3ra-375/20 — accesul la informație

Dosarul nr. 3ra-375/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu) ÎNCHEIERE 11 martie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Andrei Rusnak împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău și Ruslan Frunză, persoană terță Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun. Chișinău privind accesul la informație, împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-au respins apelurile declarate de Direcția de Poliție a mun.

Chișinău și Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 25 aprilie 2019 Andrei Rusnak, a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău și Ruslan Frunză, persoană terță Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun. Chișinău privind accesul la informație. În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 11 martie 2019 a înregistrat la Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun.

Chișinău petiția nr. R-293 în temeiul căreia a solicitat prezentarea informației ce vizează următoarele întrebări: 1) pe ce adresă a fost pornită procedura contravențională, 2) a fost finalizată procedura contravențională sau nu, 3) în cazul finalizării procedurii contravenționale comunicarea: a) datei finalizării procedurii contravenționale, b) adresei contravenției depistate, c) numărului procesului-verbal cu privire la contravenție, d) datei întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție, e) articolului din Codul contravențional aplicat, f) cuantumului amenzii aplicate, g) numelui agentului constatator, 4) în cazul mușamalizării procedurii contravenționale comunicarea: a) denumirii actelor (din borderou) acumulate la moment în decursul verificării legalității activității de antreprenoriat (de exemplu - cercetarea la fața locului, procesul-verbal de constatare, procesul-verbal al audierii martorilor, declarațiile persoanei în a cărei privință a fost 1 pornită procedura contravențională, foto, raportul, b)datelor întocmirii actelor enumerate, c) dificultăților apărute în procesul de acumulare a probelor de constatare a faptului contravențional și circumstanțelor (obstacolelor) ce ar împiedica finalizarea examinării cauzei, 5) în cazul sistării sau încetării procedurii contravenționale comunicarea motivului.

Reclamantul Andrei Rusnak a relatat că la data de 29 martie 2019 a fost emis răspunsul nr. R-293, executorul fiind Ruslan Frunză, în cuprinsul căruia s-a menționat că având în vedere calitatea de martor pe cauza contravențională și luând în considerare art. 385 din Codul contravențional este inadmisibil accesul la materialele dosarului. Reclamantul Andrei Rusnak consideră că răspunsul dat este ilegal și neîntemeiat, care a generat încălcarea drepturilor sale constituționale și compensarea prejudiciului moral, în circumstanțele cauzei fiind necesară pentru restabilirea drepturilor și libertăților sale constituționale. Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, obligarea prezentării informației solicitate în cererea nr. R-293 din 21 martie 2019, compensarea prejudiciului moral în cuantum de 1000 lei și obligarea funcționarului public Ruslan Frunză să plătească despăgubiri solidar cu Direcția de Poliție a mun.

Chișinău. În contextul art. 219 din Codul administrativ, prin cererea din 05 iunie 2019, Andrei Rusnak a concretizat cercul subiecților procesuali, indicând în calitate de copârâți Direcția de Poliție a mun. Chișinău și Ruslan Frunză. Prin încheierea protocolară din 24 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost atrasă în calitate de persoană terță Inspectoratul de Poliție sect. Ciocana mun. Chișinău, în temeiul art. 205 din Codul administrativ. Prin hotărârea din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ (concretizată) depusă de Andrei Rusnak împotriva Direcției de Poliție a mun.

Chișinău și Ruslan Frunză, persoană terță Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun. Chișinău privind accesul la informație, s-a obligat Direcția de Poliție a mun. Chișinău să prezinte lui Andrei Rusnak informația solicitată prin cererea nr. R-293/19 din 11 martie 2019, s-a încasat de la Directia de Politie a mun. Chisinău în beneficiul lui Andrei Rusnak, suma de 50 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. La data de 02 octombrie 2019, Direcția de Poliție a mun. Chișinău a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii depuse de Andrei Rusnak.

La 27 septembrie 2019 Inspectoral General al Poliției a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii depuse de Andrei Rusnak. Prin decizia din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins apelurile declarate de Direcția de Poliție a mun. Chișinău și Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 19 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Andrei Rusnak împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău și Ruslan Frunză, persoană terță Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun.

Chișinău privind accesul la informație. 2 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data de 11 martie 2019 Andrei Rusnak s-a adresat la Inspectoratul de Poliție Ciocana, mun. Chișinău cu cerere prin care a solicitat prezentarea informației ce vizează verificarea legalității activității de antreprenoriat desfașurate pe adresele str. Vadul lui Vodă intersecție str-la Colonița (spălătorie auto) și adresa str. Tîrgoviște 5A (spălătorie auto), mun. Chișinău. Prin răspunsul Inspectoratului de Poliție Ciocana, mun. Chișinău nr. R-293/19 din 29 martie 2019 s-a comunicat solicitantului că în conformitate cu art. 385 din Codul contravențional Andrei Rusnak este martor fapt ce face inadmisibil dispozițiile legale privind accesul la materialele dosarului.

