2ra-25/20 — anularea hotarari adunarii generale a asociaților, repararea prejudiciului moral

dosar nr. 2ra-25/2020 prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: (I. Chirtoacă) instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi) Î N C H E I E R E 05 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului declarat de Maxim Masiutin, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ștefan Tanurcov și Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu privire la anularea hotărârii adunării generale a asociaților, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Ștefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin, s-a casat hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ștefan Tanurcov și Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu privire la anularea hotărârii adunării generale a asociaților, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a încasat din contul lui Maxim Masiutin în beneficiul lui Ștefan Tanurcov taxa de stat aferentă apelului declarat în sumă de 150 lei,

c o n s t a t ă : La 18 aprilie 2017 Maxim Masiutin a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ștefan Tanurcov și Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu privire la anularea hotărârii adunării generale a asociaților, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul Maxim Masiutin a indicat că SRL „Ritlabs” a fost fondată la 16 februarie 1998, acesta deținînd în socitatea dată calitatea de asociat, de comun cu pîrîtul Ștefan Tanurcov care la începutul anului 2016, a început să abuzeze de drepturile sale iar, la 24 martie 2017 a solicitat includerea în 1 ordinea de zi a adunării generale a asociaților SRL „Ritlabs” a chestiunii privind modificarea pct. 4.1 al contractului individual de muncă din 09 ianuarie 2012, încheiat cu reclamantul în calitate de administrator, prin stabilirea salariului în mărime de 8400 lei lunar, ce constituie 100800 lei anual.

Reclamantul Maxim Masiutin a menționat că în cadrul adunării generale a asociaților din 31 martie 2017 a fost adoptată, cu votul pârâtului, hotărârea privind aplicarea modificărilor nominalizate mai sus în contractul individual de muncă încheiat cu reclamantul, hotărâre pe care acesta o apreciază ca fiind ilegală în contextul în care fără acordul său salariul de funcție a fost redus de la 54000 lei la 8400 lei lunar, astfel încât îi sunt afectate grav drepturile și interesele prin lipsirea de o parte majoră din venitul legal, aprobat anterior de adunarea generală a asociaților unanim, iar la etapa adoptării hotărârii a fost privat de posibilitatea de a se opune votului pârâtului.

Reclamantul Maxim Masiutin a relatat că a fost transferat în funcția de administrator al SRL „Ritlabs” la 29 octombrie 2012, iar salariul său a fost majorat, inclusiv prin votul pârâtului, pînă la 54000 lei lunar, ce însumează după impozitare 40269, 75 lei, fiind semnat și acordul nr. 2 din 01 octombrie 2015 la contractul individual de muncă. La 25 aprilie 2012 adunarea generală a asociaților stabilind că salariul său lunar constituie 60000 lei, de care reclamantul nu a beneficiat în interesele întreprinderii. Reclamantul Maxim Masiutin a susținut că salariul deja instituit este rezonabil din punct de vedere economic, în condițiile în care SRL „Ritlabs” dispune de activitate operațională și financiară, iar pîrîtul Ștefan Tanurcov, activând în cadrul întreprinderii până la demisionarea sa în anul 2016, a beneficiat de un salariu de 50000 lei, iar datorită înlesnirilor, primea un salariu chiar mai mare decât al administratorului.

Reclamantul consideră că urma să voteze pe chestiunea vizată, deoarece prin hotărârea adoptată s-a stabilit salariul unei funcții și nu s-a încheiat vreun act între acesta și societate, astfel încât prin hotărîrea adoptată se impune modificarea unilaterală a salariului de funcție și a condițiilor contractului individual de muncă, invocând că raporturile respective cad sub incidența legislației muncii, iar prin hotărîrea contestată au fost încălcate prevederile art. art. 49, 68 alin. (1) și 140 alin. (2) Codul muncii. Referitor la prejudiciul moral suportat, reclamantul a invocat că modificarea salariului său în lipsa acordului i-au cauzat suferințe și emoții negative, stresuri, determinate de caracterul ilegal al acțiunilor întreprinse, deoarece în activitatea sa s-a conformat exigențelor legale și regulamentelor interne ale întreprinderii.

