3ra-417/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-417/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-417/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Consiliul orășenesc

Vatra,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Liliana Pulisca împotriva Autorității Naționale de Integritate, persoană terță

Consiliul orășenesc Vatra cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de către Consiliul orășenesc Vatra, Liliana Pulisca și

cererea de alăturare la apel înaintată de către Autoritatea Națională de Integritate

împotriva hotărârii din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 08 februarie 2019 Liliana Pulisca a depus cerere de chemare în judecată,

împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat declararea nulității

actului de constatare nr. 04/04 din 22.01.2019 al inspectorului de integritate din

cadrul Autorității Naționale de Integritate.

În motivarea acțiunii Liliana Pulisca a indicat că la data de 30 ianuarie 2019,

prin intermediul oficiului poștal, a luat cunoștință de actul de constatare nr. 04/04

din 22 ianuarie 2019.

Reclamanta și-a exprimat dezacordul cu actul enunțat și pretinde că este ilegal

și neîntemeiat, deoarece conflictul de interese a fost declarat Primarului orașului

Vatra, care a permis încheierea acestor acte, respectiv conflictul a fost declarat și

soluționat.

A relevat că faptele invocate în actul de constatare au avut loc în anii 2012-

2013, actul de constatare fiind întocmit după expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere contravențională și fără să fie recunoscută vinovată

contravențional pentru faptele imputate. Consideră că aplicarea unor astfel de

restricții fără a reglementa termenul de prescripție contravine principiilor generale

ale dreptului.

1

Invocă că interdicția de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate

publică pe un termen de 3 ani nu este clară, deoarece nu sunt specificate concret care

din funcțiile publice și de demnitate publică nu pot fi ocupate, având o arie de

aplicare indeterminabilă. Mai mult ca atât, restricția de a ocupa funcții constituie o

măsura provizorie care poate fi aplicată numai de către angajator la demersul

procurorului în cadrul procedurii penale și care poate fi contestată judecătorului de

instrucție conform prevederilor art. 200 din Codul de procedură penală. În alte

proceduri - disciplinare, contravenționale, civile, restricția dată urmează a fi aplicată

exclusiv de către instanța de judecată.

Consideră că art. 23 alin. (7) din Legea privind declararea averii și intereselor

personale nr. 133 din 17.06.2016 contravine prevederilor Constituției, drepturilor

consfințite de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În opinia reclamantei, Autoritatea Națională de Integritate a fost înființată prin

Legea din 2016, și nu se poate expune asupra faptelor care au avut loc în anul 2012-

2013.

Prin încheierea din 18 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

atras în proces în calitate de persoană terță Consiliul orășenesc Vatra. (f.d. 52)

Prin hotărârea din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Liliana Pulisca. S-a

anulat integral pct. 5 parte integrantă a capitolului V (decizii) din Actul de constatare

nr. 04/04 din 22 ianuarie 2019, emis de către Autoritatea Națională de Integritate a

Republicii Moldova. În rest acțiunea de contencios administrativ s-a respins ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 57, 60-72)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel de către Consiliul orășenesc

Vatra și Liliana Pulisca.

Autoritatea Națională de Integritate s-a alăturat la cererea de apel depusă de

către Consiliul orășenesc Vatra.

Prin decizia din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de către Consiliul orășenesc Vatra, Liliana Pulisca, precum și

cererea de alăturare la apel înaintată de către Autoritatea Națională de Integritate.

Instanțele de judecată în motivarea soluției au reținut că Liliana Pulisca, în

calitate de subiect al declarării, urma să informeze, în scris, șeful ierarhic superior

sau organul ierarhic superior imediat, dar nu mai târziu de 3 zile, de la data

constatării despre conflictul de interese în care se află. Obligația dată nu a fost

respectată de către Liliana Pulisca, iar informarea, în mod verbal, despre existența

conflictului de interese, nu este o comunicare conformă prevederilor legale precitate.

Instanța de apel a reținut că legea materială prevede că despre conflictul de

interese urma a fi informat fondatorul Instituției Medico- Sanitare Publice „Centrul

de Sănătate Vatra” - Consiliul orășenesc Vatra în formă scrisă, dar nu Primarul

orașului Vatra, cum indică reclamanta.

