2ra-25/20 — anularea hotarari adunarii generale a asociaților, repararea prejudiciului moral

2ra-25/20 — anularea hotarari adunarii generale a asociaților, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

dosar nr. 2ra-25/2020

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: (I. Chirtoacă)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (I. Secrieru, A. Danilov, I. Cimpoi)

Î N C H E I E R E

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Maxim Masiutin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin

împotriva lui Ștefan Tanurcov și Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu

privire la anularea hotărârii adunării generale a asociaților, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Ștefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin, s-a

casat hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a

pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare

în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ștefan Tanurcov și Societatea

cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu privire la anularea hotărârii adunării generale

a asociaților, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată, s-a încasat din contul lui Maxim Masiutin în beneficiul lui Ștefan

Tanurcov taxa de stat aferentă apelului declarat în sumă de 150 lei,

c o n s t a t ă :

La 18 aprilie 2017 Maxim Masiutin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ștefan Tanurcov și Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu

privire la anularea hotărârii adunării generale a asociaților, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Maxim Masiutin a indicat că SRL „Ritlabs”

a fost fondată la 16 februarie 1998, acesta deținînd în socitatea dată calitatea de

asociat, de comun cu pîrîtul Ștefan Tanurcov care la începutul anului 2016, a

început să abuzeze de drepturile sale iar, la 24 martie 2017 a solicitat includerea în

1

ordinea de zi a adunării generale a asociaților SRL „Ritlabs” a chestiunii privind

modificarea pct. 4.1 al contractului individual de muncă din 09 ianuarie 2012,

încheiat cu reclamantul în calitate de administrator, prin stabilirea salariului în

mărime de 8400 lei lunar, ce constituie 100800 lei anual.

Reclamantul Maxim Masiutin a menționat că în cadrul adunării generale a

asociaților din 31 martie 2017 a fost adoptată, cu votul pârâtului, hotărârea privind

aplicarea modificărilor nominalizate mai sus în contractul individual de muncă

încheiat cu reclamantul, hotărâre pe care acesta o apreciază ca fiind ilegală în

contextul în care fără acordul său salariul de funcție a fost redus de la 54000 lei la

8400 lei lunar, astfel încât îi sunt afectate grav drepturile și interesele prin lipsirea

de o parte majoră din venitul legal, aprobat anterior de adunarea generală a

asociaților unanim, iar la etapa adoptării hotărârii a fost privat de posibilitatea de a

se opune votului pârâtului.

Reclamantul Maxim Masiutin a relatat că a fost transferat în funcția de

administrator al SRL „Ritlabs” la 29 octombrie 2012, iar salariul său a fost

majorat, inclusiv prin votul pârâtului, pînă la 54000 lei lunar, ce însumează după

impozitare 40269, 75 lei, fiind semnat și acordul nr. 2 din 01 octombrie 2015 la

contractul individual de muncă. La 25 aprilie 2012 adunarea generală a asociaților

stabilind că salariul său lunar constituie 60000 lei, de care reclamantul nu a

beneficiat în interesele întreprinderii.

Reclamantul Maxim Masiutin a susținut că salariul deja instituit este rezonabil

din punct de vedere economic, în condițiile în care SRL „Ritlabs” dispune de

activitate operațională și financiară, iar pîrîtul Ștefan Tanurcov, activând în cadrul

întreprinderii până la demisionarea sa în anul 2016, a beneficiat de un salariu de

50000 lei, iar datorită înlesnirilor, primea un salariu chiar mai mare decât al

administratorului.

Reclamantul consideră că urma să voteze pe chestiunea vizată, deoarece prin

hotărârea adoptată s-a stabilit salariul unei funcții și nu s-a încheiat vreun act între

acesta și societate, astfel încât prin hotărîrea adoptată se impune modificarea

unilaterală a salariului de funcție și a condițiilor contractului individual de muncă,

invocând că raporturile respective cad sub incidența legislației muncii, iar prin

hotărîrea contestată au fost încălcate prevederile art. art. 49, 68 alin. (1) și 140 alin.

(2) Codul muncii. Referitor la prejudiciul moral suportat, reclamantul a invocat că

modificarea salariului său în lipsa acordului i-au cauzat suferințe și emoții

negative, stresuri, determinate de caracterul ilegal al acțiunilor întreprinse,

deoarece în activitatea sa s-a conformat exigențelor legale și regulamentelor

interne ale întreprinderii.