Reclamantul Maxim Masiutin a solicitat admiterea acțiunii, declararea nulității hotărîrii adunării generale a asociaților SRL” Ritlabs” din 31 martie 2017, expuse în procesul-verbal nr. 157 din 31 martie 2017, pct. 6 și 7, prin care s-a hotărât modificarea pct. 4.1 din contractul indivdual de muncă din 09 ianuarie 2012, încheiat din numele SRL „Ritlabs” de către Ștefan Tanurcov și Maxim Masiutin în calitate de salariat-administrator cu încasarea din contul lui Ștefan Tanurcov a prejudiciului moral în sumă de 20000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin 2 împotriva lui Ștefan Tanurcov și SRL.

”Ritlabs” privind anularea hotărârii adunării generale a asociaților și repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, a fost declarată nulă hotărârea adunării generale din 31 martie 2017 a asociaților SRL ”Ritlabs” proces-verbal nr. 157 din 31 martie 2017, chestiunea nr. 5 din ordinea de zi, prin care s-a hotărât: ”Modificarea p. 4.1. din Contractul individual de Muncă din 09 ianuarie 2012 încheiat din numele SRL ”Ritlabs” în persoana lui Ștefan Tanurcov și Maxim Masiutin în calitate de salariat-administrator, după cum urmează ”4.1.

Заработная плата Работника устанавливается в размере 8400 леев в месяц, и составляет 100 800 леев в год”, a fost încasat din contul lui Ștefan Tanurcov, în beneficiul lui Maxim Masiutin, suma de 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral, s-a încasat din contul lui Ștefan Tanurcov, în beneficiul lui Maxim Masiutin, suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată formate din taxa de stat, s-a încasat din contul lui Ștefan Tanurcov, în beneficiul lui Maxim Masiutin, suma de 4200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată formate din cheltuieli de asistență juridică, în rest pretențiile sau respins ca neîntemeiate. Prin încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost corectată eroarea materială evidentă din hotărâre emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ștefan Tanurcov și SRL.

”Ritlabs” privind anularea hotărârii adunării generale a asociaților și repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată prin substituirea sintagmei intervenient accesoriu SRL „Ritlabs” cu sintagma pârât SRL “Ritlabs”. Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Ștefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin, s-a casat hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ștefan Tanurcov și Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu privire la anularea hotărârii adunării generale a asociaților, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, s-a încasat din contul lui Maxim Masiutin în beneficiul lui Ștefan Tanurcov taxa de stat aferentă apelului declarat în sumă de 150 lei.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Ștefan Tanurcov și intimatul Maxim Masiutin sunt asociați ai SRL „Ritlabs”, deținînd cîte 30% cote- părți din capitalul social al acesteia, restul 40% fiind deținută de SRL „Ritlabs”. Prin hotărîrea adunării generale a asociaților SRL „Ritlabs” din 12 decembrie 2011 s-a dispus desemnarea în calitate de administrator al acestei societăți pe Maxim Masiutin, iar prin hotărîrea adunării generale a asociaților din 26 decembrie 2011 s-a aprobat cuantumul remunerației administratorului SRL „Ritlabs” în mărime de 260000 lei/an.

Prin hotărîrea adunării generale extraordinare a asociaților SRL „Ritlabs” din 09 ianuarie 2012 a fost aprobat modelul contractului individual de muncă ce urma a fi încheiat cu administratorul societății, acesta fiind încheiat de SRL „Ritlabs” în persoana lui Ștefan Tanurcov, și Maxim Masiutin, în calitate de administrator, la 09 ianuarie 2012. Punctul 4.1 al acordului indicat statua că salariul angajatului constituie 260000 lei/an, ce se achită în părți, nu mai rar decît odată pe lună în mărime nu mai puțin de 10000 lei/lunar. Prin hotărîrea adunării generale extraordinare a asociaților SRL” Ritlabs” din 29 octombrie 2012, adoptată cu votul lui Maxim Masiutin și Ștefan Tanurcov, s-a stabilit că salariul de funcție 3 al lui Masiutin Maxim va constitui 54000 lei/lunar, la 29 octombrie 2012 SRL „Ritlabs”, în persoana lui Ștefan Tanurcov, și Maxim Masiutin încheind acordul privind modificarea corepsunzătoare a contractului individual de muncă.

