2ra-414/20 — recunoașterea încălcării dreptului asociatului

2ra-414/20 — recunoașterea încălcării dreptului asociatului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-414/20

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud. : N. Mazur)

Instanța de apel - Curtea de Apel Chișinău (jud. : L. Pruteanu, V. Buhnaci, O. Cojocaru)

D E C I Z I E

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

în următoarea componență :

Președinte – Svetlana Filincova

judecători – Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Nicolae Craiu, Dumitru Mardari

examinând recursurile declarate de Masiutin Maxim, Societatea cu Răspundere

Limitată „Ritlabs” și Tanurcov Ștefan, reprezentat de avocatul Igor Selchin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Tanurcov Ștefan

împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Ritlabs” și Maxim Masiutin privind

recunoașterea încălcării de către administratorul Societății cu Răspundere Limitată

”Ritlabs”- Maxim Masiutin a drepturilor asociatului Ștefan Tanurcov prin faptul

gestionării societății Societății cu Răspundere Limitată ”Ritlabs” și cererea

reconvențională a lui Masiutin Maxim împotriva lui Tanurcov Ștefan, intervenient

accesoriu Societatea cu Răspundere Limitată ”Ritlabs” privind constatarea faptului că

Ștefan Tanurcov, în calitate de administrator al Societății cu Răspundere Limitată

”Ritlabs” a comis fraude în detrimentul societății,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019, prin care

au fost respinse apelurile declarate de Masiutin Maxim, Societatea cu Răspundere

Limitată „Ritlabs” și Tanurcov Ștefan și menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 15 februarie 2019,

c o n s t a t ă :

La 01 septembrie 2016, Ștefan Tanurcov s-a adresat în instanța de judecată cu

cerere de chemare în judecată împotriva S.R.L. ”Ritlabs” și Masiutin Maxim, prin

care a solicitat constatarea faptului comiterii încălcării legislației și a fraudelor în

detrimentul societății, eliberarea administratorului, excluderea asociatului Maxim

Masiutin din componența asociaților SRL ”Ritlabs”, încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a reiterat că, la 16 februarie 1998 a

fost constituită compania S.R.L. ”Ritlabs”.

La moment asociații companiei sunt: Masiutin Maxim-30%, Tanurcov Ștefan-

30 % și S.R.L. ”Ritlabs”- 40 %.

Administrator al societății este Masiutin Maxim, care a gestionat neeficient

sursele financiare ale întreprinderii, transferând sume enorme terțelor persoane.

La 8 noiembrie 2017 reclamantul și-a concretizat pretențiile din acțiune, și a

indicat în calitate de intervenient principal S.R.L. ”Ritlabs” și pârât Masiutin Maxim

solicitând recunoașterea încălcării de către administratorul S.R.L. ”Ritlabs”- Maxim

1

Masiutin a drepturilor asociatului Ștefan Tanurcov prin faptul gestionării societății

S.R.L. ”Ritlabs”, comiterii fraudelor în detrimentul acesteia și a asociatului, folosirii

semnăturii societății sau patrimoniul acesteia în favoarea sa sau a terților,

- constatarea faptului că Masiutin Maxim, fiind administrator al S.R.L.

”Ritlabs”, a comis fraude în dauna societății, pagube constituite din pierderile anului

2016 în sumă de 534 171 lei, anul 2014-1 006 712 lei, pagube cauzate din tranzacțiile

încheiate cu sume ce depășesc capitalul social, pagube ca urmare a managementului

defectuos, constituite din cheltuielile suportate de S.R.L. ”Ritlabs”, care nu au

tangență cu genurile de activitate ale S.R.L. ”Ritlabs”,

- excluderea din S.R.L. ”Ritlabs” a asociatului Masiutin Maxim, care fiind

administrator comite fraude în detrimentul societății, folosește semnătura societății

sau patrimoniul acesteia în favoarea sa sau a terților.

A invocat că, administratorul Maxim Masiutin, a gestionat neeficient sursele

financiare ale întreprinderii, transferând sume enorme, potrivit facturilor fiscale

prezentate și în lipsa a careva contracte încheiate cu terțe persoane, se depășesc

capitalul statutar al întreprinderii, contrar prevederilor statutului societății, prin ce a

adus pierderi întreprinderii și a gestionat neefectiv S.R.L. ”Ritlabs”.

