3ra-339/20 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata si repararea prejudiciului

3ra-339/20 — contestarea actului administrativ, restabilirea in functie, incasarea salariului pentru absenta fortata si repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-339/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: D.Crigan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, V.Sîrbu)

ÎNCHEIERE

4 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Alexei Crivorot,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Alexei

Crivorot împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la

anularea parțială a actului administrativ, restabilirea la locul de muncă,

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Alexei Crivorot împotriva hotărârii din 7

iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 18 aprilie 2018 Alexei Crivorot a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră cu privire la anularea parțială a actului administrativ,

restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru absența forțată de la

muncă și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 14 martie 2018 șeful

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, comisar-șef, Fredolin Lecari

având ca temei raportul depus de către angajații Direcției inspecție efectiv, a

inițiat o anchetă de serviciu, în rezultatul căreia față de dânsul și colegul său a

fost aplicată sancțiune disciplinară, concedierea din funcția publică cu statut

special.

Astfel, în cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit că prin dispoziția nr.

18/2836 din 29 decembrie 2017 a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

participarea reprezentanților MAI la cea de a 109 sesiune de instruire privind

Dezvoltarea Lideralismului în Organele de Drept, angajații Poliției de Frontieră:

comisar principal Vasile Contescu, comisar principal Alexei Crivorot și

1

inspector superior Ramiz Ansarov au fost delegați în interes de serviciu în

componența delegației MAI pentru participarea la sesiunea menționată supra.

După revenirea din deplasare a colaboratorilor, în adresa Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, a parvenit informația precum că în perioada

deplasării, dânsul și inspectorul superior Ramiz Ansarov, aflându-se în or.

Budapesta, Ungaria au sustras produse de parfumerie dintr-un magazin amplasat

în apropierea Academiei Internaționale a Organelor de Drept.

Luând în considerație faptele menționate, la 21 martie 2018 a fost emis

ordinul cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut

special nr. 298/ps, prin care s-a ordonat aplicarea sancțiunii disciplinare, și

anume, concedierea din funcția publică cu statut special a comisarului principal

Alexei Crivorot și Ramiz Ansarov, pentru prejudicierea imaginii țării și a

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin comportament nedemn în

raport cu considerația și încrederea impusă de profesia de polițist de frontieră.

Ulterior, în aceiași zi, 21 martie 2018 a fost emis ordinul nr. 299/ps, cu

privire la încetarea raporturilor de muncă, prin care s-a ordonat încetarea

raportului de serviciu al comisarului principal Alexei Crivorot.

Invocând netemeinicia ordinului nominalizat, la 22 martie 2018 a depus

în adresa Inspectoratului General al Poliției de Frontieră o cerere, prin care a

solicitat de a i se elibera copiile materialelor anchetei de serviciu nr. A-51,

efectuate în privința sa, precum și copia ordinului cu privire la sancționarea

disciplinară a acestuia.

În acest context, reclamantul a explicat că este angajatul Inspectoratului

General al Poliției de frontieră din anul 2003, după absolvirea Academiei

Naționale a Serviciului Grănicesc de Stat a Ucrainei „Bogdan Khmelnițkhi” cu

diplomă roșie, iar activând timp de 15 ani în cadrul Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră nu a fost niciodată sancționat disciplinar. Mai mult ca atât,

în cadrul activității profesionale, de mai multe ori a fost premiat și stimulat de

către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

A declarat că, decizia de a înceta raportul de serviciu se motivează doar

pe faptul că potrivit anchetei de serviciu, reclamantul a fost recunoscut drept

complice la sustragerea produsului de parfumerie din magazin, prin faptul că a

acoperit camera de supraveghere video și a tăinuit acest caz.

A explicat că, inspectorul superior Ramiz Ansarov și-a recunoscut vina

integral și a indicat că reclamantul nu știa nimic despre sustragerea produsului

de parfumerie, or, acesta a fost luat în momentul în care Alexei Crivorot era

deja afară, cu atât mai mult că nu există nici un act legal ce ar demonstra

vinovăția ultimului, iar faptul aflării dânsului împreună cu Ramiz Ansarov în

magazin nu demonstrează vinovăția lui și declarațiile că acesta este complice

sunt doar presupuneri.

În opinia sa, acoperirea camerei de supraveghere video sunt doar

presupuneri, care nu au la baza nici o probă legală, ce ar demonstra faptul că

dânsul cunoștea cu certitudine despre instalația camerelor de supraveghere

video în magazin, or, acesta nu putea acoperi camera de supraveghere video, din

2

motiv că nu cunoștea despre intenția colegului său privind sustragerea

parfumului.

Faptul că mărturisirile sale corespund adevărului este confirmat și prin

declarațiile lui Ramiz Ansarov, care a recunoscut că a sustras parfumul singur și

că despre acest fapt i-a povestit lui Alexei Crivorot ulterior.