Reclamantul Maxim Masiutin a solicitat admiterea acțiunii, declararea

nulității hotărîrii adunării generale a asociaților SRL” Ritlabs” din 31 martie 2017,

expuse în procesul-verbal nr. 157 din 31 martie 2017, pct. 6 și 7, prin care s-a

hotărât modificarea pct. 4.1 din contractul indivdual de muncă din 09 ianuarie

2012, încheiat din numele SRL „Ritlabs” de către Ștefan Tanurcov și Maxim

Masiutin în calitate de salariat-administrator cu încasarea din contul lui Ștefan

Tanurcov a prejudiciului moral în sumă de 20000 lei și compensarea cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin

2

împotriva lui Ștefan Tanurcov și SRL. ”Ritlabs” privind anularea hotărârii adunării

generale a asociaților și repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,

a fost declarată nulă hotărârea adunării generale din 31 martie 2017 a asociaților

SRL ”Ritlabs” proces-verbal nr. 157 din 31 martie 2017, chestiunea nr. 5 din

ordinea de zi, prin care s-a hotărât: ”Modificarea p. 4.1. din Contractul individual

de Muncă din 09 ianuarie 2012 încheiat din numele SRL ”Ritlabs” în persoana lui

Ștefan Tanurcov și Maxim Masiutin în calitate de salariat-administrator, după cum

urmează ”4.1. Заработная плата Работника устанавливается в размере 8400

леев в месяц, и составляет 100 800 леев в год”, a fost încasat din contul lui

Ștefan Tanurcov, în beneficiul lui Maxim Masiutin, suma de 1000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, s-a încasat din contul lui Ștefan Tanurcov, în beneficiul lui

Maxim Masiutin, suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată formate din taxa

de stat, s-a încasat din contul lui Ștefan Tanurcov, în beneficiul lui Maxim

Masiutin, suma de 4200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată formate din cheltuieli

de asistență juridică, în rest pretențiile sau respins ca neîntemeiate.

Prin încheierea din 29 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

a fost corectată eroarea materială evidentă din hotărâre emisă în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ștefan

Tanurcov și SRL. ”Ritlabs” privind anularea hotărârii adunării generale a

asociaților și repararea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată prin

substituirea sintagmei intervenient accesoriu SRL „Ritlabs” cu sintagma pârât

SRL “Ritlabs”.

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Ștefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin, s-a casat

hotărârea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a

pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare

în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ștefan Tanurcov și Societatea

cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu privire la anularea hotărârii adunării generale

a asociaților, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată, s-a încasat din contul lui Maxim Masiutin în beneficiul lui Ștefan

Tanurcov taxa de stat aferentă apelului declarat în sumă de 150 lei.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că Ștefan Tanurcov și

intimatul Maxim Masiutin sunt asociați ai SRL „Ritlabs”, deținînd cîte 30% cote-

părți din capitalul social al acesteia, restul 40% fiind deținută de SRL „Ritlabs”.

Prin hotărîrea adunării generale a asociaților SRL „Ritlabs” din 12 decembrie 2011

s-a dispus desemnarea în calitate de administrator al acestei societăți pe Maxim

Masiutin, iar prin hotărîrea adunării generale a asociaților din 26 decembrie 2011

s-a aprobat cuantumul remunerației administratorului SRL „Ritlabs” în mărime de

260000 lei/an. Prin hotărîrea adunării generale extraordinare a asociaților SRL

„Ritlabs” din 09 ianuarie 2012 a fost aprobat modelul contractului individual de

muncă ce urma a fi încheiat cu administratorul societății, acesta fiind încheiat de

SRL „Ritlabs” în persoana lui Ștefan Tanurcov, și Maxim Masiutin, în calitate de

administrator, la 09 ianuarie 2012. Punctul 4.1 al acordului indicat statua că

salariul angajatului constituie 260000 lei/an, ce se achită în părți, nu mai rar decît

odată pe lună în mărime nu mai puțin de 10000 lei/lunar. Prin hotărîrea adunării

generale extraordinare a asociaților SRL” Ritlabs” din 29 octombrie 2012, adoptată

cu votul lui Maxim Masiutin și Ștefan Tanurcov, s-a stabilit că salariul de funcție

3

al lui Masiutin Maxim va constitui 54000 lei/lunar, la 29 octombrie 2012 SRL

„Ritlabs”, în persoana lui Ștefan Tanurcov, și Maxim Masiutin încheind acordul

privind modificarea corepsunzătoare a contractului individual de muncă.

