3ra-922/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-922/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D.Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. E.Palanciuc, A.Malîi, Vl.Clima) DECIZIE 6 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrative lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Galina Stratulat examinând recursul depus de Vera Curdova, reprezentată de avocatul Vitalie Ciofu, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Vera Curdova împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinelor de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Vera Curdova și a fost menținută hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă : La 21 iunie 2018, Vera Curdova a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne (în continuare Departamentul Trupelor de Carabinieri) cu privire la anularea ordinelor de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la 6 februarie 2012 a fost încadrată în bază de contract în serviciul militar, în cadrul organelor afacerilor interne din cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri, Centrul curativ profilactic și expertiză medico-legală, iar ulterior la 22 mai 2018 în baza ordinelor nr. 129ef și nr. 95 (dezi), a fost eliberată din serviciul militar prin contract și trecută în rezerva Forțelor Armate ale Republicii Moldova, cu 1 indicarea că eliberarea a fost efectuată în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (3) lit. k) (la comiterea delictelor ce discretizează titlul de militar) al Legii nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor.

În opinia sa, ordinele nr. 129ef și nr. 95 (dezi) din 22 mai 2018 sunt ilegale și urmează a fi anulate, cu restabilirea în funcția deținută anterior, or, dânsa nu a comis careva delicte ce discreditează titlul de militar și respectiv nu putea fi eliberată din funcție. Vera Curdova a susținut că, în lipsa unui careva act judecătoresc irevocabil, angajatorul nu a avut temei legal de a o elibera din serviciu, cu atât mai mult că la 14 mai 2018 a depus raport/cerere de eliberare din proprie inițiativă, demisie, care însă a fost lăsată fără răspuns de către conducerea Departamentului Trupelor de Carabinieri. Reclamanta a invocat că prin concedierea ilegală i-a fost cauzat un prejudiciu moral în sumă de 20 000 lei, care se exprimă prin suferințe psihice suportate (rușine, incomoditate, umilință), cauzate prin acțiunile ilegale ale pârâtului.

Din aceste considerente Vera Curdova a depus prezenta acțiune, în final solicitând anularea ordinelor Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 129ef și nr. 95 (dezi) din 22 mai 2018, prin care dânsa a fost eliberată din serviciul militar prin contract și trecută în rezerva Forțelor Armate ale Republicii Moldova, restabilirea în funcția deținută anterior de medic psihiatru în cadrul Centrului curativ profilactic și expertiză medico-militară a Departamentului Trupelor de Carabinieri, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 22 mai 2018 și până la restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Vera Curdova a fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Vera Curdova și a fost menținută hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, la 31 mai 2019 Vera Curdova, reprezentată de avocatul Vitalie Ciofu le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei hotărâri noi, de admitere a acțiunii. În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererile de chemare în judecată și apel anexate la dosar, suplimentar invocându-se că instanța de apel în mod eronat a interpretat normele de drept material prevăzute la art. 35 alin. (3) lit. k) din Legea cu privire la statutul militarilor.

Or, recurenta nu a comis careva delicte ce discriditează titlul de militar. Ca urmare, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au apreciat toate 2 circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri neîntemeiate de respingere a acțiunii (f.d.118-120). Prin referința depusă la 17 iulie 2019, Departamentul Trupelor de Carabinieri al MAI a solicitat respingerea recursului depus de Vera Curdova cu menținerea deciziei instanței de apel. La 1 aprilie 2019, a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din articolul 257 alin. (1) al acestuia.

Articolul 258 alin. (3) Cod administrativ statuează că procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Astfel, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta speță urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul emiterii actelor administrative ce se contestă, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019). Având în vedere că decizia instanței de apel ce constituie obiectul prezentului recurs a fost adoptată până la intrarea în vigoare a Codului administrative și termenul de declarare al recursului urmează fi calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 martie 2019 (f.d.166), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar lipsesc. Astfel, recursul depus la 31 mai 2019 (f.d.118) este în termen. La 31 iulie 2019, examinând admisibilitatea recursului depus de Vera Curdova, reprezentată de avocatul Vitalie Ciofu, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a considerat că acesta este admisibil, motiv pentru care a fost numit pentru examinare în fond, în complet de 5 judecători.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din același cod, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor 3 stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Astfel, după cum denotă actele cauzei, reclamanta Vera Curdova a activat începând cu 6 februarie 2012 în cadrul Departamentului Trupelor de Carabinieri, deținând funcția de medic psihiatru al Centrului curativ-profilactic și expertiză medico-militară al Departamentului Trupelor de Carabinieri, fapt confirmat prin ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 17ef din 6 februarie 2012 anexat la dosar (f.d.40). La fel, s-a constatat că la 23 aprilie 2018, aproximativ la ora 18:30, Vera Curdova fiind în stare de ebrietate alcoolică, a urcat la volanul automobilului de model KIA Picanto, pe care l-a condus pe str. Uzinelor din direcția str. Lunca Bîcului, mun.

