2r-91/20 — Executarea în termen rezonabil a hotărârii

Dosar nr. 2r-91/20

Prima instanță: Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău (jud. Sv.Balmuș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Anton, V.Cotorobai, I.Țurcan)

D E C I Z I E

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Gîrlea

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Gîrlea,

c o n s t a t ă :

La 28 ianuarie 2013, Victor Gîrlea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului material și moral.

Prin hotărârea din 3 iunie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc și s-a menținut

hotărârea din 3 iunie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

Prin încheierea din 9 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, s-a considerat inadmisibil.

La data de 23 octombrie 2019, Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 3 iunie 2013 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.

În motivarea cererii de revizuire, invocând prevederile art. 449 lit. b) din Codul

de procedură civilă a indicat că, la 8 iunie 2019 Parlamentul Republicii Moldova a

emis hotărârea nr. 39 prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea

caracterului captiv al statului Republica Moldova, prin care a fost denunțat fostul

regim oligarhic condus de liderul Partidului Democrat din Moldova, Vladimir

Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal și anticonstituțional exercitat

asupra sistemului judecătoresc.

1

A considerat că, hotărârea din 3 iunie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău și decizia din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău sunt în

contradicție cu art. 6 § 1 din Convenția Europeană a pentru Apărarea drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale și anume instanțele de judecată nu au fost

independente și imparțiale, fiind controlate ilegal și anticonstituțional de regimul

oligarhic.

A solicitat Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc admiterea

cererii de revizuire, casarea integrală a hotărârii din 3 iunie 2013 a Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău cu rejudecarea cauzei în instanța de fond.

Prin încheierea din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Victor Gîrlea.

La data de 10 ianuarie 2020, Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 10 decembrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, la 8 iunie 2019 Parlamentul Republicii

Moldova a emis hotărârea nr. 39 prin care a fost adoptată Declarația cu privire la

recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, prin care a fost

denunțat fostul regim oligarhic condus de liderul Partidului Democrat din Moldova,

Vladimir Plahotniuc, care se face vinovat de controlul ilegal și anticonstituțional

exercitat asupra sistemului judecătoresc. Poporul Republicii Moldova la 8 iunie 2019,

prin vot majoritar și incontestabil a declarat sistemul judecătoresc capturat, corupt și

incompetent.

A menționat că, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei, a interpretat și a aplicat eronat prevederile din Declarația

Universală a Drepturilor Omului, Pactul internațional cu privire la drepturile civile și

politice și Primul protocol adițional la Convenție.

A solicitat Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc admiterea

recursului, casarea încheierii din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a hotărârii din 3 iunie 2013 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău cu rejudecarea cauzei în fond.

Examinând cererea de recurs Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din actele cauzei rezultă că, încheierea recurată a fost pronunțată la data de 10

decembrie 2019 și a fost expediată prin intermediul oficiului poștal în adresa

participanților la proces la data de 20 decembrie 2019 (f.d.195). Însă, la materialele

cauzei lipsesc date privind recepționarea încheierii de către Victor Gîrlea. Cererea de

recurs a fost depusă la data de 10 ianuarie 2020.

Astfel, prin prisma prevederilor art. 425 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că

recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus cererea de recurs în interiorul

termenului.

La 30 ianuarie 2020, în adresa intimatului a fost expediată copia cererii de recurs

cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă, până la examinarea

2

recursului intimatul nu a depus referință prin care să-și exprime opinia asupra cererii

de recurs.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Victor

Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc, urmează a fi respins din

considerentele ce urmează.

Prin hotărârea din 3 iunie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

menținută prin decizia din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, cererea de

chemare în judecată depusă de Victor Gîrlea împotriva Ministerului Justiției cu privire

la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului material și moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 9 aprilie 2014 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc împotriva deciziei din 12

decembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, s-a considerat inadmisibil.

Astfel, hotărârea din 3 iunie 2013 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a

devenit irevocabilă.

În conformitate cu art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În conformitate cu art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie

cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit. b).

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea

de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Cu referire la prevederile normelor enunțate, instanța ține să menționeze că

termenul de depunere a cererii de revizuire reprezintă intervalul de timp înăuntrul

căruia poate fi exercitată calea de atac a revizuirii. Termenul dat este unul legal și

imperativ.

Prin urmare, analizând cererea de revizuire prin prisma prevederilor legale

menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție concluzionează că de către revizuent nu a fost respectat termenul de

depunere a cererii revizuire la data de 23 octombrie 2019.

3

Or, posibilitatea depunerii cererii de revizuire este condiționată de respectarea

termenului de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii a cărei revizuire se

solicită, în interiorul căruia se poate exercita această cale de atac, fapt expres prevăzut

de art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă.

La caz, decizia irevocabilă pe fond a fost adoptată la 12 decembrie 2013 de

Curtea de Apel Chișinău, iar Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc

a depus cererea de revizuire împotriva acestei decizii numai la 23 octombrie 2019,

respectiv cu depășirea esențială a termenului de 5 ani prevăzut de norma legală.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție evidențiază că, procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453

Cod de procedură civilă, servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției

care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

între altele, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este

necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință

Brumărescu contra României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roșca c.

Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a

subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată

independentă și imparțială, garantat de art. 6 § 1 din Convenție, urmează a fi

interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunță preeminența principiului

supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenței este principiul stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată.

Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de

principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică

principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, acest principiu cere ca

nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor de judecată la examinarea cererilor de revizuire trebuie

exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a

efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două

opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O

derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită

unor circumstanțe esențiale și convingătoare.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că, o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de Victor Gîrlea,

reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc în afara termenului legal prevăzut expres în

4

acest sens, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a

drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea contestată

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate în cererea de recurs sânt declarative

și neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Victor

Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae Daniliuc și de a menține încheierea din 10

decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Victor Gîrlea, reprezentat de avocatul Nicolae

Daniliuc.

Se menține încheierea din 10 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Gîrlea împotriva

Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în

termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Ala Cobăneanu

Judecătorii: Mariana Pitic

Nicolae Craiu

5