2ra-183/20 — repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-183/20 — repararea prejudiciului material si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-183/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (judecător I. Chirtoaca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători Gr. Dașchevici, A. Panov și L. Bulgac)

D E C I Z I E

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Sveatoslav Moldovan

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Alexei Bondari, reprezentat de avocatul Denis

Grecu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Bondari

împotriva Maiei Popovici cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Maia Popovici, casată hotărârea din 25 ianuarie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și emisă o nouă hotărâre,

c o n s t a t ă:

La 25 iulie 2017, Alexei Bondari a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Maiei Popovici cu privire la repararea prejudiciului material în sumă de

6 340 lei și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 2-3).

În motivarea acțiunii, reclamantul Alexei Bondari a relatat că la

08 februarie 2017, pe traseul Chișinău-Tiraspol s-a produs un accident rutier, și

anume: automobilul de model „Mazda”, nr. de înmatriculare XXXXX, condus de

Maia Popovici, și automobilul de model „Volkswagen”, nr. de înmatriculare

YYYYY, condus de reclamant, s-au ciocnit frontal.

Reclamantul a susținut că după producerea accidentului rutier, la

08 februarie 2017, ora 14.30, automobilul de model „Volkswagen”, nr. de

înmatriculare YYYYY, a fost adus la parcarea specială, cu plată, de pe str. Muncești

nr. 121A, mun. Chișinău, fiind recunoscut în calitate de corp delict, fapt confirmat

prin actul de constatare nr. 04174 din 08 februarie 2017.

1

Reclamantul a indicat că în cadrul investigației, Maia Popovici și-a recunoscut

vina în producerea accidentului rutier.

Reclamantul a menționat că prin ordonanța din 10 martie 2017 a procurorului

în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, s-a refuzat în pornirea urmăririi

penale din motiv că fapta Maiei Popovici constituie contravenție și urmează a fi

încadrată conform prevederilor art. 242 alin. (2) din Codul contravențional, procesul

penal fiind clasat.

Totodată, reclamantul a declarat că prin ordonanța din 10 martie 2017 a

procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, a fost dispusă

restituirea către posesori a automobilului de model „Mazda”, nr. de înmatriculare

XXXXX, și a automobilului de model „Volkswagen”, nr. de înmatriculare

YYYYY, recunoscute în calitate de corpuri delicte.

Reclamantul a afirmat că la 19 mai 2017, prezentându-se la parcarea specială

de pe str. Muncești nr. 121A, mun. Chișinău, pentru a ridica automobilul de model

„Volkswagen”, nr. de înmatriculare YYYYY, a fost nevoit să achite suma de 5 690

lei cu titlu de taxă pentru păstrarea automobilului la parcare și suma de 650 lei pentru

serviciul de evacuare a automobilului în ziua accidentului, adică în total, suma de

6 340 lei, fapt confirmat prin bonurile de casă nr. 2426 și 2427 din

19 mai 2017.

Reclamantul a considerat că suma de 6 340 lei reprezintă prejudiciul material

cauzat ca urmare a acțiunii culpabile a Maiei Popovici.

În drept, reclamantul a invocat prevederile art. 8 alin. (2) lit. f), 14 alin. (2) și

1398 din Codul civil.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

a fost admisă integral cererea de chemare în judecată înaintată de Alexei Bondari

împotriva Maiei Popovici cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată. S-a încasat în beneficiul lui Alexei Bondari, din contul

Maiei Popovici, suma de 6 340 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material și taxa

de stat în sumă de 190 lei, iar în total, suma de 6 530 lei (f.d. 69-73).

La 22 februarie 2019, Maia Popovici a declarat apel împotriva hotărârii din

25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (f.d. 68).

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Maia Popovici, casată hotărârea din 25 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Alexei Bondari

(f.d. 97-101).

La 09 decembrie 2019, Alexei Bondari, reprezentat de avocatul Denis Grecu,

a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea hotărârii din 25 ianuarie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (f.d. 105-110).

În motivarea recursului, recurentul Alexei Bondari, reprezentat de avocatul

Denis Grecu, a susținut că este eronată concluzia instanței de apel ce ține de aplicarea

normelor legale ce guvernează contractul de depozit, deoarece recurentul a invocat

răspunderea delictuală a Maiei Popovici, și nu răspunderea contractuală.

2

În acest sens, recurentul a evidențiat că vinovăția Maiei Popovici se confirmă

prin ordonanța din 10 martie 2017 a procurorului în Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Principal.