Chișinău, unde a tamponat un panou publicitar din preajma imobilului nr. 171. Tot actele cauzei atestă că, la 24 aprilie 2018, ofițerul superior de serviciu operativ pe CO al DTC, Igor Gaibu a depus pe numele Prim-adjunctului comandatului, șef al Statului Major al Trupelor de Carabinieri o notă informativă prin care a adus la cunoștință că, la 23 aprilie 2018, la orele 19:10, în Centrul Operațional al DTC a parvenit informația precum că la aceeași dată în jurul orei 19:00, mun. Chișinău, pe str. Lunca Bîcului, angajatul Centrului curativ profilactic medico-militar, Vera Curdova, pe civil, la acel moment se afla pe buletin medical, de la 18 aprilie 2018, conducând automobilul de model KIA Picanto cu n/î xxxx, a derapat de pe traseu și s-a tamponat în obstacol (f.d.25).

Conform vizei aplicate de Prim-adjunctul comandatului, șef al Statului Major al Trupelor de Carabinieri la 24 aprilie 2018, pe nota informativă enunțată, s-a dispus inițierea anchetei de serviciu. Concomitent, din actele cauzei mai rezultă că după intentarea procedurii disciplinare pe numele Verei Curdova, la 14 mai 2018, ultima a depus un raport prin care a solicitat eliberarea din funcția de medic psihiatru al Centrului curativ profilactic și expertiză medico-legală din inițiativă proprie, până la 25 mai 2018 (f.d.11), însă fără careva rezultat.

Între timp, la 15 mai 2018, Comisia de anchetă a întocmit o încheiere privind rezultatele desfășurării anchetei de serviciu pe faptul abaterii disciplinare admise de către locotenentul-major Vera Curdova, medic psihiatru al CCP și EMM a DTC, potrivit căreia pentru încălcarea prevederilor pct. 94, pct. 110 al Regulamentului serviciului interior al Forțelor Armate aprobat prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 2327-IV din 3 septembrie 2009, prevederilor art. 2 alin. (3), art. 4 alin. (3), art. 5 lit. b), e), j), n) al Regulamentului disciplinei militare, aprobat prin Legea nr. 52-XVI din 3 martie 2007, exprimate prin indisciplină personală, lipsă de responsabilitate, conducerea unității de transport în stare de ebrietate alcoolică, soldată cu producerea accidentului rutier, a fost propusă sancționarea disciplinară a locotenentului-major Vera Curdova medic psihiatru al CCP și EMM al DTC cu eliberare din serviciul militar înainte de expirarea contractului, în temeiul prevederilor art. 57 lit. e) al Regulamentului disciplinei militare, cu eliberarea 4 din serviciul militar prin contract și trecerea în rezerva Forțelor Armate a Republicii Moldova, în temeiul art. 35 alin. (3) lit. k) (la comiterea delictelor ce discreditează titlul de militar) al Legii nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor (f.d.22-24).

Prin ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 129ef din 22 mai 2018 „Cu privire la întreruperea raporturilor de muncă”, în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (3) lit. k) (la comiterea delictelor ce discreditează titlul de militar) al Legii nr. 162-XVI din 22 iulie 2005 cu privire la statutul militarilor, s-a eliberat și s-a trecut în rezerva Forțelor Armate ale Republicii Moldova, locotenent-colonelul Vera Curdova, medic psihiatru al Centrului curativ profilactic și expertiză medico-legală al Departamentului Trupelor de Carabinieri (f.d.24a).

Iar prin ordinul Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 95 (de zi) din 22 mai 2018, în corespundere cu prevederile Regulamentului cu privire la modul de îndeplinire a serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 941 din 17 august 2006, s-a dispus excluderea din listele efectivului Departamentului Trupelor de Carabinieri și de la toate drepturile de aprovizionare, de la data de 22 mai 2018, pe Vera Curdova, medic psihiatru al Centrului curativ profilactic și expertiză medico-legală al Departamentului Trupelor de Carabinieri (f.d.45a).

