3ra-922/19 — contestarea actului administrativ

3ra-922/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-922/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D.Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E.Palanciuc, A.Malîi, Vl.Clima)

DECIZIE

6 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

examinând recursul depus de Vera Curdova, reprezentată de avocatul

Vitalie Ciofu,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Vera Curdova

împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne cu privire la anularea ordinelor de concediere, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Vera Curdova și a fost menținută hotărârea din

16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă :

La 21 iunie 2018, Vera Curdova a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Departamentului Trupelor de

Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare Departamentul

Trupelor de Carabinieri) cu privire la anularea ordinelor de concediere,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de

muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 6 februarie 2012 a fost

încadrată în bază de contract în serviciul militar, în cadrul organelor afacerilor

interne din cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri, Centrul curativ

profilactic și expertiză medico-legală, iar ulterior la 22 mai 2018 în baza

ordinelor nr. 129ef și nr. 95 (dezi), a fost eliberată din serviciul militar prin

contract și trecută în rezerva Forțelor Armate ale Republicii Moldova, cu

1

indicarea că eliberarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile art. 35

alin. (3) lit. k) (la comiterea delictelor ce discretizează titlul de militar) al Legii

nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor.

În opinia sa, ordinele nr. 129ef și nr. 95 (dezi) din 22 mai 2018 sunt

ilegale și urmează a fi anulate, cu restabilirea în funcția deținută anterior, or,

dânsa nu a comis careva delicte ce discreditează titlul de militar și respectiv nu

putea fi eliberată din funcție.

Vera Curdova a susținut că, în lipsa unui careva act judecătoresc

irevocabil, angajatorul nu a avut temei legal de a o elibera din serviciu, cu atât

mai mult că la 14 mai 2018 a depus raport/cerere de eliberare din proprie

inițiativă, demisie, care însă a fost lăsată fără răspuns de către conducerea

Departamentului Trupelor de Carabinieri.

Reclamanta a invocat că prin concedierea ilegală i-a fost cauzat un

prejudiciu moral în sumă de 20 000 lei, care se exprimă prin suferințe psihice

suportate (rușine, incomoditate, umilință), cauzate prin acțiunile ilegale ale

pârâtului.

Din aceste considerente Vera Curdova a depus prezenta acțiune, în final

solicitând anularea ordinelor Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 129ef

și nr. 95 (dezi) din 22 mai 2018, prin care dânsa a fost eliberată din serviciul

militar prin contract și trecută în rezerva Forțelor Armate ale Republicii

Moldova, restabilirea în funcția deținută anterior de medic psihiatru în cadrul

Centrului curativ profilactic și expertiză medico-militară a Departamentului

Trupelor de Carabinieri, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu

începând cu 22 mai 2018 și până la restabilirea în funcție, încasarea

prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Vera Curdova a fost respinsă

ca nefondată.

Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Vera Curdova și a fost menținută hotărârea din 16 noiembrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, la 31 mai 2019 Vera Curdova, reprezentată de avocatul

Vitalie Ciofu le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea

actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea

unei hotărâri noi, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererile de chemare în judecată și apel anexate la dosar, suplimentar

invocându-se că instanța de apel în mod eronat a interpretat normele de drept

material prevăzute la art. 35 alin. (3) lit. k) din Legea cu privire la statutul

militarilor. Or, recurenta nu a comis careva delicte ce discriditează titlul de

militar.

Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate

2

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate

de respingere a acțiunii (f.d.118-120).

Prin referința depusă la 17 iulie 2019, Departamentul Trupelor de

Carabinieri al MAI a solicitat respingerea recursului depus de Vera Curdova cu

menținerea deciziei instanței de apel.

La 1 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii

Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din

articolul 257 alin. (1) al acestuia.

Articolul 258 alin. (3) Cod administrativ statuează că procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se

vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al

Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea

materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul

emiterii actelor administrative ce se contestă, și anume a Legii contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

Având în vedere că decizia instanței de apel ce constituie obiectul

prezentului recurs a fost adoptată până la intrarea în vigoare a Codului

administrative și termenul de declarare al recursului urmează fi calculat

conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 martie 2019

(f.d.166), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la

dosar lipsesc. Astfel, recursul depus la 31 mai 2019 (f.d.118) este în termen.

La 31 iulie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de Vera

Curdova, reprezentată de avocatul Vitalie Ciofu, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ a considerat că acesta este

admisibil, motiv pentru care a fost numit pentru examinare în fond, în complet

de 5 judecători.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia din

20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a remite cauza la rejudecare în

instanța de apel.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din același cod, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor

3

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în

acest caz.