(f.d.7) Instanța de apel a reținut că apelanta Direcția de Poliție a mun. Chișinău nu a avut nici un temei legal de a nu-l informa pe Andrei Rusnak despre deținerea informațiilor cerute prin petiția din 21 martie 2019, cu atât mai mult că, informațiile solicitate erau în posesia apelantei și astfel, nu a avut nici un temei legal de a nu le prezenta pe suport de hîrtie ori, obligația de a prezenta informația solicitată de Andrei Rusnak derivă din prevederile art. 5 alin. (2) lit. a) și b) și alin. (3), art. 6, 10 și 11 alin. (1) pct. 1) și 2) din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație. Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 20 decembrie 2019, Direcția de Poliție a mun.

Chișinău, a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. La 27 ianuarie 2020 Direcția de Poliție a mun. Chișinău a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului recurenta a invocat că la pronunțarea deciziei instanța de apel a aplicat eronat normele dreptului material, iar normele de drept aplicabile cauzei nu reprezintă circumstanțele cauzei și nu trebuie a fi confirmate prin materialele cauzei.

Recurenta a invocat că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile legale și a adoptat o decizie fară a fi bazată pe un fundament temeinic și materialul probator administrat, instanța de apel nu a stabilit corect raportul dedus judecății, circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin, nu a fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele a probelor prezentate, decizia instanței de apel fiind ilegală și neîntemeiată, adoptată cu nerespectarea drepturilor și intereselor legale ale participanților la proces. Recurenta Direcția de Poliție a mun.

Chișinău a indicat că instanțele judecătorești inferioare au omis să evidențieze faptul că după intrarea în vigoare a Codului administrativ nr. 116 din 19 iulie 2018 (în vigoare la 01 aprilie 2019) funcționarul public din cadrul Inspectoratului de Poliție Ciocana al Direcției de Poliție a mun.Chișinău, Ruslan Frunză, nu mai poate avea calitate de subiect al contenciosului administrativ și respectiv ca parte în procedura contenciosului administrativ, Recurenta consideră că acțiunea lui Andrei Rusnak depusă în partea funcționarului public Ruslan Frunză, urma a fi declarată inadmisibilă, fapt ce nu s-a făcut de instanțele judecătorești inferioare.

În argumentarea concluziei date, recurenta a invocat prevederile art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ (în vigoare în momentul realizării de către reclamant a dreptului său la acțiune) care acorda dreptul reclamantului de a acționa în judecată și funcționarul public al autorității care a elaborat actul administrativ contestat. După 01 aprilie 2019 nu există temei de menținere a 3 calității de copârât al funcționarului public, deoarece Legea nouă, atribuie calitate de pârât, doar autorității publice nu și funcționarilor publici din cadrul acestei autorități. Recurenta Direcția de Poliție a mun.

Chișinău a specificat că luând în considerație caracterul informației care se solicită a fi furnizată/divulgată, constată că refuzul poliției de a prezenta această informație este unul legal, din considerentul că organele de poliție nu pot divulga la cererea unor terți informațiile detaliate ce se conțin în dosarele contravenționale și care au devenit cunoscute organelor de poliție în legătură cu exercitarea de către acestea a obligațiilor impuse prin Codul contravențional al Republicii Moldova. Prin urmare, recurenta consideră că acțiunile poliției au fost efectuate în conformitate cu prevederile Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, Legii 982 11 mai 2000 privind accesul la informație, Legii nr. 190 din 19 iulie 1994 cu privire la petiționare, Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, unde clar se prevăd asemenea situații.

Totodată, recurenta a relatat că constatarea încălcărilor prevederilor Legii privind accesul la informație, la examinarea cererii depuse de Andrei Rusnak nu poate fi imputată pârâtei, deoarece Andrei Rusnak a depus o plângere în sensul Codului contravențional prin care a sesizat organele de drept cu referire la legalitatea activității unităților de comerț. Astfel, acțiunile ulterioare ale instituției de stat sunt guvernate de Codul contravențional, dar nu de Legea privind accesul la informație și Codul administrativ, ori prevederile art.2 din Codul administrativ stipulează că prezentul cod nu se aplică asupra raporturilor juridice ale autorităților publice care acționează în baza Codului contravențional.

Cu referire la repararea prejudiciului moral recurenta consideră că ilegal a fost obligată să repare prejudiciul moral în sumă de 50 lei, deoarece circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei nu au fost stabilite și elucidate pe deplin de către instanțele judecătorești inferioare, nu a fost dată o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele a probelor prezentate. La 24 februarie 2020, Andrei Rusnak a depus referință la recursul depus de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, solicitând declararea acestuia ca inadmisibil (f.d. 175-177). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ. 4 Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ. Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Luând în considerare că recurenta Direcția de Poliție a mun. Chișinău a recepționat decizia recurată la data de 21 ianuarie 2020, fapt ce se confirmă prin dovada trimiterii poștale DS2035969040AS (f.d.

142) și a depus recurs împotriva deciziei din 18 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău la data de 20 decembrie 2019 și 27 ianuarie 2020, adică în termen de 30 de zile de la recepționarea deciziei recurate, completul ajunge la concluzia că recurenta Direcția de Poliție a mun. Chișinău s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ. Astfel, examinând temeiurile recursului declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că Direcția de Poliție a mun. Chișinău a indicat argumente ce țin de dezacordul său cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, nu și temeinicia ei în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursul depus de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a 5 fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere. La fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care acest drept este garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual, așa cum formal invocă Direcția de Poliție a mun. Chișinău și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin.(3) din Codul administrativ, precum și art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Victor Burduh Nina Vascan 6