În perioada anilor 2013-2016 administratorul S.R.L. ”Ritlabs” Maxim Masiutin

a admis fraude în detrimentul societății, a folosit semnătura societății și/sau

patrimoniul acesteia în favoarea sa sau a terților, fapt constatat prin registrele

contabile și alte documente ale societății, cum ar fi: pe anul 2014: remunerarea

muncii personalului – 4 002 817 lei, cheltuieli pentru publicitate, reclamă, mass-

media 1 658 200 lei; cheltuieli pentru servicii juridice 845 648 lei; cheltuieli pentru

închirierea încăperilor 478 660 lei.

Din cauza acestor cheltuieli iraționale, abuzive, stabilite și achitate de către

administratorul Maxim Masiutin, firma la finele anului 2014 a înregistrat o pierdere

de 1 006 712 lei.

Din balanța de verificare pe contul 521 se constată un șir de achitări nefiind

necesare societății, abuzive, efectuate contrar legii și actului de constituire cum ar fi:

baroul asociat de avocați Botanica 302 000 lei; cabinetul avocatului Denis Ulanov-

594 500 lei; IP Consult S.R.L.-90080 lei, Poliexpert S.R.L.-767 54,40 lei. Pentru anii

2015-2016 aceleași cheltuieli abuzive la aceleași persoane.

În acest sens, în legătură cu fraudele admise de către administratorul Maxim

Masiutin, asociatul Ștefan Tanurcov a cerut convocarea adunării generale

extraordinare a acționarilor, cu mai multe chestiuni, inclusiv și excluderea din

societate a asociatului Maxim Masiutin care, fiind administrator, comite fraude în

detrimentul societății, folosește semnătura societății sau patrimoniul acesteia în

favoarea sa ori a terților.

Prin hotărârea adunării generale extraordinare a asociaților S.R.L. ”Ritlabs” din

03 august 2016 cu votul a 100 % din participanții cu vot s-a decis excluderea din

S.R.L. ”Ritlabs” a asociatului Maxim Masiutin în baza art. 47 (1) din Legea nr. 135

privind societățile cu răspundere limitată.

La 21 iulie 2017, Maxim Masiutin a înaintat o cerere reconvențională

împotriva lui Tanurcov Ștefan solicitând constatarea faptului că Tanurcov Ștefan, în

calitate de administrator al S.R.L. ”Ritlabs” a comis fraude în detrimentul societății

manifestate prin acordarea, calcularea și achitarea ilegală în beneficiul său a premiilor

2

nejustificate în sumă de 93 288 lei; a-l exclude pe Ștefan Tanurcov, din asociații

S.R.L. ”Ritlabs”.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 februarie 2019,

cererea de chemare în judecată depusă de Tanurcov Ștefan, a fost respinsă.

Cererea reconvențională înaintată de Masiutin Maxim împotriva lui Tanurcov

Ștefan, intervenient accesoriu S.R.L. ”Ritlabs” s-a respins ca neîntemeiată.

La 6 martie 2019, S.R.L. ,,Ritlabs” a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 februarie 2019, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii în partea respingerii cererii reconvenționale înaintate

Masiutin Maxim și în această parte emiterea unei hotărârii noi de admitere a cererii

reconvenționale.

La 6 martie 2019, Tanurcov Ștefan, a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 februarie 2019, solicitând admiterea

apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, emițând o nouă hotărâre de

admitere a cererii de chemare în judecată.

La 12 martie 2019, Masiutin Maxim a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 februarie 2019, solicitând admiterea

apelului, casarea parțială a hotărârii în partea în care a fost respinsă acțiunea

reconvențională și emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea

reconvențională va fi admisă integral.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019 s-au respins

cererile de apel depuse de S.R.L. ,,Ritlabs”, Tanurcov Ștefan și Masiutin Maxim și

s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 februarie 2019.