Din considerentul că după cum a invocat reclamanta Vera Curdova, actele contestate sunt ilegale în fond, fiind emise cu încălcarea procedurii și cu încălcarea legii, aceasta a depus prezenta acțiune în contencios administrativ, în final solicitând anularea ordinelor Departamentului Trupelor de Carabinieri nr. 129ef și nr. 95 (dezi) din 22 mai 2018, prin care dânsa a fost eliberată din serviciul militar prin contract și trecută în rezerva Forțelor Armate ale Republicii Moldova, restabilirea în funcția deținută anterior de medic psihiatru în cadrul Centrului curativ profilactic și expertiză medico-militară a Departamentului Trupelor de Carabinieri, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 22 mai 2018 și până la restabilirea în funcție, încasarea prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.2-3,55-56).

Fiind învestită cu examinarea cauzei în fond, prima instanță s-a pronunțat în favoarea netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca nefondată. Soluția instanței de fond a fost menținută de către instanța de apel. Pentru a hotărî astfel, instanțele de judecată au constatat că prin acțiunile sale, Vera Curdova a comis o abatere disciplinară, sub formă de comiterea unui delict ce discreditează titlul de militar. Astfel, instanțele de judecată au remarcat că Vera Curdova, fiind angajată a Departamentului Trupelor de Carabinieri, și fiind în concediu medical, s-a urcat l-a volan în stare de ebrietate, după care a comis un accident rutier, acțiuni prin care, în mod direct au discreditat statutul de militar.

Or, militarul este obligat să respecte disciplina muncii, precum și prin acțiunile sale să nu comită fapte de natură să lezeze prestigiul Forțelor Armate (f.d.67-73,107-118). 5 Instanța de recurs conchide, însă, că o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile instanței de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural. În corespundere cu art. 2 alin. (3) al Legii cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare, toți militarii sînt obligați să mențină și să respecte disciplina militară, să se călăuzească cu strictețe de prevederile prezentului regulament.

Conform art. 4 alin. (3) din Legea enunțată, disciplina militară impune subordonarea necondiționată în îndeplinirea întocmai și la timp a îndatoririlor și atribuțiilor funcționale, în respectarea normelor de ordine și de comportare militară și civică, precum și asumarea responsabilității pentru faptele săvîrșite.

Iar în temeiul art. 5 din aceiași lege, disciplina militară pune în fața fiecărui militar următoarele obligații: a) să servească necondiționat poporul, să fie devotat Republicii Moldova, să apere suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a țării pînă la jertfire de sine; b) să respecte și să îndeplinească prevederile Constituției și ale altor legi, să apere valorile democrației constituționale, să respecte acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte; c) să respecte jurămîntul militar și prevederile regulamentelor militare, să execute necondiționat, întocmai și la timp ordinele comandanților (șefilor), fiind responsabil de modul în care îndeplinește misiunile încredințate; d) să prețuiască onoarea și gloria de luptă a poporului, a unității militare, să fie demn de gradul militar și de uniforma militară pe care o poartă; e) sa fie disciplinat și vigilent, să păstreze cu strictețe secretul de stat, precum și caracterul confidențial al unor acțiuni și documente; f) să-și perfecționeze pregătirea și măiestria profesională; g) să prețuiască camaraderia militară, să respecte drepturile și libertățile tuturor cetățenilor; h) să cunoască și să întrețină regulamentar, în stare permanentă de luptă, armamentul și tehnica încredințată, să păstreze și să administreze eficient patrimoniul militar din dotare;

i) să respecte regulile securității personale la manipularea și întreținerea mijloacelor tehnice și a armamentului, precum și la efectuarea altor activități în timpul îndeplinirii serviciului militar; j) să aibă grijă de sănătatea sa, să respecte regulile igienei personale și sociale și să nu-și permită deprinderi dăunătoare; k) să fie cinstit, corect, sincer și principial; l) să-i stimeze pe comandanți (șefi), pe superiori și inferiori, să-i apere în orice condiții; m) să contribuie la menținerea și la restabilirea ordinii regulamentare; n) să se comporte cu demnitate atît în unitatea militară, cît și în afara ei, să nu-și permită nici sie și nici altora să încalce ordinea publică, să contribuie pe toate căile la apărarea onoarei și demnității cetățenilor, la menținerea prestigiului Forțelor Armate.

În conformitate cu art. 35 alin. (3) lit. k) din Legea cu privire la statutul militarilor nr. 162 din 22 iulie 2005, eliberarea militarilor din serviciul militar prin contract se efectuează în următoarele cazuri: la comiterea delictelor ce discreditează titlul de militar. 6 Respectiv, în sensul prezentei legi, prin delict ce discreditează titlul de militar se înțelege acele acțiuni sau inacțiuni ale militarului, care au cauzat prejudiciu material și/sau moral structurii militare (imaginii, onoarei, reputației acesteia). Pentru început, instanța de recurs consideră necesar de a reitera că legislația procedural-civilă consacră principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv.