Instanța de apel a reținut că prin hotărîrea adunării generale repetate a

asociaților SRL „Ritlabs” din 25 aprilie 2013 s-a stabilit, cu votul lui Maxim

Masiutin și Serghei Demcenco, ce însuma 60 %, că salariul de funcție al

intimatului va constitui 60000 lei. Prin cererea apelantului Ștefan Tanurcov din

data de 24 martie 2017 s-a solicitat includerea în ordinea de zi a adunării generale a

asociaților din 31 martie 2017 a chestiunii privind modificarea pct. 4.1 al

contractului individual de muncă încheiat cu intimatul prin expunerea acestui punct

în redacția ce va stabili că salariul de funcție al intimatului va constitui 8400 lei

lunar, sau 100800 lei anual. Prin hotărîrea adunării generale ordinare a asociaților

SRL „Ritlabs” din 31 martie 2017, expusă în pct. 5 al procesului-verbal nr. 157, s-a

hotărît cu votul lui Ștefan Tanurcov modificarea pct. 4.1 al contractului individual

de muncă încheiat cu intimatul la 09 ianuarie 2012 pentru funcția de administrator

prin expunerea acestuia în următoarea redacție: salariul angajatului se stabilește în

mărime de 8400 lei lunar și constituie 100800 lei anual. Intimatul Maxim Masiutin

nu a votat pe chestiunea indicată din ordinea de zi, acesta exprimîndu-și dezacordul

cu adoptarea unei astfel de hotărîri în pledoariile realizate în cadrul adunării.

La caz, instanța de apel a reținut că salariul de bază, modul și condițiile de

salarizare a conducătorilor unităților se stabilesc de persoanele sau organele

abilitate să numească acești conducători și se fixează în contractele individuale de

muncă încheiate cu ei.

Totodată, instanța de apel a dedus că conform normelor Codului muncii,

salarizarea administratorului/conducătorului intimatei este determinată de către

organul abilitat al acesteia, care în cazul dat este adunarea asociaților, și se fixează

în contractul individual de muncă. Prin urmare, din dispozițiile art. 135 alin. (4)

Codul muncii reiese instituirea unei excepții de la norma generală expusă la art. 68

Codul muncii în situațiile ce vizează conducătorii unităților, deoarece norma

specială indicată, instituie expres dreptul de determinare a salariului de către

organul abilitat al unității, concluzie ce rezidă din formula că cuantumul salariului

se fixează în contractele individuale de muncă, dispoziție legală ce exclude

necesitatea încheierii unui acord de modificare a contractului respectiv. Din aceste

motive, argumentele intimatului și ale primei instanțe referitoare la lipsa acordului

intimatului Maxim Masiutin la modificarea contractului individual de muncă sunt

nefondate, deoarece acestea contravin normei speciale nominalizate mai sus.

Instanța de apel a conchis că lipsa unui acord de modificare a contractului

individual de muncă încheiat cu intimatul Maxim Masiutin, nu constituie temei de

declarare a nulității hotărârii contestate a adunării generale a asociaților SRL

„Ritlabs”.

La fel, instanța de apel a reținut că fiind nefondate și argumentele intimatului

referitoare la faptul că adunarea generală a asociaților societății cu răspundere

limitată este îndreptățită doar de a aproba mărimea și modul de achitare a

remunerației administratorului, și nu de a modifica cuantumul stabilit anterior,

expus în acordul adițional la contractul individual de muncă, deoarece acest

argument rezidă din interpretarea eronată a normei legale respective și a hotărîrii

contestate, deoarece prin aceasta din urmă organul abilitat, adunarea generală a

4

asociaților SRL „Ritlabs”, a acționat în corespundere cu exigențele legale, stabilind

cuantumul remunerației conform competențelor oferite de Lege, modalitatea de

stabilire a acestuia, prin dispoziția de modificare a contractului individual de

muncă fiind, astfel, irelevantă și nedeterminantă a nulității hotărîrii adoptate.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind nefondate argumentele

intimatului referitoare la modalitatea de adoptare a hotărîrii contestate prin pretinsa

sa privare de dreptul la vot, deoarece deținerea de către acesta a funcției de

administrator al SRL „Ritlabs”, concomitent cu deținerea calității de asociat al

acesteia, exclude, potrivit cerințelor art. 57 alin. (3) al Legii privind societățile cu

răspundere limitată dreptul de a vota pe chestiunea respectivă, or, pe lîngă

aserțiunile intimatului referitoare la faptul că prin hotărârea contestată s-a stabilit

cuantumul remunerației funcției de administrator, acest cuantum viza nemijlocit

funcția deținută de intimat și contractul individual de muncă încheiat cu acesta,

situație ce exclude dreptul de votare a hotărârii respective.