Instanța de apel a reținut că prin hotărîrea adunării generale repetate a asociaților SRL „Ritlabs” din 25 aprilie 2013 s-a stabilit, cu votul lui Maxim Masiutin și Serghei Demcenco, ce însuma 60 %, că salariul de funcție al intimatului va constitui 60000 lei. Prin cererea apelantului Ștefan Tanurcov din data de 24 martie 2017 s-a solicitat includerea în ordinea de zi a adunării generale a asociaților din 31 martie 2017 a chestiunii privind modificarea pct. 4.1 al contractului individual de muncă încheiat cu intimatul prin expunerea acestui punct în redacția ce va stabili că salariul de funcție al intimatului va constitui 8400 lei lunar, sau 100800 lei anual.

Prin hotărîrea adunării generale ordinare a asociaților SRL „Ritlabs” din 31 martie 2017, expusă în pct. 5 al procesului-verbal nr. 157, s-a hotărît cu votul lui Ștefan Tanurcov modificarea pct. 4.1 al contractului individual de muncă încheiat cu intimatul la 09 ianuarie 2012 pentru funcția de administrator prin expunerea acestuia în următoarea redacție: salariul angajatului se stabilește în mărime de 8400 lei lunar și constituie 100800 lei anual. Intimatul Maxim Masiutin nu a votat pe chestiunea indicată din ordinea de zi, acesta exprimîndu-și dezacordul cu adoptarea unei astfel de hotărîri în pledoariile realizate în cadrul adunării. La caz, instanța de apel a reținut că salariul de bază, modul și condițiile de salarizare a conducătorilor unităților se stabilesc de persoanele sau organele abilitate să numească acești conducători și se fixează în contractele individuale de muncă încheiate cu ei.

Totodată, instanța de apel a dedus că conform normelor Codului muncii, salarizarea administratorului/conducătorului intimatei este determinată de către organul abilitat al acesteia, care în cazul dat este adunarea asociaților, și se fixează în contractul individual de muncă. Prin urmare, din dispozițiile art. 135 alin. (4) Codul muncii reiese instituirea unei excepții de la norma generală expusă la art. 68 Codul muncii în situațiile ce vizează conducătorii unităților, deoarece norma specială indicată, instituie expres dreptul de determinare a salariului de către organul abilitat al unității, concluzie ce rezidă din formula că cuantumul salariului se fixează în contractele individuale de muncă, dispoziție legală ce exclude necesitatea încheierii unui acord de modificare a contractului respectiv.

Din aceste motive, argumentele intimatului și ale primei instanțe referitoare la lipsa acordului intimatului Maxim Masiutin la modificarea contractului individual de muncă sunt nefondate, deoarece acestea contravin normei speciale nominalizate mai sus. Instanța de apel a conchis că lipsa unui acord de modificare a contractului individual de muncă încheiat cu intimatul Maxim Masiutin, nu constituie temei de declarare a nulității hotărârii contestate a adunării generale a asociaților SRL „Ritlabs”.

La fel, instanța de apel a reținut că fiind nefondate și argumentele intimatului referitoare la faptul că adunarea generală a asociaților societății cu răspundere limitată este îndreptățită doar de a aproba mărimea și modul de achitare a remunerației administratorului, și nu de a modifica cuantumul stabilit anterior, expus în acordul adițional la contractul individual de muncă, deoarece acest argument rezidă din interpretarea eronată a normei legale respective și a hotărîrii contestate, deoarece prin aceasta din urmă organul abilitat, adunarea generală a 4 asociaților SRL „Ritlabs”, a acționat în corespundere cu exigențele legale, stabilind cuantumul remunerației conform competențelor oferite de Lege, modalitatea de stabilire a acestuia, prin dispoziția de modificare a contractului individual de muncă fiind, astfel, irelevantă și nedeterminantă a nulității hotărîrii adoptate.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele intimatului referitoare la modalitatea de adoptare a hotărîrii contestate prin pretinsa sa privare de dreptul la vot, deoarece deținerea de către acesta a funcției de administrator al SRL „Ritlabs”, concomitent cu deținerea calității de asociat al acesteia, exclude, potrivit cerințelor art. 57 alin. (3) al Legii privind societățile cu răspundere limitată dreptul de a vota pe chestiunea respectivă, or, pe lîngă aserțiunile intimatului referitoare la faptul că prin hotărârea contestată s-a stabilit cuantumul remunerației funcției de administrator, acest cuantum viza nemijlocit funcția deținută de intimat și contractul individual de muncă încheiat cu acesta, situație ce exclude dreptul de votare a hotărârii respective.