La 10 ianuarie 2020, Masiutin Maxim a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 15 februarie 2019 solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare în partea în care a fost respinsă acțiunea

reconvențională și emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea

reconvențională va fi admisă integral.

În motivare, a invocat că cauza a fost judecată de un judecător care nu avea

dreptul să participe la judecarea cauzei.

Potrivit dispoziției nr. 1 din 2 ianuarie 2019 a Președintelui Curții de Apel

Chișinău a fost constituit completul de judecată nr. 3 în componența: Guzun Maria,

Pruteanu Liuba, Buhnaci Virgiliu.

Recurentul a indicat că, la materialele dosarului lipsește încheierea

președintelui Curții de Apel Chișinău de schimbare a membrilor completului de

judecată și de stabilire a altui președinte de complet.

Astfel că nu este clar cum completul de judecată în componența: președinte

Pruteanu Liuba, judecători Buhnaci Virgiliu și Cojocaru Olga care a emis decizia a

fost constituit.

Judecătorul Cojocaru Olga nu era numită legal în completul de judecată stabilit

și nu avea dreptul să participe la judecarea ei.

Totodată, recurentul a menționat că, cauza a fost judecată în absența unui

participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată.

3

Masiutin Maxim, nu am fost citat legal pentru ședința de judecată din 24

septembrie 2019. Potrivit avizul de recepție, citația s-a întors în instanță cu mențiunea

„nereclamat”.

Cu referire la examinarea acuzei în fond recurentul a specificat că, instanța de

apel a interpretat în mod eronat legea materială. Nu s-a pronunțat asupra probei

precum fișele cu specimene de semnături de la Banca Comercială „Victoriabank”,

deși era obligată să se pronunțe în privința ei.

Examinând cauza instanța nu a ținut cont de prevederile art. 241 alin. (5), 376

alin. (1) din Codul de procedură civilă, fapt ce denotă examinarea superficială a

cauzei în instanța de apel, prin ce s-a adus atingere dreptului la un proces echitabil.

garantat de articolul 6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Instanța de apel a interpretat restrictiv legea considerând că frauda poate fi

probată doar printr-o sentință penală.

Astfel instanța eronat a conchis că doar asociatul care exercită funcția de

administrator ca titular permanent poate fi exclus din asociați pentru fraude.

Ca temei de drept recurentul a indicat prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) și alin.

(3) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 11 ianuarie 2020, S.R.L. ,,Ritlabs” a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019 și a hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru din 15 februarie 2019 solicitând admiterea recursului, casarea

hotărârilor instanțelor ierarhic inferioare în partea în care a fost respinsă acțiunea

reconvențională și emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care acțiunea

reconvențională va fi admisă integral.

În motivare a invocat că, examinând cauza instanța de apel a interpretat în mod

eronat legea.

În opinia recurentului instanța de apel a tras o concluzie greșită argumentând

respingerea acțiunii că doar asociatul care exercită funcția de administrator ca titular

permanent poate fi exclus din asociați pentru fraude.

La caz fiind aplicabile art. 154 alin. (1) lit. b) Cod Civil, în redacția de până la

01 martie 2019. Norma legală nu face distincție dacă asociatul a îndeplinit funcția de

administrator cu titlu permanent sau provizoriu, ci doar să aibă posibilitatea reală de a

executa funcția de administrare a bunurilor societății.

La 16 ianuarie 2020, Tanurcov Ștefan, reprezentat de avocatul Igor Selchin a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019 și a

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 februarie 2019 solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, emițând o nouă

hotărâre de admitere a cererii de chemare în judecată.

În motivare a invocat că, concluzia instanței de apel privind respingerea

acțiunii inițiale una este greșită.

Masiutin Maxim fiind administrator al S.R.L. „Ritlabs” a comis fraude în

dauna societății, ceea ce se atestă printr-o tendință de micșorare a veniturilor

societății care în consecință duce inevitabil la micșorarea profitului pentru asociați și

la distrugerea societăți, motiv din care instituirea administrării fiduciare este o cerință

legală și necesară nemijlocit pentru societate.

O mare parte de cheltuieli suportate de societate prin administratorul S.R.L.