Instanța de apel a respins și argumentele intimatului referitoare la încălcarea

prin hotărârea contestată a drepturilor salariale, deoarece cuantumul salariului

stabilit prin hotărîrea adunării generale a asociaților corepunde cerințelor instituite

de Hotărîrea Guvernului nr. 743 din 11 iunie 2002, iar reducerea cuantumului

remunerației, în contextul înregistrării de către întreprindere a unei evoluții

financiare negative și a faptului că intimatul este concomitent și administrator și

asociat al SRL „Ritlabs”, astfel încît are obligația legală de a acționa în vederea

realizării eficiente a scopului lucrativ al societății, nu contravine Legii, inclusiv în

contextul dreptului intimatului în calitate de asociat de a participa la împărțirea,

proporțional cotei sale, a profitului societății.

Instanța de apel a constatat că la convocarea adunării generale a asociaților

SRL „Ritlabs” în cadrul căreia a fost adoptată hotărârea contestată, au fost

respectate dispozițiile legale ce reglementează modalitatea de convocare a

adunării, de stabilire a ordinii de zi și de votare asupra chestiunilor din ordinea de

zi, astfel încît Colegiul constată că încălcări ce țin de procedura aferentă

convocării, petrecerii și adoptării hotărîrilor adunării generale a asociaților în cazul

dat nu se regăsesc.Din aceste motive, instanța de apel a ajuns la concluzia că

pretenția intimatului privind anularea hotărîrii contestate a adunării generale a

asociaților SRL „Ritlabs” este nefondată și pasibil de a fi respinsă.

Instanța de apel a constatat netemeinicia acțiunii înaintate de intimat, astfel

încît hotărîrea primei instanțe urmează a fi casată, argumentele contrare ale

intimatului fiind nefondate și combătute integral prin constatările expuse supra,

instanța de apel ajungând la concluzia de a admite apelul declarat de Ștefan

Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin de a casa integral hotărîrea primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, de respinge a acțiunii depuse de Maxim

Masiutin ca fiind neîntemeiată, cu compensarea cheltuielilor de plată a taxei de stat

suportate de apelant.

La 14 august 2019 Maxim Masiutin a declarat recurs împotriva deciziei din

14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs recurentul Maxim Masiutin a invocat

dezacordul cu decizia instanței de apel pe care o consideră ilegală și neîntemeiată,

deoarece instanța de apel la pronunțarea deciziei a aplicat eronat normele de drept

5

material, instanța a interpretat în mod eronat legea, concluziile instanței de apel

expuse în decizie sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

Recurentul Maxim Masiutin a relatat că din momentul fondării întreprinderii

SRL „Ritlabs” Maxim Masiutin și Ștefan Tanurcov, au fost și salariații acesteia

ocupând funcția de programatori. Prin hotărîrea adunării generale a asociaților SRL

„Ritlabs” din 12 decembrie 2011, Maxim Masiutin a fost desemnat în calitate de

administrator al SRL „Ritlabs”. în baza hotărîrii date, la 09 ianurie 2012 între

Maxim Masiutin în călitate de salariat și SRL „Ritlabs” în persoana

administatorului Ștefan Tanurcov, în calitate de angajator a fost încheiat acord

adițional, în vigoare din 13 decembrie 2011, la contractul individual de muncă,

privind transferul recurentului Maxim Masiutin în funcția de administrator.

Recurentul Maxim Masiutin a menționat că instanța de apel a indicat în

decizia sa în mod eronat că la adunarea generală a asociaților s-a stabilit că salariul

de funcție al lui Maxim Masiutin va constitui 54000 lei lunar ori, din materialele

cauzei rezultă expres că în ordinea de zi a adunării generale a asociaților s-a inclus

și s-a votat pentru determinarea cuantumului remunerației administratorului ca

funcție în statele de personal, iar modificarea salariului lui Maxim Masiutin s-a

produs doar din momentul semnării corespunzătoare a acordului de modificare a

contractului individual de muncă.