Instanța de apel a respins și argumentele intimatului referitoare la încălcarea prin hotărârea contestată a drepturilor salariale, deoarece cuantumul salariului stabilit prin hotărîrea adunării generale a asociaților corepunde cerințelor instituite de Hotărîrea Guvernului nr. 743 din 11 iunie 2002, iar reducerea cuantumului remunerației, în contextul înregistrării de către întreprindere a unei evoluții financiare negative și a faptului că intimatul este concomitent și administrator și asociat al SRL „Ritlabs”, astfel încît are obligația legală de a acționa în vederea realizării eficiente a scopului lucrativ al societății, nu contravine Legii, inclusiv în contextul dreptului intimatului în calitate de asociat de a participa la împărțirea, proporțional cotei sale, a profitului societății.

Instanța de apel a constatat că la convocarea adunării generale a asociaților SRL „Ritlabs” în cadrul căreia a fost adoptată hotărârea contestată, au fost respectate dispozițiile legale ce reglementează modalitatea de convocare a adunării, de stabilire a ordinii de zi și de votare asupra chestiunilor din ordinea de zi, astfel încît Colegiul constată că încălcări ce țin de procedura aferentă convocării, petrecerii și adoptării hotărîrilor adunării generale a asociaților în cazul dat nu se regăsesc.Din aceste motive, instanța de apel a ajuns la concluzia că pretenția intimatului privind anularea hotărîrii contestate a adunării generale a asociaților SRL „Ritlabs” este nefondată și pasibil de a fi respinsă.

Instanța de apel a constatat netemeinicia acțiunii înaintate de intimat, astfel încît hotărîrea primei instanțe urmează a fi casată, argumentele contrare ale intimatului fiind nefondate și combătute integral prin constatările expuse supra, instanța de apel ajungând la concluzia de a admite apelul declarat de Ștefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin de a casa integral hotărîrea primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, de respinge a acțiunii depuse de Maxim Masiutin ca fiind neîntemeiată, cu compensarea cheltuielilor de plată a taxei de stat suportate de apelant. La 14 august 2019 Maxim Masiutin a declarat recurs împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurentul Maxim Masiutin a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel pe care o consideră ilegală și neîntemeiată, deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a aplicat eronat normele de drept 5 material, instanța a interpretat în mod eronat legea, concluziile instanței de apel expuse în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. Recurentul Maxim Masiutin a relatat că din momentul fondării întreprinderii SRL „Ritlabs” Maxim Masiutin și Ștefan Tanurcov, au fost și salariații acesteia ocupând funcția de programatori. Prin hotărîrea adunării generale a asociaților SRL „Ritlabs” din 12 decembrie 2011, Maxim Masiutin a fost desemnat în calitate de administrator al SRL „Ritlabs”.

în baza hotărîrii date, la 09 ianurie 2012 între Maxim Masiutin în călitate de salariat și SRL „Ritlabs” în persoana administatorului Ștefan Tanurcov, în calitate de angajator a fost încheiat acord adițional, în vigoare din 13 decembrie 2011, la contractul individual de muncă, privind transferul recurentului Maxim Masiutin în funcția de administrator. Recurentul Maxim Masiutin a menționat că instanța de apel a indicat în decizia sa în mod eronat că la adunarea generală a asociaților s-a stabilit că salariul de funcție al lui Maxim Masiutin va constitui 54000 lei lunar ori, din materialele cauzei rezultă expres că în ordinea de zi a adunării generale a asociaților s-a inclus și s-a votat pentru determinarea cuantumului remunerației administratorului ca funcție în statele de personal, iar modificarea salariului lui Maxim Masiutin s-a produs doar din momentul semnării corespunzătoare a acordului de modificare a contractului individual de muncă.