Recurentul a indicat că atât în cadrul examinării cauzei în prima instanță, cât

și în instanța de apel, Maia Popovici a recunoscut că a fost sancționată pentru

încălcarea regulilor de circulație rutieră, soldată cu accidentul produs la

08 februarie 2017.

Recurentul a afirmat că are statut de victimă în acest accident rutier, iar faptul

că poseda automobilul de model „Volkswagen”, nr. de înmatriculare YYYYY, în

bază de mandat, nu este relevant în pricina respectivă, deoarece conform art. 161

alin. (1) pct. 4) din Codul de procedură penală, automobilul recunoscut în calitate de

corp delict se restituie proprietarului sau posesorului legal.

Recurentul a menționat că instanța de apel nu a aplicat prevederile art. 383

alin. (2) din Codul contravențional, deși trebuia să le aplice.

În continuare, recurentul consideră că instanța de apel eronat a concluzionat

că bonurile de casă nr. 2426 și 2427 din 19 mai 2017 nu pot fi reținute ca probe din

motiv că nu conțin date despre persoana care a efectuat achitările respective.

Aici, recurentul a declarat că în sensul prevederilor art. 9 lit. f) din Legea nr.

105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor, însăși deținerea bonului de

casă confirmă operațiunea economică, cu atât mai mult că legea nu prevede numele

cumpărătorului ca element obligatoriu al bonului de casă.

Totodată, recurentul a punctat că la materialele cauzei este anexat un extras

din registrul de evidență a automobilelor la parcarea specială, din care rezultă că

anume recurentul a ridicat automobilul de la parcarea specială și a achitat taxa pentru

păstrarea acestuia.

La 13 ianuarie 2020, intimata Maia Popovici, reprezentată de avocatul Nicolai

Vișnevski, a depus referință la recursul declarat de Alexei Bondari, reprezentat de

avocatul Denis Grecu, solicitând considerarea acestuia ca inadmisibil (f.d.

116).

La 07 februarie 2020, recurentul Alexei Bondari a depus supliment la recurs,

solicitând și încasarea sumei de 96 lei cu titlu de taxă de stat pentru cererea de recurs,

a sumei de 1 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în apel și a

sumei de 1 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în recurs (f.d.

119-120).

La 11 februarie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

reprezentantului intimatei, avocatului Nicolai Vișnevski, copia suplimentului la

recurs depus de recurentul Alexei Bondari (f.d. 121).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul reține că în fișa de însoțire nr. 10698 este indicat că la

16 octombrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului Alexei

Bondari copia deciziei integrale din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 102).

3

Însă, la materialele cauzei nu este anexat avizul de primire de către recurentul

Alexei Bondari a copiei deciziei integrale din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Astfel, luând în considerare că recurentul Alexei Bondari, reprezentat de

avocatul Denis Grecu, a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău la data de 08 decembrie 2019, Colegiul ajunge la concluzia

că recurentul Alexei Bondari, reprezentat de avocatul Denis Grecu, s-a conformat

prevederilor legale, încadrându-se în termenul de declarare a recursului prevăzut de

art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 29 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat admisibil recursul declarat de Alexei Bondari, reprezentat de avocatul

Denis Grecu, împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 118).

Verificând decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată

că se impune admiterea recursului declarat de Alexei Bondari, reprezentat de

avocatul Denis Grecu, casarea deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și menținerea hotărârii din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, precum și încasarea în beneficiul lui Alexei Bondari, din contul Maiei

Popovici, a sumei de 96 lei cu titlu de taxă de stat pentru cererea de recurs, a sumei

de 1 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în apel și a sumei de

1 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în recurs, pentru

motivele ce se succed.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a invita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate

invocate în cererea de recurs, deoarece criticele recurentului Alexei Bondari,

reprezentat de avocatul Denis Grecu, au fost expuse cu suficientă claritate.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă stipulează că instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din ordonanța din 10 martie 2017 a procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Principal, în privința căreia la materialele cauzei nu există probe că

ar fi fost contestată, rezultă că la 08 februarie 2017, pe traseul Chișinău-Tiraspol

s-a produs un accident rutier, și anume: automobilul de model „Mazda”, nr. de

4

înmatriculare XXXXX, condus de Maia Popovici, și automobilul de model

„Volkswagen”, nr. de înmatriculare YYYYY, condus de Alexei Bondari, s-au

ciocnit frontal, iar în legătură cu acest fapt a fost pornit un proces penal (f.d.

8-11).

