2ra-2013/18 — recunoasterea votului asociatului ca fiind exercitat cu incalcarea legii, recunoasterea adoptarii hotaririi cu votul majoritatii tuturor asociatilor

Dosarul nr.2ra-2013/2018 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (S. Suvac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan, I. Cotruță) Î N C H E I E R E 10 octombrie 2018 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Stefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stefan Tanurcov împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, Maxim Masiutin, privind recunoașterea votului asociatului ca fiind exercitat cu încălcarea legii, recunoașterea adoptării hotărîrii nr.3 din 01 august 2017 cu votul majorității tuturor asociaților, împotriva deciziei din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La data de 26 septembrie 2017, Stefan Tanurcov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, Maxim Masiutin, privind recunoașterea votului Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, Maxim Masiutin, la adunarea generală extraordinară a asociaților din 01 august 2017 ca fiind exercitat cu încălcarea legii,

recunoașterea adoptării hotărîrii nr.3 de pe ordinea de zi a adunării extraordinare a asociaților din 01 august 2017 cu votul asociatului Stefan Tanurcov ce constituie 100 % din voturile tuturor asociaților cît și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că din procesul-verbal al adunării generale extraordinare a asociaților Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, nr.162 din 01 august 2017, întocmit de asociatul Masiutin Maxim, care este și administratorul societății s-a constatat convocarea adunării cu opt chestiuni incluse pe ordinea de zi și anume: luarea de act de încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nr.2c-286/2017 din 26 iunie 2017 cu privire la instituirea administrării fiduciare asupra bunurilor care se află în proprietatea Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”; luarea de act de decizia Camerei Înregistrării de Stat din 03 iulie 2017; rezilierea actului cu privire la aprobarea prevederilor contractului individual de muncă din 09 ianuarie 2012 încheiat din numele Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, în persoana lui Tanurcov Stefan și Masiutin Maxim în calitate de salariat; gestionarea Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, astfel încît 1 scopurile pentru care aceasta a fost constituită să fie realizate cît mai eficient, prin optimizarea, micșorarea consumurilor incluse de entitate „Costul vînzărilor” cu excluderea cheltuielilor prevăzute la pct.25 lit.a)-p) din Nota explicativă situațiile financiare pentru perioada 01 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016, cheltuieli nelegate de activitatea elaboratorilor;

gestionarea Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, astfel încît scopurile pentru care aceasta a fost constituită să fie realizate cît mai eficient, prin optimizarea, micșorarea cheltuielilor administrative și altor cheltuieli din activitatea operațională, cu micșorarea numărului mediu sriptic al personalului pînă la 3 persoane (administrator, contabil, analitic) și salariații aflați în concedii de maternitate, inclusiv inițierea reducerii numărului sau a statelor de personal din unitate nelegate de activitatea elaboratorilor; gestionarea Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, astfel încît scopurile pentru care aceasta a fost constituită să fie realizate cît mai eficient, prin rezilierea contractului de locațiune a bunului imobil număr cadastral xxxxxx (chiria lunară 888 dolari SUA) sau contractului de locațiune a bunului imobil număr cadastral xxxxxxxx (chiria lunara 1440 dolari SUA) din lipsă de necesitate, cu menținerea în vigoare a contractului de locațiune a imobilului unde este înregistrată adresa juridică a Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”; repartizarea între asociați a profitului net nerepartizat al anilor precedenți; micșorarea capitalului social al Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, proporțional valorii părții sociale dobîndite de Societatea cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, în mărime de 40% din capitalul social al societății,

ce va constitui 3240 lei, redistribuirea cotelor-părți după cum urmează: Masiutin Maxim cu cota-parte de 1620 lei ce constituie 50% din capitalul social în societate și Tanurcov Stefan cu cota-parte de 1620 lei ce constituie 50% din capitalul social al societății. A menționat că în procesul-verbal Masiutin Maxim a menționat că la chestiunea nr.3 de pe ordinea de zi, asociații nu au adoptat hotărîri urmare a neîntrunirii majorității simple a voturilor tuturor asociaților. Astfel, la adunarea generală extraordinară a asociaților Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs” din 01 august 2017, asociatul Masiutin Maxim contrar legii și actului de constituire a votat împotriva chestiunii cu nr.3 care ține de rezilierea acordului cu privire la aprobarea prevederilor contractului individual de muncă din 09 ianuarie 2012 încheiat din numele Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, în persoana lui Tanurcov Stefan și Masiutin Maxim în calitate de salariat.