Recurentul Maxim Masiutin a relatat că instanța de apel eronat a reținut că

prin hotărîrea adunării generale repetate a asociaților SRL „Ritlabs” din 25 aprilie

2013 s-a stabilit, cu votul lui Maxim Masiutin și Serghei Demcenco, ce însuma 60

%, că salariul de funcție al recurentului va constitui 54000 lei, deoarece prin

cererea intimatului Ștefan Tanurcov din data de 24 martie 2017 s-a solicitat

includerea în ordinea de zi a adunării generale a asociaților din 31 martie 2017 a

chestiunii privind modificarea pct. 4.1 al contractului individual de muncă încheiat

cu intimatul, prin expunerea acestui punct în redacția ce va stabili că salariul de

funcție al intimatului va constitui 8400 lei lunar, sau 100800 lei anual. Reieșind din

conținutul chestiunii propuse devine evident că intimatul cu rea-credință fără

micșorarea mărimii remunerației administratorului SRL „Ritlabs” în statele de

personal, indiferent de cine va ocupa această funcție, a făcut uz de dreptul său de

asociat, urmărind scopul prejudicierii intereselor celuilalt asociat, care deține în

paralel și calitatea de administrator.

Recurentul Maxim Masiutin în susținerea recursului a indicat că instanța de

apel eronat a aplicat prevederile art. 135 alin. (4) Codul muncii în care este

prevăzut că salariul de bază, modul și condițiile de salarizare a conducătorilor

unităților se stabilesc de persoanele sau organele abilitate să numească acești

conducători și se fixează în contractele individuale de muncă încheiate cu ei.

Recurentul Maxim Masiutin a relatat că instanța de apel a interpretat eronat

prevederile art. 69 alin. (3) al Legii privind societățile cu răspundere limitată, în

care este prevăzut că asupra relațiilor dintre administrator și societate, legislația

muncii se extinde în măsura în care nu este în contradicție cu prezenta lege.

Recurentul Maxim Masiutin a menționat că instanța de apel și-a întemeiat

concluzia pe Hotărîrea Guvernului nr. 743 din 11 iunie 2002 cu privire la

salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, drept act normativ ce

întemeiază reducerea cuantumului remunerației recurentului. Recurentul a indicat

că a înaintat obiecții privind modificarea unilaterală de către intimatul Ștefan

6

Tanurcov, a contractului individual de muncă încheiat cu SRL „Ritlabs”, ignorînd

prevederile legale ce instituie obligația încheierii unui acord de modificare, fiind

prezentă lipsa consimțămîntului părții contractante pentru modificare, cu ignorarea

principiului libertății contractuale.

La 16 august 2019 SRL “Ritlabs” a depus cerere de alăturare la recurs prin

care a solicitat admiterea cererii de alăturare la recurs, admiterea recursului

declarat de Maxim Masiutin, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012 pentru

modificarea și completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, în

vigoare din 30 noiembrie 2012, a fost abrogat art. 401 CPC, care prevederea

alăturarea la recurs, prin urmare Colegiul consideră inoportun de a se expune

asupra cererii de alăturare la recurs deoarece legea nu prevede posibilitatea

alăturării la cererea de recurs.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la

data de 03 iunie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 5566 (f.d. 82, vol. II), fiind

recepționată de recurentul Maxim Masiutin la 23 iunie 2019, fapt indicat expres în

cererea de recurs (f.d. 101 vol. II).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Maxim Masiutin la 14 august 2019, cu respectarea termenului prevăzut la art.

434 Cod de procedură civilă.

La 18 septembrie 2019 în adresa intimatului Ștefan Tanurcov, a fost

expediată cererea de recurs depusă de Maxim Masiutin cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 05 noiembrie 2019 Ștefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin

a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Maxim Masiutin, în raport cu

materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

7

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Maxim Masiutin, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Maxim Masiutin, se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel,

însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a normelor de drept

material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Maxim Masiutin, nu rezultă că instanța a apreciat

arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Maxim Masiutin.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

8

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Maxim Masiutin, împotriva

deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de

chemare în judecată depusă de Maxim Masiutin împotriva lui Ștefan Tanurcov și

Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs” cu privire la anularea hotărârii

adunării generale a asociaților, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

9