„Ritlabs” Masiutin Maxim nu sunt strict necesare, fapt care a impus neaprobarea

4

acestora de către administratorul fiduciar în vederea executării obligației de

conservare a bunurilor, activelor și pasivelor a întreprinderii.

Soluția instanței de apel și instanța de fond aduce ingerință dreptului de

proprietate din moment ce au valoare economică, constituie un bun în sensul art. l al

Protocolului nr.1 la CEDO. Astfel că, drepturile asociaților generate asupra cotei

părți în capitalul statutar al persoanei juridice sunt purtătoare de protecții în lumina

dreptului de proprietate.

Cu referire la termenul de depunere a recursurilor, instanța menționează că

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 24 septembrie 2019.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recurenții au invocat că cu deciziei motivată a instanței de apel, au făcut

cunoștință la 18 noiembrie 2019, fapt confirmat prin copia plicurilor poștale (f.d.149;

155; 166 Vol. IX)

Cererile de recurs au fost declarate 10 ianaurie 2020; 11 ianaurie 2020; 16

ianaurie 2020, respectiv în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Astfel, la 3 februarie 2020 instanța de recurs a comunicat intimaților copia

recursurilor, informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de

la data primirii scrisorii, fiind recepționate potrivit avizelor de recepție (f. d. 170-174

Vol. IX).

S.R.L. „Ritlabs” prin referința depusă la 26 februarie 2020, a pledat pentru

respingerea cererii de recurs depusă de Tanurcov Ștefan motivând că este

neîntemeiată.

La 27 februarie 2020, Tanurcov Ștefan, reprezentat de avocatul Igor Selchin a

depus referință asupra recursului înaintat de Masiutin Maxim și S.R.L. „Ritlabs”

solicitând respingere recursului dat.

A invocat că, argumentele recursului lui Tanurcov Ștefan țin de reaprecierea

probelor, recursul conține obiecții de fapt și de drept care deja au fost obiect de

studiere și verificare minuțioasă în instanța de apel, fiindu-le dată o apreciere

corespunzătoare.

Soluția instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele recursului

sunt neîntemeiate.

La 14 martie 2020, Masiutin Maxim a depus referință asupra recursului lui

Tanurcov Ștefan menționând că recurentul Tanurcov Ștefan incorect interpretează

temeiurile legale de excludere a asociatului. Soluția instanțelor ierarhic inferioare în

partea respingerii acțiunii lui Tanurcov Ștefan fiind întemeiată și legală.

5

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 4 martie 2020 recursurile

înaintate de Masiutin Maxim, Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs” și

Tanurcov Ștefan, reprezentat de avocatul Igor Selchin s-au declarat admisibile.

În conformitate cu art. 441 și art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători

examinează fondul recursului, verificând în limitele invocate în recurs și în baza

referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi

dovezi.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, prezentul recurs se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând argumentele invocate în cererile de recurs pe baza materialelor din

dosar, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursurile întemeiate și care urmează a fi admise, cu

casarea deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel

o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din analiza art. 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată

are obligația pozitivă, de a controla din oficiu decizia contestată din punct de vedere

al respectării normelor de drept procedural.

Art. 432 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură civilă reglementează că, se

consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei.

Astfel, situația dată se atestă în cazul în care, la examinarea cauzei, instanța de

judecată a încălcat prevederile 61 din Legea privind organizarea judecătorească nr.

514 din 06 iulie 1995, adică la examinarea cauzei a participat un judecător care nu

avea dreptul să participe la judecarea ei.

Potrivit art. 21 alin. (2) din Codul de procedură civilă în instanțele de apel și de

recurs, cauzele civile se judecă colegial, în conformitate cu prevederile prezentului

cod și ale altor legi.

În conformitate cu art. 61 din Legea privind organizarea judecătorească nr. 514

din 06 iulie 1995, activitatea de judecare a cauzelor se desfășoară cu respectarea

principiului distribuirii aleatorii a dosarelor prin intermediul Programului integrat de

gestionare a dosarelor.