Astfel, după cum denotă actele cauzei, reclamanta Vera Curdova a activat

începând cu 6 februarie 2012 în cadrul Departamentului Trupelor de

Carabinieri, deținând funcția de medic psihiatru al Centrului curativ-profilactic

și expertiză medico-militară al Departamentului Trupelor de Carabinieri, fapt

confirmat prin ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 17ef din 6

februarie 2012 anexat la dosar (f.d.40).

La fel, s-a constatat că la 23 aprilie 2018, aproximativ la ora 18:30, Vera

Curdova fiind în stare de ebrietate alcoolică, a urcat la volanul automobilului de

model KIA Picanto, pe care l-a condus pe str. Uzinelor din direcția str. Lunca

Bîcului, mun. Chișinău, unde a tamponat un panou publicitar din preajma

imobilului nr. 171.

Tot actele cauzei atestă că, la 24 aprilie 2018, ofițerul superior de serviciu

operativ pe CO al DTC, Igor Gaibu a depus pe numele Prim-adjunctului

comandatului, șef al Statului Major al Trupelor de Carabinieri o notă

informativă prin care a adus la cunoștință că, la 23 aprilie 2018, la orele 19:10,

în Centrul Operațional al DTC a parvenit informația precum că la aceeași dată

în jurul orei 19:00, mun. Chișinău, pe str. Lunca Bîcului, angajatul Centrului

curativ profilactic medico-militar, Vera Curdova, pe civil, la acel moment se

afla pe buletin medical, de la 18 aprilie 2018, conducând automobilul de model

KIA Picanto cu n/î xxxx, a derapat de pe traseu și s-a tamponat în obstacol

(f.d.25).

Conform vizei aplicate de Prim-adjunctul comandatului, șef al Statului

Major al Trupelor de Carabinieri la 24 aprilie 2018, pe nota informativă

enunțată, s-a dispus inițierea anchetei de serviciu.

Concomitent, din actele cauzei mai rezultă că după intentarea procedurii

disciplinare pe numele Verei Curdova, la 14 mai 2018, ultima a depus un raport

prin care a solicitat eliberarea din funcția de medic psihiatru al Centrului curativ

profilactic și expertiză medico-legală din inițiativă proprie, până la 25 mai 2018

(f.d.11), însă fără careva rezultat.

Între timp, la 15 mai 2018, Comisia de anchetă a întocmit o încheiere

privind rezultatele desfășurării anchetei de serviciu pe faptul abaterii

disciplinare admise de către locotenentul-major Vera Curdova, medic psihiatru

al CCP și EMM a DTC, potrivit căreia pentru încălcarea prevederilor pct. 94,

pct. 110 al Regulamentului serviciului interior al Forțelor Armate aprobat prin

decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 2327-IV din 3 septembrie 2009,

prevederilor art. 2 alin. (3), art. 4 alin. (3), art. 5 lit. b), e), j), n) al

Regulamentului disciplinei militare, aprobat prin Legea nr. 52-XVI din 3 martie

2007, exprimate prin indisciplină personală, lipsă de responsabilitate,

conducerea unității de transport în stare de ebrietate alcoolică, soldată cu

producerea accidentului rutier, a fost propusă sancționarea disciplinară a

locotenentului-major Vera Curdova medic psihiatru al CCP și EMM al DTC cu

eliberare din serviciul militar înainte de expirarea contractului, în temeiul

prevederilor art. 57 lit. e) al Regulamentului disciplinei militare, cu eliberarea

4

din serviciul militar prin contract și trecerea în rezerva Forțelor Armate a

Republicii Moldova, în temeiul art. 35 alin. (3) lit. k) (la comiterea delictelor ce

discreditează titlul de militar) al Legii nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire

la statutul militarilor (f.d.22-24).

Prin ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 129ef din 22

mai 2018 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, în conformitate cu

prevederile art. 35 alin. (3) lit. k) (la comiterea delictelor ce discreditează titlul

de militar) al Legii nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul

militarilor, s-a eliberat și s-a trecut în rezerva Forțelor Armate ale Republicii

Moldova, locotenent-colonelul Vera Curdova, medic psihiatru al Centrului

curativ profilactic și expertiză medico-legală al Departamentului Trupelor de

Carabinieri (f.d.24a).

Iar prin ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 95 (de zi)

din 22 mai 2018, în corespundere cu prevederile Regulamentului cu privire la

modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 941 din 17 august 2006, s-a

dispus excluderea din listele efectivului Departamentului Trupelor de

Carabinieri și de la toate drepturile de aprovizionare, de la data de 22 mai 2018,

pe Vera Curdova, medic psihiatru al Centrului curativ profilactic și expertiză

medico-legală al Departamentului Trupelor de Carabinieri (f.d.45a).

Din considerentul că după cum a invocat reclamanta Vera Curdova, actele

contestate sunt ilegale în fond, fiind emise cu încălcarea procedurii și cu

încălcarea legii, aceasta a depus prezenta acțiune în contencios administrativ, în

final solicitând anularea ordinelor Departamentului Trupelor de Carabinieri nr.