Totodată, Colegiul punctează că prin ordonanța din 10 martie 2017 a

procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, s-a refuzat în pornirea

urmăririi penale din motiv că fapta Maiei Popovici constituie contravenție și

urmează a fi încadrată conform prevederilor art. 242 alin. (2) din Codul

contravențional, procesul penal fiind clasat.

La fel, din ordonanța din 10 martie 2017 a procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Principal, rezultă că Maia Popovici și-a recunoscut integral

vinovăția în comiterea accidentului rutier din 08 februarie 2017.

Colegiul reține că din actul de constatare nr. 04174 din 08 februarie 2017,

rezultă că la 08 februarie 2017, ora 14.30, automobilul de model „Volkswagen”, nr.

de înmatriculare YYYYY, a fost adus la parcarea specială, cu plată, de pe str.

Muncești nr. 121A, mun. Chișinău (f.d. 12).

Iar, prin ordonanța din 10 martie 2017 a procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Principal, în legătură cu clasarea procesului penal, a fost dispusă

restituirea automobilului de model „Mazda”, nr. de înmatriculare XXXXX, și a

automobilului de model „Volkswagen”, nr. de înmatriculare YYYYY, recunoscute

în calitate de corpuri delicte.

Aici, Colegiul observă că deși prin ordonanța din 10 martie 2017 a

procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, a fost dispusă

restituirea automobilului de model „Volkswagen”, nr. de înmatriculare YYYYY,

către Igor Dîru, posesor al acestui automobil în perioada de referință a fost anume

Alexei Bondari, în baza unui contract de comodat, după cum rezultă din copia

certificatului de înmatriculare a automobilului, anexată la materialele cauzei (f.d.

5).

Din extrasul din registrul de evidență a automobilelor la parcarea specială,

rezultă că la 19 mai 2017, Alexei Bondari a ridicat automobilul de model

„Volkswagen”, nr. de înmatriculare YYYYY, de la parcarea specială (f.d. 51-52).

Totodată, Colegiul constată că din copiile bonurilor de casă nr. 2426 și 2427

din 19 mai 2017, rezultă că Alexei Bondari a achitat suma de 5 690 lei cu titlu de

taxă pentru păstrarea automobilului de model „Volkswagen”, nr. de înmatriculare

YYYYY, la parcarea specială, și suma de 650 lei pentru serviciul de evacuare a

automobilului în ziua accidentului, adică în total, suma de 6 340 lei (f.d. 13).

În debut, Colegiul consideră necesar să menționeze că în sensul prevederilor

art. 9 lit. f) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecția consumatorilor,

însăși deținerea bonului de casă confirmă operațiunea economică, iar Regulamentul

cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în

numerar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998, în redacția

în vigoare la 19 mai 2017, nu prevede numele cumpărătorului ca element obligatoriu

al bonului de casă.

Respectiv, contrar celor indicate de instanța de apel, Colegiul reține că anume

5

Alexei Bondari, în calitatea sa de posesor al automobilului de model „Volkswagen”,

nr. de înmatriculare YYYYY, și deținător al bonurilor de casă nr. 2426 și 2427 din

19 mai 2017, a achitat suma de 5 690 lei cu titlu de taxă pentru păstrarea acestui

automobil la parcarea specială și suma de 650 lei pentru serviciul de evacuare a

automobilului în ziua accidentului, adică în total, suma de 6 340 lei.

În conformitate cu art. 374 alin. (2) din Codul contravențional în redacția în

vigoare la 08 februarie 2017, data producerii accidentului rutier, procesul

contravențional este activitatea desfășurată de autoritatea competentă, cu

participarea părților și a altor persoane titulare de drepturi și de obligații, având ca

scop constatarea contravenției, examinarea și soluționarea cauzei contravenționale,

constatarea cauzelor și condițiilor care au contribuit la săvârșirea

contravenției.

Conform art. 383 alin. (2) din Codul contravențional în redacția în vigoare la

data depunerii cererii de chemare în judecată în prezenta cauză civilă, victima,

reprezentantul ei, martorul, specialistul, expertul, interpretul, traducătorul,

apărătorul (avocatul) au dreptul la repararea prejudiciului și a cheltuielilor suportate

în procesul contravențional în ordinea procedurii civile, cu excepția cazurilor când

nu există divergențe asupra întinderii acestora.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data depunerii

cererii de chemare în judecată în prezenta cauză civilă, persoana lezată într-un drept

al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Art. 14 alin. (2) din Codul civil în redacția în vigoare la data depunerii cererii

de chemare în judecată în prezenta cauză civilă prevede că se consideră prejudiciu

cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le

suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale

(prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul

ratat).