Instanțele au constatat că Liliana Pulisca a admis în activitatea sa, în calitate de

director al Instituției Medico-Sanitare Publice „Centrul de Sănătate Vatra”, conflicte

de interese, care nu le-a adus la cunoștință conducătorului ierarhic superior sau

organului ierarhic superior, în modul stabilit de lege și nu le-a soluționat în

conformitate cu prevederile legale.

Pe cale de consecință, Autoritatea Națională de Integritate justificat a constatat

încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, exprimat prin admiterea

2

conflictelor de interese consumate, urmare a adoptării deciziilor și semnării în

prezența interesului personal rezultat din relația cu persoana apropiată Mihail

Pulisca (soțul) și Liliana Andrusiev (fiica) a actelor administrative și juridice de

angajare/eliberare din funcție și acordare de concedii de odihnă sau suplimente

salariale, și anume, ordinele nr. 12 din 01 iunie 2012, nr. 19 din 29 august 2012, nr.

8 din 02 ianuarie 2013, nr. 20 din 01 aprilie 2013, nr. 27 din 12 iunie 2013, nr. 37

din 02 septembrie 2013, nr. 39 din 02 septembrie 2013 și nr. 41 din 02 septembrie

2013.

În privința dispunerii aplicării sancțiunii față de Liliana Pulisca, și anume, cele

referitoare la aplicarea interdicției de a exercita o funcție publică sau funcție de

demnitate publica pe o perioadă de 3 ani, în condițiile prevăzute la art. 23 alin. (6)-

(8) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din

17.06.2016, instanța de apel a constatat că Autoritatea Națională de Integritate, la

acest capitol, și-a depășit competențele stabilite de lege, deoarece conform

prevederilor Legii cu privire la conflictul de interese nr. 16 din 15.02.2008,

aplicabilă speței, sancțiunea complementară putea fi aplicată doar de către instanța

de judecată. Asemenea competențe de aplicare a sancțiunilor privind interdicția de a

ocupa o funcție publică sau o funcție cu demnitate publică au fost atribuite

Autorității Naționale de Integritate prin Legea privind declararea averii și a

intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, care pot fi aplicate la perioade de după

adoptarea legii, nu și la date anterioare, legea în sensul dat neavând efect retroactiv.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, cât și a hotărârii instanței de fond,

la 27 decembrie 2019 Consiliul orășenesc Vatra a depus recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

parțial hotărârii din 23 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în partea

în care a fost admisă pretenția de anulare a pct. 5 din Actul de constatare al Autorității

Naționale de Integritate nr. 04/04 din 22 ianuarie 2019, cu pronunțarea unei decizii

de respingere a acestei pretenții. (f.d. 147-151)

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală.

Recurentul consideră că instanța de fond a determinat incorect efectele juridice

temporale ale legii aplicabile, or, actul de constatare este guvernat de legea aplicabilă

la momentul emiterii.

Consideră că instanța respingând acțiunea în partea ce tine de cerința principală,

eronat a admis cerința subsidiara. Constatând că Autoritatea Națională de Integritate

justificat a stabilit încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, exprimat

prin admiterea conflictelor de interese consumate, urmare a adoptării deciziilor și

semnării în prezenta interesului personal rezultat din relația cu persoane apropiate

Mihail Pulisca (sotul) și Liliana Andrusiev (fiica), a actelor administrative și juridice

de angajare/eliberare din functie și acordare de concedii de odihna sau suplimente

salariale, eronat a concluzionat că Autoritatea Națională de Integritate și-a depășit

competențele stabilite de lege prin dispunerea aplicării interdicției de a exercita o

funcție publică.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost

3

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 30 octombrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 04 decembrie 2019 a fost

recepționată de către Consiliul orășenesc Vatra. (f.d. 139, 141)

Consiliul orășenesc Vatra în conformitate cu prevederile art. 245 alin. (1) din

Codul administrativ a expediat prin poștă la 27 decembrie 2019 la instanța de apel,

cererea de recurs, care a fost înregistrată la 31 decembrie 2019. (f.d. 147-151)

Astfel, instanța de recurs consideră că Consiliul orășenesc Vatra s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de lege.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Consiliul orășenesc

Vatra în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că Consiliul orășenesc Vatra a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei.

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de

reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

4

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Consiliul orășenesc Vatra, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Consiliul orășenesc Vatra, și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Consiliul orășenesc Vatra, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

5

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Consiliul orășenesc Vatra, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6