129ef și nr. 95 (dezi) din 22 mai 2018, prin care dânsa a fost eliberată din

serviciul militar prin contract și trecută în rezerva Forțelor Armate ale

Republicii Moldova, restabilirea în funcția deținută anterior de medic psihiatru

în cadrul Centrului curativ profilactic și expertiză medico-militară a

Departamentului Trupelor de Carabinieri, încasarea salariului pentru lipsa

forțată de la serviciu începând cu 22 mai 2018 și până la restabilirea în funcție,

încasarea prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată

(f.d.2-3,55-56).

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat

în favoarea netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca nefondată.

Soluția instanței de fond a fost menținută de către instanța de apel.

Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au constatat că prin acțiunile

sale, Vera Curdova a comis o abatere disciplinară, sub formă de comiterea unui

delict ce discreditează titlul de militar.

Astfel, instanțele de judecată au remarcat că Vera Curdova, fiind angajată

a Departamentului Trupelor de Carabinieri, și fiind în concediu medical, s-a

urcat l-a volan în stare de ebrietate, după care a comis un accident rutier, acțiuni

prin care, în mod direct au discreditat statutul de militar. Or, militarul este

obligat să respecte disciplina muncii, precum și prin acțiunile sale să nu comită

fapte de natură să lezeze prestigiul Forțelor Armate (f.d.67-73,107-118).

5

Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin

sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult

că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară

a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept

procedural.

În corespundere cu art. 2 alin. (3) al Legii cu privire la aprobarea

Regulamentului disciplinei militare, toți militarii sînt obligați să mențină și să

respecte disciplina militară, să se călăuzească cu strictețe de prevederile

prezentului regulament.

Conform art. 4 alin. (3) din Legea enunțată, disciplina militară impune

subordonarea necondiționată în îndeplinirea întocmai și la timp a îndatoririlor și

atribuțiilor funcționale, în respectarea normelor de ordine și de comportare

militară și civică, precum și asumarea responsabilității pentru faptele săvîrșite.

Iar în temeiul art. 5 din aceiași lege, disciplina militară pune în fața

fiecărui militar următoarele obligații: a) să servească necondiționat poporul, să

fie devotat Republicii Moldova, să apere suveranitatea, independența, unitatea și

integritatea teritorială a țării pînă la jertfire de sine; b) să respecte și să

îndeplinească prevederile Constituției și ale altor legi, să apere valorile

democrației constituționale, să respecte acordurile internaționale la care

Republica Moldova este parte; c) să respecte jurămîntul militar și prevederile

regulamentelor militare, să execute necondiționat, întocmai și la timp ordinele

comandanților (șefilor), fiind responsabil de modul în care îndeplinește

misiunile încredințate; d) să prețuiască onoarea și gloria de luptă a poporului, a

unității militare, să fie demn de gradul militar și de uniforma militară pe care o

poartă; e) sa fie disciplinat și vigilent, să păstreze cu strictețe secretul de stat,

precum și caracterul confidențial al unor acțiuni și documente; f) să-și

perfecționeze pregătirea și măiestria profesională; g) să prețuiască camaraderia

militară, să respecte drepturile și libertățile tuturor cetățenilor; h) să cunoască și

să întrețină regulamentar, în stare permanentă de luptă, armamentul și tehnica

încredințată, să păstreze și să administreze eficient patrimoniul militar din

dotare; i) să respecte regulile securității personale la manipularea și întreținerea

mijloacelor tehnice și a armamentului, precum și la efectuarea altor activități în

timpul îndeplinirii serviciului militar; j) să aibă grijă de sănătatea sa, să respecte

regulile igienei personale și sociale și să nu-și permită deprinderi dăunătoare; k)

să fie cinstit, corect, sincer și principial; l) să-i stimeze pe comandanți (șefi), pe

superiori și inferiori, să-i apere în orice condiții; m) să contribuie la menținerea

și la restabilirea ordinii regulamentare; n) să se comporte cu demnitate atît în

unitatea militară, cît și în afara ei, să nu-și permită nici sie și nici altora să

încalce ordinea publică, să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei și

demnității cetățenilor, la menținerea prestigiului Forțelor Armate.

În conformitate cu art. 35 alin. (3) lit. k) din Legea cu privire la statutul

militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, eliberarea militarilor din serviciul militar

prin contract se efectuează în următoarele cazuri: la comiterea delictelor ce

discreditează titlul de militar.

6

Respectiv, în sensul prezentei legi, prin delict ce discreditează titlul de

militar se înțelege acele acțiuni sau inacțiuni ale militarului, care au cauzat

prejudiciu material și/sau moral structurii militare (imaginii, onoarei, reputației

acesteia).