În speță, Colegiul decelează că Alexei Bondari, în calitate de victimă a

accidentului rutier din 08 februarie 2017 și posesor, în baza unui contract de

comodat, al automobilului de model „Volkswagen”, nr. de înmatriculare YYYYY,

a solicitat repararea de către Maia Popovici a prejudiciului efectiv cauzat ca urmare

a accidentului rutier respectiv.

În particular, Alexei Bondari a invocat obligația Maiei Popovici de a-i

compensa suma de 5 690 lei, achitată cu titlu de taxă pentru păstrarea automobilului

de model „Volkswagen”, nr. de înmatriculare YYYYY, la parcarea specială, și suma

de 650 lei, achitată pentru serviciul de evacuare a automobilului în ziua accidentului,

adică în total, suma de 6 340 lei.

Colegiul relevă că Alexei Bondari a suportat aceste cheltuieli pentru a-și

restabili dreptul de posesie și folosință asupra automobilului de model

„Volkswagen”, nr. de înmatriculare YYYYY, drept de care a fost privat ca urmare

a producerii accidentului rutier la data de 08 februarie 2017.

În conformitate cu art. 1398 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la

data depunerii cererii de chemare în judecată în prezenta cauză civilă, cel care

acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție, este obligat să repare prejudiciul

6

patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune

sau omisiune.

Așadar, pentru apariția răspunderii delictuale este necesar un fapt juridic.

Acest rol îl îndeplinește temeiul răspunderii delictuale. Temeiul răspunderii

delictuale este componența delictului civil. Componența delictului civil constituie o

totalitate de elemente esențiale formulate de legiuitor ca necesare și suficiente pentru

angajarea răspunderii delictuale. Componența delictului civil include următoarele

elemente (condiții): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și prejudiciu

și vinovăția. Acestea sunt condițiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii

delictuale. Lipsa unei condiții, potrivit regulii generale, exclude răspunderea

delictuală, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege când răspunderea

delictuală se poate angaja și în lipsa unor condiții.

Iar, conform art. 1410 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data

depunerii cererii de chemare în judecată în prezenta cauză civilă, persoanele a căror

activitate este legată de un izvor de pericol sporit pentru lumea înconjurătoare

(exploatarea vehiculelor, a instalațiilor, mecanismelor, folosirea energiei electrice, a

substanțelor explozibile, efectuarea lucrărilor de construcții etc.) au obligația să

repare prejudiciul cauzat de izvorul de pericol sporit dacă nu demonstrează că

prejudiciul se datorează unei forțe majore (cu excepția cazurilor în care dauna a

survenit ca urmare a exploatării navelor aeriene) sau din intenția persoanei

vătămate.

Art. 1410 alin. (5) din Codul civil în redacția în vigoare la data depunerii

cererii de chemare în judecată în prezenta cauză civilă statuează că prejudiciul cauzat

posesorilor izvoarelor de pericol sporit ca rezultat al interacțiunii acestora se repară

potrivit dispozițiilor art. 1398.

În succesiunea celor relatate, Colegiul evidențiază că în interpretarea corectă

a prevederilor art. 1398 alin. (1) din Codul civil în redacția în vigoare la data

depunerii cererii de chemare în judecată în prezenta cauză civilă, în acțiunile civile

cu privire la repararea prejudiciului material cauzat prin accident rutier, elementele

determinante ce țin de angajarea răspunderii delictuale pot fi dovedite de partea

interesată prin orice mijloc legal de probă, administrat în cadrul dezbaterilor

judiciare în conformitate cu prevederile art. 117-118 din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, contrar concluziei instanței de apel, lipsa la materialele cauzei a

probelor ce ar confirma sancționarea Maiei Popovici în baza art. 242 alin. (2) din

Codul contravențional nu constituie temei de respingere a cererii de chemare în

judecată depuse de Alexei Bondari împotriva Maiei Popovici cu privire la repararea

prejudiciului material cauzat ca urmare a accidentului rutier din

08 februarie 2017.

Or, prin ordonanța din 10 martie 2017 a procurorului în Procuratura mun.

Chișinău, oficiul Principal, în privința căreia la materialele cauzei nu există probe că

ar fi fost contestată, s-a constatat că fapta Maiei Popovici din 08 februarie 2017

constituie contravenție și urmează a fi încadrată conform prevederilor art. 242 alin.

(2) din Codul contravențional, procesul penal fiind clasat (f.d. 8-11).