În cazul în care judecătorul căruia i-a fost repartizată cauza este în

imposibilitate de a continua judecarea acesteia, persoana responsabilă, în temeiul unei

încheieri motivate a președintelui instanței judecătorești, prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor, asigură redistribuirea aleatorie a

dosarului altui judecător. Fișa cu datele privind distribuirea aleatorie a dosarelor se

anexează în mod obligatoriu la fiecare dosar.

Constituirea completelor de judecată și desemnarea președinților acestora se

fac la începutul anului prin dispoziția președintelui instanței.

6

Schimbarea membrilor completului se face în cazuri excepționale, în baza unei

încheieri motivate a președintelui instanței judecătorești și potrivit criteriilor obiective

stabilite de regulamentul aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Încheierea motivată privind schimbarea membrilor completului se anexează la

materialele dosarului.

Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet

decât în condițiile prevăzute de lege.

De asemenea, articolul 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului, impune ca un tribunal care intră în sfera sa de aplicare să fie independent și

imparțial.

De regulă, imparțialitatea se definește prin lipsa oricăror preferințe sau atitudini

părtinitoare și poate fi analizată în diverse moduri.

Conform jurisprudenței constante a Curții, existența imparțialității în sensul art.

6 parag. 1 trebuie să se stabilească în funcție de: (I) un test subiectiv, în cadrul căruia

trebuie să se țină seama de convingerile personale și comportamentul unui anumit

judecător într-o anumită cauză; și (II) un test obiectiv, în cadrul căruia se stabilește

dacă instanța în sine și, printre alte aspecte, componența acesteia, au oferit garanții

suficiente pentru excluderea oricărui dubiu legitim în legătură cu imparțialitatea

acesteia (a se vedea, 8 inter alia, Fey v. Austria, 24 februarie 1993, parag. 28 și 30,

Wettstein v. Elveția, 21 decembrie 2000, parag. 42, Volkov v. Ucraina, 9 ianuarie

2013, parag. 104).

Cu toate acestea, în unele cauze, în care poate fi dificilă obținerea unor probe

care să infirme prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința privind

imparțialitatea obiectivă oferă o garanție suplimentară importantă (a se vedea Pullar

v. Regatul Unit, 10 iunie 1996, parag. 32).

Așadar, verificând criteriile de evaluare a imparțialității instanței de judecată

care a examinat prezenta cauză, totodată ținând cont de argumentele expuse în

cererea de recurs, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a judecat cauza cu încălcarea

prevederilor art. 432 alin. (3) lit. a) din Codul de procedură civilă, ceea ce contravine

art. 26 alin. (3) din Codul de procedură civilă, și dreptului la un proces echitabil,

garantat de articolul 6 parag. 1 din Convenție Europeană a Drepturilor Omului.

Analizând materialele dosarului, instanța de recurs retine următoarele :

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 15 februarie 2019, atât

cererea de chemare în judecată depusă de Tanurcov Ștefan cât cererea

reconvențională înaintată de Masiutin Maxim au fost respinse.

Ca urmare, participanții la proces au declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe.

Conform fișei de repartizare a dosarului, la 26 martie 2019, cauza a fost

repartizată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,

judecătorului raportor Liuba Pruteanu (f.d. 59 Vol. IX).

Art.10 al Regulamentului privind modul de distribuire aleatorie a dosarelor

pentru examinare în instanțele judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii, nr. 110/5 din 5 februarie 2013, pentru aplicarea criteriului

aleatoriu, reglementează că, completele de judecată sunt constituite de președintele

instanței, prin ordin, la începutul fiecărui an și se numerotează pe instanță, sau, după

7

caz, pe colegii, ținând-se seama de materiile în care se judecă, de specializarea

completelor.

Potrivit dispoziției nr. 1 din 2 ianuarie 2019 a președintelui Curții de Apel

Chișinău, au fost constituite complete de judecată în cadrul Colegiului Civil și de

Contencios Administrativ al Curții de Apel Chișinău pentru anul 2019, astfel că

completul nr. 3 a fost format din următorii magistrați: Guzun Maria (președinte),

Liuba Pruteanu și Virgiliu Buhnaci (judecători) (f.d. 60 Vol. IX).