Pentru început, instanța de recurs consideră necesar de a reitera că

legislația procedural-civilă consacră principiul general după care orice hotărâre

judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din

dispozitiv. Această dispoziție este edictată atât în interesul unei bune

administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și

pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata

primelor instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să

arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care

presupune două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace

din hotărârea primei instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității

care guvernează procesul civil și tantum devolutum quantum iudicatum, unde

instanța de apel, efectuează o nouă examinare în fond, dar și exercită controlul

judiciar complet, în fapt și în drept, asupra ceea ce a hotărât prima instanță și

din acest motiv instanța de apel, nu poate fi pusă în situația de a soluționa cereri

care nu au fost formulate în fața primei instanțe, adică cereri absolut noi prin

care să se invoce pretenții noi.

Reieșind din principiile dreptului procesual civil, Colegiul notează că,

acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale consacrate și garantate,

pentru apărarea prin intermediul instanței de judecată în ordinea stabilită de lege

a dreptului subiectiv prezumat încălcat sau prezumat contestat. Acțiunea civilă

constă din trei elemente interdependente: obiectul, temeiul și părțile acțiunii.

La rândul său, obiectul acțiunii civile îl formează pretențiile

reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul apărării

propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în privința cărora

instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.

Prin urmare, instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a

determina raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a

specificului obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia. Or, reieșind din

acestea, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe

cauza dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor

juridice prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este

imposibilă soluționarea justă a litigiului.

Implicit circumstanțelor cauzei, instanța de recurs atestă că atât instanța

de fond cât și instanța de apel au concluzionat că fapta imputată recurentei prin

actele emise de angajator se încadrează în noțiunea de delict disciplinar,

deoarece Vera Curdova în perioada în care se afla în concediu medical a apărut

în stare de ebrietate în locuri publice, adică prin acțiunile sale, dânsa a comis o

7

abatere disciplinară, sub formă de comiterea unui delict ce discreditează titlul de

militar.

Instanța de recurs consideră, însă, că această concluzie a instanței de apel

este una pripită, bazată doar pe susținerile invocate de către Departamentul

Trupelor de Carabinieri fără a da o apreciere cuvenită invocărilor Verei

Curdova, care a insistat asupra faptului că fapta respectivă imputată recurentei a

fost săvârșită în afara serviciului și în afara exercițiului funcției, mai mult decât

atât în acea perioadă reclamanta s-ar fi aflat în concediul medical, ceea ce se

confirmă prin certificatul de concediu medical nr. 088222 din 24 aprilie 2018

anexat la dosar (f.d.27).

Totodată, recurenta – reclamantă a mai invocat că actele normative în

temeiul cărora dânsa a fost eliberată din serviciu se referă la abateri disciplinare

comise în activitatea de serviciu. Însă, cazul expus supra nu se încadrează în

disciplina muncii, deoarece presupusul incident nu s-a petrecut la locul de

muncă, în timpul orelor de muncă și nici la realizarea unor acțiuni ce țin de

activitatea de serviciu. Or, Departamentul Trupelor de Carabinieri are dreptul să

emită ordin de eliberare a militarului pentru încălcări comise de acesta în timp

ce acesta se află la serviciu sau executa atribuții de serviciu, condiții însă ce nu

se atestă la caz.

Ca urmare, aceste argumente au rămas fără o apreciere juridică, deși

urmau a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea corectă a litigiului.

Colegiul mai reține că instanțele de judecată nu au constatat dacă

Regulamentul disciplinei militare în bază căruia Vera Curdova a fost eliberată

din serviciu reglementează comportamentul și obligațiunile militarilor doar în

cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu sau reglementează comportamentul și

acțiunile militarilor și în afara serviciului.

Colegiul indică că la rejudecarea cauzei aceste aspecte urmează a fi

determinate cert, or, de aceste circumstanțe depinde soarta pretențiilor invocate

de reclamantă.

În această ordine de idei, este cert că omiterea aspectelor menționate de

către instanța de apel, direct indică la examinarea superficială a litigiului, or, în

sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se

mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu

conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării

soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să

exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia

și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de

lege.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței

de apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel.

8

Totodată, cu titlu subsecvent, Colegiul relevă că la rejudecarea cauzei,

instanța de apel urmează să stabilească inclusiv și faptul dacă la data producerii

faptei invocate recurentei, aceasta s-a folosit sau nu de careva privilegii în

legătură cu statul ei de militar, dacă doar posedarea legitimației de militar

demonstrează afectarea imaginii Departamentul Trupelor de Carabinieri și dacă

sancțiunea de eliberare din serviciul militar aplicată de angajator a fost

proporțională cu scopul urmărit.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Vera Curdova, reprezentată de avocatul Vitalie

Ciofu.

Se casează integral decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău în

cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Vera Curdova

împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor

Interne cu privire la anularea ordinelor de concediere, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei

spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

9