7

La fel, Colegiul reiterează că din ordonanța din 10 martie 2017 a procurorului

în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Principal, rezultă că Maia Popovici și-a

recunoscut integral vinovăția în comiterea accidentului rutier din 08 februarie 2017.

Conform art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, ale cărui

prevederi au fost invocate de recurentul Alexei Bondari, reprezentat de avocatul

Denis Grecu, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat

legea.

Luând în considerare cele expuse, Colegiul conchide că instanța de apel a

interpretat în mod eronat prevederile art. 1398 alin. (1) din Codul civil în redacția în

vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată în prezenta cauză

civilă.

Iar, respectiva eroare judiciară a instanței de apel a dus la soluționarea greșită

a cauzei, însă instanța de recurs este în drept să o corecteze prin menținerea hotărârii

primei instanțe, care a aplicat corect legea materială ce urma a fi aplicată în speța

dedusă judecății, și anume prevederile art. 1398 alin. (1) din Codul civil în redacția

în vigoare la data depunerii cererii de chemare în judecată în prezenta cauză civilă,

constatând existența tuturor condițiilor necesare pentru antrenarea răspunderii

delictuale a Maiei Popovici.

În continuare, Colegiul notează că potrivit art. 82 din Codul de procedură

civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de

judecare a cauzei.

Art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Conform art. 94 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevederile alin. (1)

și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță de

apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii.

Pe cale de consecință, din motiv că recurentul Alexei Bondari a achitat taxa

de stat în sumă de 96 lei pentru cererea de recurs, fapt confirmat prin copia chitanței

de plată din 09 decembrie 2019, anexată la materialele cauzei, și a solicitat

compensarea acestei cheltuieli, Colegiul, ca efect al admiterii cererii de recurs, va

dispune încasarea în beneficiul lui Alexei Bondari, din contul Maiei Popovici, a

sumei de 96 lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru cererea de recurs împotriva

deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 104).

În aceeași ordine de idei, Colegiul relevă că în conformitate cu art. 96 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut

procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență

juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

Aici, Colegiul reține că pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel,

apelantul Alexei Bondari a solicitat încasarea din contul Maiei Popovici a sumei de

8

1 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în apel (f.d.

82-83).

Colegiul evidențiază că bonul de plată seria QL nr. 540202 din 07 august 2019

confirmă suportarea de către Alexei Bondari a cheltuielilor de asistență juridică în

sumă de 1 500 lei la faza apelului (f.d. 84).

La fel, recurentul Alexei Bondari a solicitat încasarea din contul Maiei

Popovici a sumei de 1 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în

recurs.

Colegiul reliefează că bonul de plată seria QL nr. 540226 din

09 decembrie 2019 confirmă suportarea de către Alexei Bondari și a cheltuielilor de

asistență juridică în sumă de 1 500 lei la faza recursului (f.d. 120).

Respectiv, din motiv că Alexei Bondari a suportat cheltuielile de asistență

juridică nominalizate și a solicitat compensarea acestor cheltuieli, Colegiul, ca efect

al admiterii cererii de recurs, ținând cont că aceste cheltuieli au fost necesare,

realmente angajate și rezonabile ca mărime în sensul jurisprudenței Curții Europene

a Drepturilor Omului, va dispune încasarea în beneficiul lui Alexei Bondari, din

contul Maiei Popovici, a sumei de 1 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

suportate în apel și a sumei de 1 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică

suportate în recurs.

Luând în considerare problemele de drept invocate în speță, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul declarat de Alexei Bondari, reprezentat de avocatul

Denis Grecu, de a casa decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

de a menține hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

precum și de a încasa în beneficiul lui Alexei Bondari, din contul Maiei Popovici,

suma de 96 lei cu titlu de taxă de stat pentru cererea de recurs, suma de 1 500 lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în apel și suma de 1 500 lei cu titlu

de cheltuieli de asistență juridică suportate în recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) și alin. (3) din Codul de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Alexei Bondari, reprezentat de avocatul Denis

Grecu.

Se casează decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 25 ianuarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Bondari împotriva

Maiei Popovici cu privire la repararea prejudiciului material și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Se încasează în beneficiul lui Alexei Bondari, din contul Maiei Popovici,

suma de 96 lei cu titlu de taxă de stat pentru cererea de recurs, suma de 1 500 lei cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate în apel și suma de 1 500 lei cu titlu

9

de cheltuieli de asistență juridică suportate în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

judecătorii Maria Ghervas

Sveatoslav Moldovan

Victor Burduh

Nina Vascan

10