2r-109/20 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-109/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: O.Țurcan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I.Țurcan, V.Cotorobai, M.Anton)

D E C I Z I E

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Victor Brăguța, reprezentat de avocatul

Alexandru Savva,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Prepelița

Mihaela și Prepelița Dina împotriva lui Brăguța Victor și Brăguța Valeriu cu

privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 26 octombrie 2017 Prepelița Mihaela și Prepelița Dina au depus cerere

de chemare în judecată împotriva lui Brăguța Victor și Brăguța Valeriu cu privire

la repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis parțial acțiunea. S-a încasat de la Brăguța Victor în beneficiul Dinei

Prepelița prejudiciul cauzat în sumă de 19 920 lei, ce reprezintă valoarea pierdută

comercială a automobilului Hyndai Tucson, în rezultatul accidentului rutier

produs. S-a încasat din contul lui Brăguță Victor în beneficiul Mihaelei Prepelița

suma de 20 000 de lei ce reprezintă prejudiciul moral cauzat. S-a încasat din

contul lui Brăguța Victor în beneficiul reclamantelor cheltuielile de judecată în

sumă de 1098 de lei. S-au respins cerințele față de Brăguța Valeriu ca fiind

neîntemeiate.

La 18 septembrie 2019 Brăguța Victor a contestat cu apel hotărârea din 18

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a

acțiunii. Totodată apelantul a solicitat repunerea în termenul de declarare a

apelului, invocând că nu a cunoscut despre examinarea litigiului dat. A menționat

că a aflat despre litigiul în cauza de la executorul judecătoresc la 04 septembrie

septembrie 2016 și nu a mai revenit în țară.

Prin încheierea din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea apelantului Brăguța Victor cu privire la repunerea în termenul de atac al

hotărârii judecătorești. S-a restituit cererea de apel declarată de Brăguța Victor

ca fiind depusă în afara termenului legal. S-a încetat procedura în ordine de apel

și s-a explicat că nu se mai admite de a se adresa cu o altă cerere de apel.

La 27 noiembrie 2019 Victor Brăguța, reprezentat de avocatul Alexandru

Savva a declarat recurs împotriva încheierii din 21 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea acesteia.

La 17 februarie 2020 Victor Brăguța, reprezentat de avocatul Alexandru

Savva a declarat recurs suplimentar împotriva încheierii din 21 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea încheierii din 21 noiembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău ca neîntemeiată.

A indicat că, la materialele cauzei lipsește dovada că instanța de fond a

expediat dispozitivul hotărârii din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani prin intermediul oficiului poștal cu scrisoare recomandată și cu aviz de

primire către recurentul Victor Brăguța.

Totodată, a menționat că instanța de fond nu a dat dovadă de diligență în

ceea ce privește asigurarea informării lui Victor Brăguța despre soluția instanței,

prin neexpedierea în adresa acestuia a dispozitivului hotărârii, astfel nu și-a

respectat obligația de a asigura participarea lui efectivă la proces.

Victor Brăguța pretinde că întru respectarea principiului egalității armelor, a

principiului contradictorialității, a dreptului la apărare, pentru evitarea încălcării

dreptului recurentului la un proces echitabil prevăzut de art.6 CEDO, se impune

casarea încheierii recurate și repunerea apelului declarat în termen.

Consideră că instanța de apel nu a stabilit toate circumstanțele cauzei care

au o importanță pentru soluționarea pricinii, deoarece au fost interpretate eronat

normele legale aplicabile speței.

Prin scrisoarea din 05 februarie 2020, nr.2r-109/2020 instanța de recurs a

expediat intimatelor copia cererii de recurs care a fost recepționată de Prepelița

Mihaela conform avizului de recepție (f.d.135-136).

Până la data examinării recursului, referință asupra recursului intimatele nu

au depus.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și

prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor Brăguța,

reprezentat de avocatul Alexandru Savva urmează a fi respins din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a

fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 21 noiembrie 2019, iar cererea de

recurs a fost înregistrată la 27 noiembrie 2019, prin urmare cererea de recurs a

fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

2

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care

urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art. 116.

Conform art. 116 alin. (1) -(4) din Codul de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune

la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în

ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora

ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură

care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, statuează că, instanța

de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel

a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La caz, din materialele dosarului se constată că la 26 octombrie 2017

Prepelița Mihaela și Prepelița Dina au depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Brăguța Victor și Brăguța Valeriu cu privire la repararea

prejudiciului material și moral.

Colegiul relatează că, Victor Brăguța a fost citat pentru data de 14 decembrie

2017, ora 12.30 pentru a se prezenta în Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani

pentru procedura de mediere și o dată cu citația i-a fost expediată și cererea de

chemare în judecată și anexele la aceasta(f.d.55-57). Ulterior, Victor Brăguța a

fost citat pentru data de 28.02.2018, ora 12:00 (f.d.73-75) pentru a se prezenta în

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani pentru procedura de examinare în fond,

concomitent, odată cu citația i-a fost expediată și încheierea de examinare în fond

anexată la aceasta.

