin în

dosarele contravenționale și care au devenit cunoscute organelor de poliție în legătură

cu exercitarea de către acestea a obligațiilor impuse prin Codul contravențional al

Republicii Moldova. Prin urmare, recurenta consideră că acțiunile poliției au fost

efectuate în conformitate cu prevederile Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire

la activitatea Poliției și statutul polițistului, Legii 982 11 mai 2000 privind accesul la

informație, Legii nr. 190 din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare, Legii nr. 133 din

08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, unde clar se prevăd

asemenea situații.

Totodată, recurenta a relatat că constatarea încălcărilor prevederilor Legii privind

accesul la informație, la examinarea cererii depuse de Andrei Rusnak nu poate fi

imputată pârâtei, deoarece Andrei Rusnak a depus o plângere în sensul Codului

contravențional prin care a sesizat organele de drept cu referire la legalitatea activității

unităților de comerț. Astfel, acțiunile ulterioare ale instituției de stat sunt guvernate de

Codul contravențional, dar nu de Legea privind accesul la informație și Codul

administrativ, ori prevederile art.2 din Codul administrativ stipulează că prezentul cod

nu se aplică asupra raporturilor juridice ale autorităților publice care acționează în baza

Codului contravențional.

Cu referire la repararea prejudiciului moral recurenta consideră că ilegal a fost

obligată să repare prejudiciul moral în sumă de 50 lei, deoarece circumstanțe

importante pentru soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin de către

instanțele judecătorești inferioare, nu a fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub

toate aspectele a probelor prezentate.

La 24 februarie 2020, Andrei Rusnak a depus referință la recursul depus de

Direcția de Poliție a mun. Chișinău, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil (f.d.

175-177).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,

prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel

a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

4

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Luând în considerare că recurenta Direcția de Poliție a mun. Chișinău a

recepționat decizia recurată la data de 21 ianuarie 2020, fapt ce se confirmă prin dovada

trimiterii poștale DS2035969040AS (f.d. 142) și a depus recurs împotriva deciziei din

18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău la data de 20 decembrie 2019 și

27 ianuarie 2020, adică în termen de 30 de zile de la recepționarea deciziei recurate,

completul ajunge la concluzia că recurenta Direcția de Poliție a mun. Chișinău s-a

conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului

prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel, examinând temeiurile recursului declarat de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Direcția de Poliție a mun. Chișinău a indicat argumente ce țin de dezacordul său cu

felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,

deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu

și temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursul depus

de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nu pot constitui temei de casare a deciziei

recurate, or acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

5

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere. La fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, pe când în recursul declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care acest drept este garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual,

așa cum formal invocă Direcția de Poliție a mun. Chișinău și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Direcția de Poliție a mun. Chișinău, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin.(3) din Codul administrativ,

precum și art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

6