3ra-355/20 — cu privire la accesul la informatie

Dosarul nr. 3ra-355/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila

ÎNCHEIERE

04 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Direcția generală

economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Olga Cuzmina împotriva Consiliului mun. Chișinău, Direcția generală

economie, reforme și relații patrimoniale privind accesul la informație,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Direcția generală economie, reforme și relații

patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău , s-a admis apelul declarat de către

Olga Cuzmina, s-a casat parțial hotărârea din 09 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre,

constată :

La 06 septembrie 2018 Olga Cuzmina s-a adresat cu cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău, Direcția generală economie, reforme

și relații patrimoniale, prin care a solicitat constatarea faptului de nesoluționare

corespunzătoare și în termenii stabiliți a solicitării nr. 04-120/4748 din data de

16.07.2018 de către Consiliul mun. Chișinău, Direcția generală economie și relații

patrimoniale, solicitând eliberarea informației cu privire la faptul inițierii și/sau nu

a procedurii de privatizare a ap. 45, str-la Studenților, nr. 13/1, mun. Chișinău din

partea chiriașilor. În cazul existenței cererilor în acest sens să fie furnizată informația

referitor la numele persoanei și referitor la hotărârea emisă în acest sens, iar, în lipsa

unei cereri de inițiere a procedurii de privatizare să-i fie furnizată informația referitor

la actele necesare inițierii procedurii date, încasarea prejudiciului moral în sumă de

1000 lei și a cheltuielile de judecată în sumă de 1500 lei.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că la data de 16 iulie 2018 a depus la

Consiliul municipal Chișinău o interpelare cu nr. 04-120/4748, prin care a solicitat

informația dacă a fost depusă vreo cerere privind inițierea procedurii de privatizare

1

a ap. 45, str-la Studenților, nr. 13/1, mun. Chișinău din partea chiriașilor

apartamentului dat, iar, în cazul în care există o astfel de cerere să fie informată

despre numele acestora și când a fost depusă, precum și eventuala hotărâre asupra

aspectului dat.

Totodată, a solicitat ca în cazul în care o astfel de cerere nu a fost depusă, să fie

informată despre actele necesare pentru inițierea procedurii date.

Această informație a fost solicitată de către avocat în interesele reclamantei

pentru asigurarea posibilității acordării asistenței juridice în procedura de inițiere

a procesului de privatizare.

A susținut reclamanta că, în termenul stabilit, nu a primit răspuns la cererea

dată.

Prin hotărârea din 09 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Olga Cuzmina

împotriva Consiliului municipal Chișinău, Direcția generală economie, reforme și

relații patrimoniale privind accesul la informație. S-a constatat nesoluționarea în

termen de către Consiliul municipal Chișinău, Direcția generală economie, reforme

și relații patrimoniale a cererii/interpelării nr. 04-120/4748 din 16 iulie 2018. În rest,

cererea s-a respins ca fiind neîntemeiată. (f.d. 59, 63-68)

Instanța de fond a constatat că depunând la 16 iulie 2018 cerere de acces la

informație/demers la Consiliul municipal Chișinău, înregistrată sub nr. 04-120/4748,

Olga Cuzmina nu a primit răspuns, ori furnizorul de informație nu a putut confirma

acest fapt prin probe concludente cum ar fi un aviz de recepție a răspunsului.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond Direcția generală economie,

reforme și relații patrimoniale și Olga Cuzmina, reprezentată de avocatul Ion

Căpățînă au declarat apel.

Prin decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale.

S-a admis apelul declarat de către Olga Cuzmina. S-a casat hotărârea din 09 iulie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea respingerii pretenției cu

privire la încasarea prejudiciului moral și în această parte s-a emis o nouă hotărâre.

S-a admis parțial pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral și s-a încasat

de la Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale în beneficiul Olgăi

Cuzmina suma de 2000 lei. În rest hotărârea instanței de fond s-a menținut. (f.d. 124,

125-135)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că conform art.

24 din Legea cu privire la accesul la informație nr. 982 din 11.05.2000 fiecare

persoană care a pretins că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul adus prin

refuzul nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul

de acces la informații, precum și satisfacerea neîntârziată a cererii solicitantului. În

speță, luându-se în considerație că s-a constatat violarea dreptului Olgăi Cuzmina de

a primit răspuns la cererea din 16 iulie 2018, instanța de apel a considerat întemeiată

pretenția la repararea prejudiciului moral cauzat prin nefurnizarea informației

solicitate, considerând că suma de 200 lei este echitabilă suferințelor psihice

suportate de către Olga Cuzmina, nefiind excesivă pentru intimat, dar care

concomitent nu poate constitui un venit nejustificat.

2

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, cât și a hotărârii instanței de fond,

la 31 decembrie 2019 Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a

Consiliului municipal Chișinău a depus recurs, solicitând admiterea recursul, casarea

deciziei din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 09 iulie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 143-147)

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală,

deoarece nu corespunde tuturor normelor de drept și nu răspunde în mod sigur și

expres la toate obiecțiile formulate în procesul examinării apelului.

Consideră că instanța de apel, în lipsa unor probe care ar confirma suportarea

suferințelor morale aduse Olgăi Cuzmina de către Direcția generală economie,

reforme și relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, neîntemeiat a

încasat suma de 200 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 06 noiembrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 09 decembrie 2019 a fost

recepționată de către Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a

Consiliului municipal Chișinău. (f.d. 136, 138)

3

Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului

municipal Chișinău în conformitate cu prevederile art. 245 alin. (1) din Codul

administrativ a expediat prin poștă la 20.12.2019 în adresa Curții Supreme de Justiție

recursul, fiind înregistrat la 24 decembrie 2019 la instanța de recurs. Curtea de Apel

Chișinău a înregistrat recursul la data de 31 decembrie 2019. (f.d. 143-147)

Astfel, instanța de recurs consideră că Direcția generală economie, reforme și

relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău s-a conformat prevederilor

legale și a depus recursul în termenul prevăzut de lege.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Direcția generală

economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău în raport

cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului

municipal Chișinău a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța

de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot

fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

4

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a

Consiliului municipal Chișinău, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a

Consiliului municipal Chișinău, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Direcția generală economie, reforme și relații patrimoniale a Consiliului

municipal Chișinău, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Direcția generală economie, reforme și relații

patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5