Prin încheierile din 26 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, completul format

din: Guzun Maria (președinte), Liuba Pruteanu și Virgiliu Buhnaci (judecători) nu au

dat curs cererilor de apel declarate de Tanurcov Ștefan, Masiutin Maxim și S.R.L.

„Ritlabs” și au acordat apelanților termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

Conform procesului-verbal din 24 septembrie 2019, cât și a deciziei din 24

septembrie 2019 examinarea cererilor de apel în fond a avut loc în componența

completului de judecată format din: Pruteanu Liuba (președinte), Buhnaci Virgiliu și

Cojocaru Olga (judecători).

Prin urmare, există fapte pertinente și obiective care generează îndoieli

justificate în ceea ce privește admisibilitatea participării judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Cojocaru Olga la examinarea prezentei cauze, or după cum rezultă din

dispoziția Președintelui Curții de Apel Chișinău din 2 ianuarie 2019 a fost constituit

completul nr. 3 format din următorii magistrați, Guzun Maria (președinte), Liuba

Pruteanu și Virgiliu Buhnaci (judecători).

Astfel că, participarea unui alt judecător la soluționarea unui dosar, decât cel

căruia i-a fost repartizat dosarul este posibilă nu doar atunci când intervine un

incident procedural de natura incompatibilității, abținerii, recuzării etc., ci și atunci

când, din motive obiective, acel judecător nu poate fi prezent în ziua în care este

repartizat în ședința de judecată.

La caz, rezultă că, participarea judecătorului Curții de Apel Chișinău, Cojocaru

Olga era inadmisibilă la examinarea cauzei în ordine de apel, dat fiind faptul că la

materialele dosarului lipsește încheierea Președintelui Curții de Apel Chișinău cu

privire la necesitatea schimbării membrilor completului de judecată nr. 3, care a fost

investit să examineze prezenta cauză la data respectivă.

Deci, se atestă că la examinarea cauzei a participat un judecător care nu avea

dreptul să participe la judecarea ei.

Colegiul lărgit reține ca fiind întemeiate alegațiile recurentului Masiutin

Maxim că la examinarea cauzei a participat un judecător care nu avea dreptul să

participe la judecarea ei.

Pe baza celor prezentate, dar și având în vedere că normele de drept procedural

au un caracter absolut și imperativ pentru instanțele de judecată, iar încălcarea

acestora atrage după sine casarea deciziei, instanța de recurs nu va analiza

argumentele invocate în cererea de recurs, care vizează fondul cauzei.

Această împrejurare, în sine, reprezintă o garanție împotriva unei eventuale

prejudicieri a imparțialității și independenței instanței, care urmează să judece cauza

în ordine de apel.

Or, soluționarea cauzei de către alt judecător decât cel care urma să participe la

examinarea cauzei este o încălcare a normelor de drept procedural.

8

În situația prezentelor omisiuni de procedură, când instanța este în

imposibilitate să le corecteze la examinarea cauzei în ordine de recurs, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

concluzionează asupra trimiterii cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt

complet de judecată.

Instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și reexaminând cauza

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul părților la un proces

echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se admit recursurile declarate de Masiutin Maxim, Societatea cu Răspundere

Limitată „Ritlabs” și Tanurcov Ștefan, reprezentat de avocatul Igor Selchin.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019, adoptată în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată de Tanurcov Ștefan împotriva

Societății cu Răspundere Limitată ”Ritlabs” și Maxim Masiutin privind recunoașterea

încălcării de către administratorul Societății cu Răspundere Limitată ”Ritlabs”-

Maxim Masiutin a drepturilor asociatului Ștefan Tanurcov prin faptul gestionării

societății Societății cu Răspundere Limitată ”Ritlabs” și cererea reconvențională a

lui Masiutin Maxim împotriva lui Tanurcov Ștefan, intervenient accesoriu Societatea

cu Răspundere Limitată ”Ritlabs” privind constatarea faptului că Ștefan Tanurcov, în

calitate de administrator al Societății cu Răspundere Limitată ”Ritlabs” a comis

fraude în detrimentul societății și se trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Dumitru Mardari

9