3ra-374/20 — contestarea actului administrativ

3ra-374/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-374/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – D. Sîrbu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, reprezentat de Ana-Maria

Chepestru,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de către Vera Curdova împotriva Inspectoratului General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinelor de

concediere, restabilirea la locul de muncă deținut anterior, încasarea salariului

pentru perioadă de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a casat integral hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o decizie nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de

Vera Curdova,

constată:

La 21 iunie 2018, Vera Curdova a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Departamentului Trupelor de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare Departamentul

Trupelor de Carabinieri) cu privire la anularea ordinelor de concediere, restabilirea

la locul de muncă deținut anterior, încasarea salariului pentru perioadă de absență

forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată Vera Curdova a invocat că, la 06

februarie 2012, a fost încadrată în bază de contract în serviciul militar, în cadrul

organelor afacerilor interne din cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri,

Centrul curativ profilactic și expertiză medico-legală.

Prin ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 129ef din 22 mai

2018 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, în conformitate cu

prevederile art. 35 alin. (3) lit. k) (la comiterea delictelor ce discreditează titlul de

militar) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 s-

a eliberat și s-a trecut în rezerva Forțelor Armate ale Republicii Moldova,

1

locotenent-major Vera Curdova, medic psihiatru al Centrului curativ profilactic și

expertiză medico-legală al Departamentului Trupelor de Carabinieri.

Prin ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 95 (de zi) din 22

mai 2018, în corespundere cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de

îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 941 din 17 august 2006 a fost exclusă din listele efectivului

Departamentului Trupelor de Carabinieri și de la toate drepturile de aprovizionare,

de la 22 mai 2018.

Vera Curdova a considerat ordinele nr. 129ef și nr. 95 (de zi) din 22 mai 2018

ca fiind ilegale și pasibile anulării, cu restabilirea sa în funcția deținută anterior,

deoarece nu a comis delicte ce discreditează titlul de militar și respectiv nu putea fi

eliberată din funcție.

În lipsa unui act judecătoresc irevocabil, angajatorul nu a avut temei legal de a

o elibera din serviciu, cu atât mai mult că, la 14 mai 2018, a depus raport de

eliberare din proprie inițiativă (demisie), care a fost lăsată fără răspuns.

Prin concedierea ilegală din serviciu i-a fost cauzat un prejudiciu moral, care-l

estimează la suma de 20 000 de lei și se exprimă prin suferințe psihice suportate

(rușine, incomoditate, umilință), cauzate prin acțiunile ilegale ale angajatorului.

Reclamanta Vera Curdova a solicitat instanței de judecată anularea ordinelor

Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 129ef și nr. 95 (de zi) din 22 mai

2018, prin care a fost eliberată din serviciul militar prin contract și trecută în

rezerva Forțelor Armate ale Republicii Moldova; restabilirea în funcția deținută

anterior de medic psihiatru în cadrul Centrului curativ profilactic și expertiză

medico-militară a Departamentului Trupelor de Carabinieri; încasarea salariului

pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 22 mai 2018 și până la restabilirea în

funcție; încasarea sumei de 20 000 de lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral;

și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-

a respins ca nefondată acțiunea depusă de Vera Curdova (f.d. 64, 67-73).

Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Vera Curdova, reprezentată de avocatul Vitalie Ciofu și s-a menținut

hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 106,

107-115).

Prin decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul depus de Vera Curdova, reprezentată de avocatul Vitalie Ciofu, s-a casat

integral decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d. 168-

176).

Prin decizia din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

apelul depus de Vera Curdova.

S-a casat integral hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru și s-a emis o decizie nouă, prin care:

S-a admis parțial acțiunea depusă de Vera Curdova.

S-au anulat ordinele nr. 129ef și nr. 95 (de zi) din 22 mai 2018 „cu privire la

eliberarea din serviciul militar prin contract și trecerea în rezerva Forțelor Armate

ale Republicii Moldova a Verei Curdova”.

2

S-a restabilit Vera Curdova în funcția deținută de medic psihiatru în cadrul

Centrului curativ profilactic și expertiză medico-militară a Departamentului

Trupelor de Carabinieri.

S-a încasat de la Departamentul Trupelor de Carabinieri în beneficiul Verei

Curdova salariul pentru lipsa forțată de la serviciu pentru perioada 22 mai 2018 –

26 decembrie 2019.

S-a încasat de la Departamentul Trupelor de Carabinieri în beneficiul Verei

Curdova suma de 5 000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral.

În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate (f.d. 193, 194-204).

Instanța de apel a concluzionat ca fiind eronată soluția primei instanțe de

respingere a acțiunii Verei Curdova, deoarece în cadrul activității sale nemijlocite

de militar nu a comis careva abateri disciplinare ce țin de exercitarea funcținii sale.

Vera Curdova a fost concediată în temeiul art. 35 alin. (3) lit. k) din Legea cu

privire la statutul militarului, care prevede că în cazul comiterii delictelor ce

discreditează titlul de militar, aceștia pot fi eliberați din serviciul militar prin

contract.

La momentul comiterii accidentului rutier, Vera Curdova nu era în exercițiul

funcțiunii. Astfel, fapta acesteia nu se încadrează în disciplina muncii, deoarece

incidentul nu s-a petrecut la locul de muncă, în timpul orelor de muncă și nici la

realizarea unor acțiuni ce țin de activitatea de serviciu.