Prin procesul-verbal de înmânare a citației nr.130-cit.2/18 din 20.03.2018,

orele 19.40 min, la domiciliul din mun. Chișinău str. Independenței 44, nr.10,

ușa a fost deschisă de Nadejda Brăguța, care s-a prezentat drept soția lui Brăguța

3

Victor, care a comunicat că ultimul și Brăguța Valeriu cunosc despre examinarea

litigiului dat (f.d.88).

La pronunțarea dispozitivului, Brăguța Victor și Brăguța Valeriu, nu au fost

prezenți. Copia dispozitivului hotărârii a fost expediată pârâților Brăguța Victor

și Brăguța Valeriu la 18 iulie 2018 (f.d. 94).

La 18 septembrie 2019 Brăguța Victor a contestat cu apel hotărârea din 18

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a

acțiunii. Totodată apelantul a solicitat repunerea în termenul de declarare a

apelului, invocând că nu a cunoscut despre examinarea litigiului dat. A menționat

că a aflat despre litigiul în cauza de la executorul judecătoresc la 04 septembrie

septembrie 2016 și nu a mai revenit în țară.

Iar, prin încheierea din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a

respins cererea apelantului Brăguța Victor cu privire la repunerea în termenul de

atac al hotărârii judecătorești. S-a restituit cererea de apel declarată de Brăguța

Victor ca fiind depusă în afara termenului legal. S-a încetat procedura în ordine

de apel și s-a explicat că nu se mai admite de a se adresa cu o altă cerere de apel.

În argumentarea soluției, instanța de apel a invocat prevederile art. 61 alin.

(1) din Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-

credință de drepturile lor procedurale.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că argumentul lui Brăguța Victor

precum că a aflat de la executorul judecătoresc despre hotărârea contestată nu

corespund materialelor pricinii, or, actele anexate la materialele cauzei denotă

caracterul de rea credință a declarațiilor acestuia.

Instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată concluzia instanței de apel

precum că apelantul a omis termenul de depunere a cererii de apel, calculat în

conformitate cu prevederile art. 116 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Respectiv, Colegiul consideră concluzia instanței de apel privind restituirea

apelului ca fiind întemeiată și bazată pe aprecierea justă a circumstanțelor de fapt

și aplicarea corectă a normelor de drept procedural, în condițiile în care Brăguța

Victor a omis termenul de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau

trebuia să cunoască despre pronunțarea dispozitivului hotărârii pe cauza dată.

În sensul dat, se va remarca că recurentul a cunoscut despre acțiunea intentată

în instanța de judecată de intimați, astfel că, urma să întreprindă toate măsurile

necesare de a-și proteja drepturile de acces la instanță, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (Popov versus Moldova (nr.2) din 2 decembrie

2005,Ponomaryov versus Ucraina din 3 aprilie 2008, Van Harn versus Germany

din 11 septembrie 2007), și de a contesta în termenul legal hotărârea primei

instanțe.

În acest context, instanța de recurs apreciază critic argumentele invocate în

cererea de recurs, deoarece acestea poartă un caracter declarativ, nu constituie

temei de admitere a recursului și nu indică la ilegalitatea încheierii atacate.

Instanța de recurs reține că, în conformitate cu art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să se folosească

cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea

procesului sau inducerea sa în eroare. Folosirea cu buna-credință a drepturilor

4

procedurale, prezumă că partea este obligată la interval rezonabil de timp să

manifeste diligență și să se intereseze despre dosarul care se află pe rolul instanței

și să respecte termenele prevăzute de lege.

Articolele 113 alin. (1) și 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă

coroborate expres prevăd că dreptul de a efectua actul de procedură încetează o

dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța

judecătorească (judecător). Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile,

stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat

în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui

act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

În această privință, Colegiul, de asemenea, menționează că prin prisma

jurisprudenței CtEDO (cauzele Melnic versus Republica Moldova din 14

noiembrie 2006 și Ceachir versus Republica Moldova din 15 ianuarie 2008),

neprezentarea de către instanța de judecată a motivelor pentru repunerea apelului

în termen sau repunerea neîntemeiată în termenul de apel reprezintă o încălcare a

dreptului intimatului la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție a concluzionat de a respinge recursul declarat de Victor

Brăguța, de avocatul Alexandru Savva și de a menține încheierea din 21

noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Victor Brăguța, reprezentat de avocatul

Alexandru Savva.

Se menține încheierea din 21 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Prepelița Mihaela și

Prepelița Dina împotriva lui Brăguța Victor și Brăguța Valeriu cu privire la

repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5