La 26 octombrie 2017, Tanurcov Stefan a depus cerere de concretizare a cerințelor din acțiune prin care a solicitat recunoașterea votului asociatului Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, Masiutin Maxim la adoptarea hotărîrii pe chestiunea cu nr.3 de pe ordinea de zi a adunării generale extraordinare a asociaților Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs” din 01 august 2017, consemnată în procesul-verbal nr.162 din 01 august 2017, ca fiind exercitat cu încălcarea legii și anume contrar art.57 alin.3 a Legii nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societățile cu răspundere limitată; recunoașterea adoptării hotărîrii cu nr.3 de pe ordinea de zi a adunării generale extraordinare a asociaților Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs” din 01 august 2017, consemnată în procesul-verbal nr.162 din 01 august 2017, cu votul asociatului Tanurcov Stefan de 100% „pentru”, reieșind din voturile tuturor asociaților care au dreptul să voteze în chestiunile respective, astfel fiind adoptată hotărîrea privind rezilierea acordului cu 2 privire la aprobarea prevederilor contractului individual de muncă din 09 ianuarie 2012 încheiat din numele Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs” în persoana lui Tanurcov Stefan și Masiutin Maxim în calitate de salariat.

Prin hotărîrea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Tanurcov împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, Maxim Masiutin privind recunoașterea votului asociatului ca fiind exercitat cu încălcarea legii, recunoașterea adoptării hotărîrii nr.3 din 01 august 2017 cu votul asociatului și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a admis cererea depusă de reprezentantul reclamantului, Tanurcov Stefan – avocatul, Selchin Igor, privind corectarea erorii din dispozitivul, precum și din hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 07 decembrie 2017 emisă în dosarul nr.2-2495/17.

S-a corectat eroarea materială evidentă din dispozitivul, precum și hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 07 decembrie 2017 emisă în dosarul nr.2-2495/17 și anume datele de identificare a reclamantului, prenumele „Ștefan”, s-au înlocuit cu „Stefan”. Prin decizia din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel declarată de Tanurcov Stefan și s-a menținut hotărîrea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, corectată prin încheierea din 10 ianuarie 2018, emise în pricina intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Stefan Tanurcov împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs”, Maxim Masiutin, privind recunoașterea votului asociatului ca fiind exercitat cu încălcarea legii, recunoașterea adoptării hotărîrii nr.3 din 01 august 2017 cu votul majorității tuturor asociaților.

S-a încasat de la Tanurcov Stefan în beneficiul lui Masiutin Maxim cheltuielile de asistență juridică în instanța de apel în mărime de 1600 lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel, cu referire la circumstanțele cauzei, a constatat că prima instanță a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și corect a aplicat normele de drept material și procedural și în consecință a adoptat o hotărîre legitimă în corespundere cu cerințele legii. Argumentele invocate de apelant se referă la circumstanțele de afpt ale pricinii fiind invocate și în cererea de chemare în judecată, care au fost cercetate de instanța de fond și asupra cărora prima instanță s-a expus, dîndu-le o apreciere corectă.

La data de 10 august 2018, Stefan Tanurcov reprezentat de avocatul Igor Selchin a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărîrea din 07 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii. În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art.432 alin.(1), (2) Cod de procedură civilă. În motivarea recursului a indicat dezacordul său cu hotărîrile adoptate de instanțele ierarhic inferioare ca fiind vădit neîntemeiate, adoptate cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de drept material și normelor de drept 3 procedural.

A susținut că poziția instanțelor inferioare referitor la faptul că acordul cu privire la aprobarea prevederilor contractului individual de muncă, încheiat între Stefan Tanurcov din numele Societății cu Răspundere Limitată „Ritlabs” și Maxim Masiutin în calitate de salariat, din 09 ianuarie 2012 și acceptarea în noua redacție se referă la relațiile de muncă între părți or, acest acord ține de relațiile societate- administrator, fiind aplicabile prevederile art.69 a legii nr.135 din 14 iunie 2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată, este totalmente eronată. În conformitate cu art.434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 27 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 19 iulie 2018 (f.d.173) lipsind însă date privind recepționarea acesteia, în circumstanțele menționate, recursul declarat de Stefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin la 10 august 2018, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; 4 c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stefan Tanurcov reprezentat de avocatul Igor Selchin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; 5 Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu- se pe dispozițiile legale specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr.2), 13 ianuarie 2009, parag.24; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Stefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin. În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 alin.(1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Stefan Tanurcov, reprezentat de avocatul Igor Selchin. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu judecătorii Galina Stratulat Victor Burduh 6