Angajatorul neîntemeiat a constatat că pretinsul delict săvârșit de Vera

Curdova a discredit imaginea statutului de militar. Or, la momentul comiterii

accidentului rutier, Vera Curdova nu se afla în exercițiul funcțiunii, deoarece se

afla în concediu medical, nu s-a folosit de careva privilegii acordate în virtutea

funcției sale și nu a avut un comportament deosebit în legătură cu statutul ei de

militar. Posedarea legitimației de militar, care nu a fost prezentată, nu

demonstrează afectarea imaginii Departamentului Trupelor de Carabinieri. Mai

mult ca atât, la momentul producerii presupusului „delict”, aceasta nu era în

uniforma de militar, nu s-a opus acțiunilor colaboratorilor de poliție și a urmat

indicațiilor acestora.

Respectiv, în condițiile speței, Vera Curdova nu a comis încălcări în timpul

serviciului și/sau executării atribuțiilor de serviciu, care ar putea fi calificate ca

delict ce discreditează titlul de militar.

La 31 ianuarie 2020, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne, reprezentat de Ana-Maria Chepestru a depus recurs motivat

împotriva deciziei din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

emiterea unei decizii noi în sensul respingerii integrale a acțiunii depuse de Vera

Curdova (f.d. 212-214).

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel eronat a conchis că

delictul disciplinar se atestă în cazurile când abaterea disciplinară este comisă în

activitatea de serviciu, în timpul orelor de muncă și în scopul realizării acțiunii ce

ține nemijlocit de munca ce necesită a fi prestată.

Or, conform pct. 110 din Regulamentul serviciului interior al forțelor armate

ale RM, aprobat prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 2327-IV din

03 septembrie 2009, modul sănătos de viață trebuie să devină o normă cotidiană în

comportamentul fiecărui militar. Apariția în stare de ebrietate la serviciu și în

3

locurile publice se consideră o încălcare gravă a disciplinei militare, care

compromite onoarea militarului.

Astfel, faptul că intimata a apărut în stare de ebrietate în locuri publice în

perioada în care se afla în concediul medical, este apreciat ca o încălcare gravă a

disciplinei militare, ce compromite onoarea militarului.

Prin prisma normei legale precitate, pentru a fi calificat ca delict ce

discreditează titlul de militar, nu este necesar/obligatoriu ca fapta să fie comisă în

timpul exercitării serviciului militar.

La fel, instanța de apel greșit a reținut că, la momentul producerii accidentului

rutier Vera Curdova nu s-a folosit de careva privilegii acordate în virtutea funcției

sale și nu a prezentat legitimația de militar, iar acest fapt nu reprezintă afectarea

imaginii. Or, în cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit că, la 23 aprilie 2018,

aproximativ la ora 19.40, maiorul Olesea Țîgovas, șef al CCP și EMM al DTC a

fost telefonată de către Vera Curdova, care i-a comunicat că a avut loc un accident

rutier cu implicarea automobilului personal. Mai mult ca atât, la data de 23 aprilie

2018, în jurul orelor 19.40 în Centrul Operațional al DTC a parvenit informația

precum că la aceeași dată, în jurul orei 19.00, militarul Vera Curdova, medic

psihiatru al Centrului-curativ profilactic și expertiza medico-militară a DTC

aflându-se în stare de ebrietate avansată produsă de alcool (0,99 mg/l) la volanul

automobilului „Kia Picanto”, a comis un accident rutier, tamponându-se într-un

obstacol (pilon).

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul de admisibilitate al completului specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea

nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare

la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici

instanța de recurs, cu referire la termenul de depunere a recursului, reține că,

potrivit art. 245, alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

4

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată public la 26 decembrie 2019, fiind

notificată reprezentantului Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne, Ana-Maria Chepestru, la 16 ianuarie 2020, fapt confirmat prin

recipisa semantă olograf de aceasta (f.d. 208, 211).

Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne,

reprezentantat de Ana-Maria Chepestru, în conformitate cu prevederile art. 245 din

Codul administrativ a depus, la 31 ianuarie 2020, la Curtea de Apel Chișinău

recurs motivat. Instanța de recurs consideră că, recurentul s-a conformat

prevederilor legale și au depus recursurile motivate în interiorul termenului legal.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursurilor se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de Inspectoratul General de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne, reprezentantat de Ana-Maria

Chepestru, în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul

de admisibilitate al completului specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare invocate în recurs, completul de admisibilitate

atestă că, Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne,

reprezentantat de Ana-Maria Chepestru au indicat argumente ce țin de dezacordul

cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul de admisibilitate constată că, argumentele invocate în recurs

nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în

cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură

civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

5

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul depus de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne, reprezentantat de Ana-Maria Chepestru nu se regăsesc asemenea aspecte.

Completul de admisibilitate menționează că, în speță, recursul conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne, reprezentantat de Ana-Maria Chepestru și, respectiv, nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul de admisibilitate al completului

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a considera recursul depus de Inspectoratul General de Carabinieri

al Ministerului Afacerilor Interne, reprezentantat de Ana-Maria Chepestru ca fiind

inadmisibil.

Conform art. 193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, și în conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul, depus de Inspectoratul General de Carabinieri al Ministerului

Afacerilor Interne, reprezentantat de Ana-Maria Chepestru, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6