3ra-308/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-308/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Mazur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V.Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) Î N C H E I E R E 26 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Serhat Bozdogan reprezentat de avocatul Ludmila Bolocan, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Serhat Bozdogan împotriva Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Serhat Bozdogan împotriva hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 12 octombrie 2018 Serhat Bozdogan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia nr. 71/18/DAI din 28 septembrie 2018 a Direcției azil și integrare (DAI) a Biroului de Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care i-a fost adusă la cunoștință la 2 octombrie 2018, i-a fost respinsă cererea de azil. A considerat decizia dată ca fiind ilegală și neîntemeiată, menționând în acest sens că la 28 iunie 2018 a depus cerere către Direcția azil și integrare a Biroului de Migrație și Azil al MAI privind acordarea unei forme de protecție în Republica Moldova, în care a indicat că s-a născut în data de xxxxx în or. xxxxx, Turcia. De naționalitate este kurd-zaza și de religie musulman. A plecat din țara de origine din cauza activității lui în cadrul partidului (Partidul Justiției și Dezvoltării).

Fiind de naționalitate kurd, din anul 2004 până în anul 2007 a fost membru al partidului AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării). În anul 2014 a plecat din Turcia, venind în Republica Moldova, în vizită la tatăl său, iar în perioada 2014-2017 s-a aflat în Republica Moldova în baza permisului de ședere provizorie. A relatat că în Republica Moldova locuiește tatăl lui, timp de 30 de ani, însă nu are o relație satisfăcătoare cu el. 1 Reclamantul a declarat că după alegerile parlamentare a simțit presiune din partea statului și a decis să plece din Turcia, cu atât mai mult, că partidul care este la guvernare are o propagandă foarte largă și o putere mass media avansată. Astfel, a menționat că Turcia are o politică naționalistă, simțindu-se în pericol din cauza guvernării și securității.

Ceea ce ține de solicitarea azilului în Republica Moldova, a explicat că a intrat în Moldova la 27 iunie 2018 și a aplicat la procedura dată cu scopul de a rămâne pe teritoriul țării, precum că îi place să locuiască aici. Motivul solicitării azilului în Republica Moldova, este că are teamă să fie condamnat pe teritoriul Turciei din cauza activității lui în cadrul partidului AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării). Solicită azil în Republica Moldova deoarece vrea să ducă un mod de viață decent și liniștit în continuare, având în vedere că nu poate să revină în Turcia din cauza celor enunțate, fiindu-i frică de autoritățile statului Turc. Ținând cont de situația din Turcia privind regimul riguros din această țară, a susținut că temerea lui e întemeiată, existând o probabilitate mare ca în cazul întoarcerii lui în Turcia, viața și integritatea corporală să fie pusă în pericol.

A considerat că îndeplinește condițiile necesare de acordare a statutului de refugiat conform art.45 al Legii privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18 decembrie 2008, iar cererea i-a fost respinsă nejustificat. Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile Legii privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18 decembrie 2008 și ale Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. A solicitat anularea deciziei nr. 71/18/DAI din 28 septembrie 2018 a Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne și acordarea unei forme de protecție prevăzute la art. 16 al Legii privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 18 decembrie 2008 și anume statutul de refugiat.

Prin hotărârea din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. La 19 martie 2019, Serhat Bozdogan reprezentat de avocatul Ludmila Bolocan a declarat apel împotriva hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Serhat Bozdogan împotriva hotărârii din 14 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, menționând că în speță nu s-a confirmat existența temeiurilor pentru acordarea azilului în Republica Moldova, iar din probele administrate, nu rezultă expunerea apelantului la riscul de a fi persecutat în țara de origine pentru motive politice și de religie.

Curtea de Apel Chișinău a relevat că motivele invocate în coroborare cu circumstanțele constatate în cadrul procesului, nu justifică acordarea unei forme de protecție, nefiind constatate temeiuri care ar demonstra ilegalitatea deciziei contestate. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept 2 material și procedural, iar în consecință soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios.

La 24 decembrie 2019 Serhat Bozdogan reprezentat de avocatul Ludmila Bolocan, a depus recurs împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. A indicat că din ansamblul circumstanțelor descrise în Raportul de evaluare nr. 36 din 4 noiembrie 2018, întrunește toate condițiile necesare pentru acordarea statutului de refugiat conform art. 45 al Legii privind azilul în Republica Moldova. A relevat că în pofida convingerii la care a ajuns instanța de apel, totuși este în prezența riscurilor reale de a fi persecutat în țara de origine.

A susținut că instanța de apel nu a ținut cont de situația în care se afla solicitantul de azil până la părăsirea țării de origine și nu a analizat circumstanțele prin prisma prevederilor art. 48 al Legii privind azilul în Republica Moldova. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 octombrie 2019, dar date care ar confirma cu certitudine notificarea deciziei recurentului, la dosar nu există. Astfel, recursul depus la 24 decembrie 2019, este în termen. La 23 ianuarie 2020, în adresa Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al MAI, a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Intimatul Direcția Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al MAI, deși a recepționat recursul la 27 ianuarie 2020, fapt ce rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.194), nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica 3 corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de Serhat Bozdogan reprezentat de avocatul Ludmila Bolocan, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Serhat Bozdogan reprezentat de avocatul Ludmila Bolocan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

4 În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Serhat Bozdogan reprezentat de avocatul Ludmila Bolocan.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Serhat Bozdogan reprezentat de avocatul Ludmila Bolocan, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nina Vascan 5