Din aceste considerente, Alexei Crivorot a depus prezenta acțiune,

solicitând anularea parțială a ordinului cu privire la sancționarea disciplinară a

funcționarilor publici cu statut special nr. 298/ps din 21 martie 2018 în privința

sa și anularea integrală a ordinului nr. 299/ps din 21 martie 2018 ca ilegale și

neîntemeiate cu restabilirea la locul de muncă în Inspectoratul General al Poliție

de Frontieră (MAI al RM) în funcție de specialist principal al Direcției Control

al Trecerii Frontierei a Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Prin hotărârea din 7 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Crivorot a fost respinsă ca

nefondată.

Prin decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul declarat de Alexei Crivorot împotriva hotărârii din 7 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că tăinuirea

incidentului de furt de către Alexei Crivorot prezumă o atitudine totalmente

contrar valorilor morale și profesionale, principiilor și normelor de conduită, or,

un funcționar de nivelul celui al reclamantului, care a fost delegat pentru

efectuarea unui stagiu în Ungaria, fiind desemnat ca fiind reprezentant al

Republicii Moldova, nu poate admite manifestarea unui comportament

necuviincios.

Prin urmare, instanța de apel a constatat legalitatea ordinului nr. 298/ps al

IGPF al MAI din 21.03.2018 privind aplicarea sancțiunii disciplinare

concediere, precum și legalitatea ordinului nr. 299/ps al IGPF al MAI din 21

martie 2018, privind încetarea raportului de serviciu al comisarului principal

Alexei Crivorot.

Nefiind de acord cu decizia din 13 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și cu hotărârea din 7 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, la 17 ianuarie 2020 Alexei Crivorot le-a contestat cu recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a actelor judecătorești ce constituie

obiectul prezentului recurs cu pronunțarea unei decizii noi, de admitere a

acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că în cadrul procedurii disciplinare, recurentul a fost

acuzat de complicitate în furtul de parfumuri și a fost supus celei mai grave

sancțiuni posibile existente, în principal fiind privat de dreptul la muncă, privat

de posibilitatea de a-și continua profesia, dar cel mai important, l-a privat de

dreptul la o pensie specială, pe care el a câștigat-o cu cei nouăsprezece ani de

muncă impecabilă în serviciul militar.

3

Cu referire la caz, recurentul a indicat că, abaterea, pentru care

reclamantul a fost sancționat, în mod direct este calificată în dreptul național ca

„penală”. În parte, în Republica Moldova furtul bunurilor constituie infracțiune

care se sancționează penal (Partea Specială, Capitolul VI al Codului Penal RM),

dar comiterea acesteia în grup, constituie un calificativ care constituie, o

circumstanță agravantă.

Astfel, în cazul în care o persoană este acuzată de o infracțiune, atunci

acesta are dreptul de a se apăra în conformitate cu normele stabilite pentru

examinarea unei astfel de acuzații, cu toate garanțiile furnizate în luarea în

considerare a acuzațiilor penale.

Mai mult decât atât, în cadrul acuzațiilor ,,penale” formulate împotriva

recurentului, există standard diferit, mai înalt, pentru examinarea și evaluarea

dovezilor, care de asemenea nu a fost respectat nici în cadrul procedurii

disciplinare și emiterea actelor disciplinare privind complicitate la furt.

Cu toate acestea, dânsului nimic din acestea nu i-au fost prezentate, iar

procedurile disciplinare și deciziile disciplinare au fost adoptate fără a garanta

un proces echitabil stabilit pentru acuzații penale.

Toate aceste încălcări ale procesului echitabil garantate admise la faza

procedurilor disciplinare ar putut fi corectate, dacă instanța de fond și instanța

de apel în timpul controlului legalității ordinelor atacate, ar fi petrecut un proces

,,penal”, ținând cont de caracterul ,,penal” al acuzațiilor, adică, ar fi garantat

reclamantului toate garanțiile de care acesta a fost privat în etapa procedurii

disciplinare.

În cererea de apel, recurentul a indicat că nu a participat la furt sau în

careva acțiuni ilegale, or, blocarea în sine a câmpului de acțiune a camerei de

supraveghere a magazinului nu este un act ilegal, orice persoană care se

deplasează prin magazin blochează în mod repetat câmpul de filmare a camerei,

dar aceasta nu înseamna ilegalitatea acestor acțiuni.

Astfel, este evident că nu există nici o probă (video sau scrisă) precum că

recurentul ar fi comis fapte ilegale.

Cu toate acestea, instanțele de judecată s-au eschivat de la exercitarea

obligației impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, au examinat

superficial circumstanțele cauzei, nu au intrat în esența litigiului și nu au

apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâri

neîntemeiate de respingere a acțiunii.

Prin referința depusă la 21 februarie 2020, Inspectoratul General al

Poliției de Frontieră a solicitat declararea recursului depus de Alexei Crivorot ca

inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

4

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în

vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului

alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de

contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 17 ianuarie 2020

(f.d.23,vol.II) de Alexei Crivorot este în termen, or, decizia instanței de apel a

fost adoptată la 13 noiembrie 2019 (f.d.6,vol.II) și recepționată de recurent la 18

decembrie 2019 (f.d.22,vol.II).

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare

a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Alexei Crivorot în raport cu

materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost

încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în

cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

5

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că recursul depus de Alexei Crivorot nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și

anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,

încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130

Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul

privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

6

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Alexei Crivorot.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Alexei Crivorot, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

7