2ra-362/20 — repararea prejudiciului material

dosarul nr. 2ra-362/2020 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (L. Bagrin) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov) ÎNCHEIERE 04 martie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa, reprezentați de avocatul Barbaroș Mihail, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Goraș Maricica împotriva lui Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa și a fost menținută hotărârea din 03 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă La 17 aprilie 2018 Goraș Maricica a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa cu privire la repararea prejudiciului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că este proprietara apartamentului nr. 213 din bd. xxxxx, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 3995 din 08 noiembrie 2004. Apartamentul nominalizat este amplasat la etajul 2, iar la data de 28 august 2017 a fost inundat, cauza fiind scurgerile de apă provocate din apartamentul nr. 221, care se află la etajul 3 și aparține cu drept de proprietate lui Macovețchi Chiril. A relevat că prin actul din 15 decembrie 2017 se confirmă că apartamentul său a fost inundat de mai multe ori, în lunile august și noiembrie 2017 de către locatarii apartamentului nr. 221. La momentul verificării nu au fost depistate scurgeri, sistemele inginerești funcționau în regim normal, doar că pe pereții și tavanul din bucătărie, precum și în camera de locuit mică, erau pete vizibile de culoare galbenă cu miros de mucegai, suprafața afectată fiind de 20 m.p.

A menționat că în apartamentul nr. 221 în luna august au fost efectuate lucrări de reparație la caloriferul din camera mică de către proprietarul apartamentului, fapt care și a cauzat inundare. A indicat că prin cererea prealabilă din 23 ianuarie 2018, recepționată de pârât la data de 29 ianuarie 2018, i-a solicitat să se prezinte la data de 02 februarie 2018, ora 12:00 întru stabilirea prejudiciului cauzat, pentru evaluarea consecințelor inundațiilor de către expert, sau să fie contactată la telefon în vederea stabilirii unei alte date. Pârâtul a mai fost informat și că, în caz contrar, se va apela la serviciile unui expert în domeniu, pentru evaluarea consecințelor inundațiilor. La data de 26 ianuarie 2018 a contractat serviciile de elaborare a raportului de constatare tehnico-economic (deviz de cheltuieli) la obiectul „lucrări de reparație în urma inundației a apartamentului nr. 213 din bd.

xxxxx” contra costului de 2400 de lei. Corespunzător, s-a stabilit că pentru efectuarea lucrărilor de reparație în încăperile afectate de inundație urmează să fie suportate cheltuieli în sumă de 63 328,48 de lei, dintre care: 36 713,60 de lei - pentru manoperă, materiale și utilaje de construcții, iar suma de 26 614,85 de lei - contribuțiile sociale și alte cheltuieli (transport, achiziționare-depozitare, de regie și de deviz). Mai este necesară și suma de 5 555,74 de lei pentru lucrările de electromontare. Prin răspunsul la cererea prealabilă pârâtul i-a comunicat că la data de 28 august 2017 în podeaua de beton dintre apartamentele în litigiu s-a format o fisură în rezultatul testării sistemei de încălzire de către angajații sistemului public de gospodărie comunală.

Despre respectiva testare nu a fost preîntâmpinat, iar fisura nu era vizibilă. Au fost aduse prejudicii apartamentelor nr. 217 și 213. Referitor la inundația din octombrie 2017 susține că a fost de o intensitate mai mică, fapt confirmat de către locatarii apartamentului nr. 217. A menționat că pârâtul consideră că, în cazul primei inundații vina pentru prejudiciul cauzat o poartă serviciul public de gospodărie comunală, iar în privința inundației din octombrie 2017 recunoaște vina, deoarece a cedat robinetul, fiind uzat. Este de acord să restituie parțial reparația pereților camerei și bucătăriei din apartamentul nr. 213, cu schimbarea tapetelor și podelelor din contul lui, dar cu meșterii personali și nu în baza devizului anexat la cererea prealabilă.

Nefiind de acord cu condițiile enumerate de pârât, reclamanta a depus cererea de chemare în judecată, solicitând încasarea în mod solidar din contul lui Macovețchi Chirii și Larisa Macovețchi a sumei de 63 328,45 de lei cu titlu de prejudiciu material și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 03 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea; s-a încasat în mod solidar din contul lui Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa în beneficiul lui Goraș Maricica suma de 63 328,45 de lei cu titlu de prejudiciu material și suma de 9 299,86 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acțiunea a fost respinsă.

La data de 13 mai 2019 Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa au declarat apel împotriva hotărârii din 03 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin decizia din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa și a fost menținută hotărârea din 03 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. 2 Instanța de apel a reținut că în vederea probării suportării efective a prejudiciului invocat, a fost anexat la materialele cauzei Raportul de constatare tehnico-economic (deviz de cheltuieli) întocmit pentru obiectivul „Lucrări de reparație în urma inundației apartamentului nr. 213 din xxxxx”.

Acesta a fost apreciat că se încadrează în prevederile art. 19 alin. (1) –(4) din Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar. Colegiul a constatat că probele prezentate de către reclamantă-intimată indubitabil demonstrează suportarea pagubei urmare a deteriorării de bunuri, iar în asemenea circumstanțe prejudiciul ca componentă a delictului civil este prezent și demonstrat. Colegiul a remarcat că instanța de fond just a constatat faptul că, proprietarul apartamentului nr. 213 din xxxxx a suportat un prejudiciu în mărime de 63 328,45 de lei, care este consecință directă a faptei ilicite săvârșite de către Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa, iar suma ce excede acest prejudiciu nu-și regăsește suport probatoriu în speță.

Prin urmare, întru antrenarea răspunderii delictuale a pârâtei față de reclamant se impune și determinarea existenței vinovăției ca element al delictului civil. În acest sens, instanța de apel a menționat că din constatările cuprinse în Actul de examinare a elementelor constructive în apartamentul nr. 213 întocmit și semnat de membrii comisiei ÎMGFL-1 la data de 15 decembrie 2017 s-a stabilit că în apartamentul nr. 221 în luna august au fost efectuate lucrări de reparație la caloriferul din camera mică de către proprietarul apartamentului care a dus la inundare. Suprafața inundării constituie 20 m.p. Corespunzător, instanța a determinat că în speța dedusă judecății sunt întrunite toate condițiile prevăzute de legiuitor în art.1398 alin. (1) din Codul civil (în redacția legii de până la 01.03.2019), în vederea antrenării răspunderii delictuale ale pârâților față de Goraș Maricica pe faptul cauzării prejudiciului material.

La 23 decembrie 2019 Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa, reprezentați de avocatul Barbaroș Mihail, au declarat recurs împotriva deciziei din 24 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că instanțele au aplicat eronat normele de drept material și procedural, concluziile expuse în hotărâri fiind în contradicție cu circumstanțele cauzei. Instanțele de judecată nu au apreciat probele la justa valoare și nu au determinat circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a emis decizia la data de 24 octombrie 2019. Prin urmare, recursul declarat la data de 23 decembrie 2019 este în termen. 3 Prin referința depusă la data de 17 februarie 2020 Goraș Maricica, reprezentată de avocatul Costru Tatiana, a solicitat de a considera recursul drept inadmisibil. Examinând temeiurile recursului declarat de Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa, reprezentați de avocatul Barbaroș Mihail, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa, reprezentați de avocatul Barbaroș Mihail, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. 4 Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa, reprezentați de avocatul Barbaroș Mihail.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Macovețchi Chiril și Macovețchi Larisa, reprezentați de avocatul Barbaroș Mihail, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari Judecătorii Mariana Pitic Iurie Bejenaru 5