Această dispoziție este edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor instanțe. Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și dovezile care au determinat-o.

În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care presupune două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul civil și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel, efectuează o nouă examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept, asupra ceea ce a hotărât prima instanță și din acest motiv instanța de apel, nu poate fi pusă în situația de a soluționa cereri care nu au fost formulate în fața primei instanțe, adică cereri absolut noi prin care să se invoce pretenții noi.

Reieșind din principiile dreptului procesual civil, Colegiul notează că, acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale consacrate și garantate, pentru apărarea prin intermediul instanței de judecată în ordinea stabilită de lege a dreptului subiectiv prezumat încălcat sau prezumat contestat. Acțiunea civilă constă din trei elemente interdependente: obiectul, temeiul și părțile acțiunii. La rândul său, obiectul acțiunii civile îl formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre. Prin urmare, instanței de judecată îi revine o deosebită atenție de a determina raportul material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia.

Or, reieșind din acestea, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe cauza dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea justă a litigiului. Implicit circumstanțelor cauzei, instanța de recurs atestă că atât instanța de fond cât și instanța de apel au concluzionat că fapta imputată recurentei prin actele emise de angajator se încadrează în noțiunea de delict disciplinar, deoarece Vera Curdova în perioada în care se afla în concediu medical a apărut în stare de ebrietate în locuri publice, adică prin acțiunile sale, dânsa a comis o 7 abatere disciplinară, sub formă de comiterea unui delict ce discreditează titlul de militar.

Instanța de recurs consideră, însă, că această concluzie a instanței de apel este una pripită, bazată doar pe susținerile invocate de către Departamentul Trupelor de Carabinieri fără a da o apreciere cuvenită invocărilor Verei Curdova, care a insistat asupra faptului că fapta respectivă imputată recurentei a fost săvârșită în afara serviciului și în afara exercițiului funcției, mai mult decât atât în acea perioadă reclamanta s-ar fi aflat în concediul medical, ceea ce se confirmă prin certificatul de concediu medical nr. 088222 din 24 aprilie 2018 anexat la dosar (f.d.27). Totodată, recurenta – reclamantă a mai invocat că actele normative în temeiul cărora dânsa a fost eliberată din serviciu se referă la abateri disciplinare comise în activitatea de serviciu.

Însă, cazul expus supra nu se încadrează în disciplina muncii, deoarece presupusul incident nu s-a petrecut la locul de muncă, în timpul orelor de muncă și nici la realizarea unor acțiuni ce țin de activitatea de serviciu. Or, Departamentul Trupelor de Carabinieri are dreptul să emită ordin de eliberare a militarului pentru încălcări comise de acesta în timp ce acesta se află la serviciu sau executa atribuții de serviciu, condiții însă ce nu se atestă la caz. Ca urmare, aceste argumente au rămas fără o apreciere juridică, deși urmau a fi verificate și analizate minuțios întru soluționarea corectă a litigiului. Colegiul mai reține că instanțele de judecată nu au constatat dacă Regulamentul disciplinei militare în bază căruia Vera Curdova a fost eliberată din serviciu reglementează comportamentul și obligațiunile militarilor doar în cadrul exercitării atribuțiilor de serviciu sau reglementează comportamentul și acțiunile militarilor și în afara serviciului.

Colegiul indică că la rejudecarea cauzei aceste aspecte urmează a fi determinate cert, or, de aceste circumstanțe depinde soarta pretențiilor invocate de reclamantă. În această ordine de idei, este cert că omiterea aspectelor menționate de către instanța de apel, direct indică la examinarea superficială a litigiului, or, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre părți.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

8 Totodată, cu titlu subsecvent, Colegiul relevă că la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să stabilească inclusiv și faptul dacă la data producerii faptei invocate recurentei, aceasta s-a folosit sau nu de careva privilegii în legătură cu statul ei de militar, dacă doar posedarea legitimației de militar demonstrează afectarea imaginii Departamentul Trupelor de Carabinieri și dacă sancțiunea de eliberare din serviciul militar aplicată de angajator a fost proporțională cu scopul urmărit. În conformitate cu art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Vera Curdova, reprezentată de avocatul Vitalie Ciofu.

Se casează integral decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Vera Curdova împotriva Departamentului Trupelor de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinelor de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru Nicolae Craiu Galina Stratulat 9