Recurentul Maxim Masiutin a relatat că instanța de apel eronat a reținut că prin hotărîrea adunării generale repetate a asociaților SRL „Ritlabs” din 25 aprilie 2013 s-a stabilit, cu votul lui Maxim Masiutin și Serghei Demcenco, ce însuma 60 %, că salariul de funcție al recurentului va constitui 54000 lei, deoarece prin cererea intimatului Ștefan Tanurcov din data de 24 martie 2017 s-a solicitat includerea în ordinea de zi a adunării generale a asociaților din 31 martie 2017 a chestiunii privind modificarea pct. 4.1 al contractului individual de muncă încheiat cu intimatul, prin expunerea acestui punct în redacția ce va stabili că salariul de funcție al intimatului va constitui 8400 lei lunar, sau 100800 lei anual.

Reieșind din conținutul chestiunii propuse devine evident că intimatul cu rea-credință fără micșorarea mărimii remunerației administratorului SRL „Ritlabs” în statele de personal, indiferent de cine va ocupa această funcție, a făcut uz de dreptul său de asociat, urmărind scopul prejudicierii intereselor celuilalt asociat, care deține în paralel și calitatea de administrator. Recurentul Maxim Masiutin în susținerea recursului a indicat că instanța de apel eronat a aplicat prevederile art. 135 alin. (4) Codul muncii în care este prevăzut că salariul de bază, modul și condițiile de salarizare a conducătorilor unităților se stabilesc de persoanele sau organele abilitate să numească acești conducători și se fixează în contractele individuale de muncă încheiate cu ei.

Recurentul Maxim Masiutin a relatat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile art. 69 alin. (3) al Legii privind societățile cu răspundere limitată, în care este prevăzut că asupra relațiilor dintre administrator și societate, legislația muncii se extinde în măsura în care nu este în contradicție cu prezenta lege. Recurentul Maxim Masiutin a menționat că instanța de apel și-a întemeiat concluzia pe Hotărîrea Guvernului nr. 743 din 11 iunie 2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, drept act normativ ce întemeiază reducerea cuantumului remunerației recurentului.

Recurentul a indicat că a înaintat obiecții privind modificarea unilaterală de către intimatul Ștefan 6 Tanurcov, a contractului individual de muncă încheiat cu SRL „Ritlabs”, ignorînd prevederile legale ce instituie obligația încheierii unui acord de modificare, fiind prezentă lipsa consimțămîntului părții contractante pentru modificare, cu ignorarea principiului libertății contractuale. La 16 august 2019 SRL “Ritlabs” a depus cerere de alăturare la recurs prin care a solicitat admiterea cererii de alăturare la recurs, admiterea recursului declarat de Maxim Masiutin, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, în vigoare din 30 noiembrie 2012, a fost abrogat art. 401 CPC, care prevederea alăturarea la recurs, prin urmare Colegiul consideră inoportun de a se expune asupra cererii de alăturare la recurs deoarece legea nu prevede posibilitatea alăturării la cererea de recurs. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la data de 03 iunie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 5566 (f.d. 82, vol. II), fiind recepționată de recurentul Maxim Masiutin la 23 iunie 2019, fapt indicat expres în cererea de recurs (f.d. 101 vol. II). În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus de Maxim Masiutin la 14 august 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă. La 18 septembrie 2019 în adresa intimatului Ștefan Tanurcov, a fost expediată cererea de recurs depusă de Maxim Masiutin cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 05 noiembrie 2019 Ștefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Maxim Masiutin, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 7 Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maxim Masiutin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Maxim Masiutin, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă. Din recursul declarat de Maxim Masiutin, nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Maxim Masiutin.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 8 d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Maxim Masiutin, împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ștefan Tanurcov și Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu privire la anularea hotărârii adunării generale a asociaților, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Iurie Bejenaru Nina Vascan 9