3ra-1317/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1317/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N.Patrașcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 20 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Yevgen Chernov împotriva Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea acordării unei forme de protecție, împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Yevgen Chernov împotriva hotărârii din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La 12 martie 2018 Yevgen Chernov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea acordării unei forme de protecție.

În motivarea acțiunii a indicat că la 2 februarie 2018, Direcția Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a emis decizia nr. 07/18/DAI, prin care a dispus respingerea cererii de azil a cetățeanului străin Yevgen Chernov, originar din or. Rubejnoe, reg. Lugansk, Ucraina. A indicat că temei de respingere a solicitării de acordare a unei forme de protecție cetățeanului străin de către autoritatea competentă a fost invocat faptul că nu există un risc serios la care ar putea fi expus solicitantul, lipsa comiterii unei infracțiuni pe teritoriul statului de proveniență a cetățeanului, țara de origine a solicitantului nu a aplicat tratamente ori pedepse inumane față de acesta și nu există riscul realizării acestora la întoarcerea acestuia înapoi, cu atât mai mult că solicitantul de azil nu a fost constrâns să părăsească Ucraina într-un mod forțat.

În opinia sa, decizia enunțată este ilegală și urmează a fi casată, motiv pentru care a fost depusă prezenta acțiune. Yevgen Chernov a solicitat anularea deciziei nr.7/18/DAI din 2 februarie 2018 a Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil cu obligarea pârâtului de a-i 1 acorda una din formele de protecție prevăzute la art. 16 al Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova. Prin hotărârea din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de Yevgen Chernov a fost respinsă. Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Yevgen Chernov împotriva hotărârii din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii, având în vedere că nu sunt suficiente probe pentru a considera că există o probabilitate rezonabilă ca solicitantul de azil să fie supus acțiunilor ce ar duce la încălcarea drepturilor sale fundamentale care să constituie acte de persecuție ce ar face aplicabile prevederile art. 45 din Legea nr. 270 privind azilul în Republica Moldova. Corespunzător, instanța de apel a menționat că prevederile art. 1A din Convenția de la Geneva din anul 1951 cu privire la statutul refugiaților și art. 17 alin. (1) din Legea nr. 270 privind azilul în Moldova nu sunt aplicabile în cazul dat.

Totodată, instanța de apel a reținut că protecția umanitară se acordă străinului care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat, dar în a cărui privință există motive serioase și întemeiate de a crede că, în cazul în care ar fi trimis în țara sa de origine, ar fi supus unui risc real de a suferi vătămările grave definite la art.45 alin.(3) și nu poate sau, ca urmare a acestui risc, nu dorește să obțină protecția respectivei țări. Sub acest aspect este de notat că în baza afirmațiilor solicitantului de azil nu se atestă faptul că ultimul este expus unui risc serios de a fi condamnat la moarte, sau de a executa o astfel de pedeapsă, acesta nesăvărșind nici o infracțiune pentru care să fie urmărit de către autorități.

Respectiv, prin prisma normelor de drept ce reglementează raportul juridic litigios și din materialele dosarului rezultă că Yevgen Chernov nu a întrunit condițiile acordării azilului pe teritoriul Republicii Moldova, iar motivele invocate de ultimul pentru a obține azil, corect au fost respinse de către Direcția azil și integrare a Biroului migrație și azil din cadrul MAI prin decizia nr.07/18/DAI din 2 februarie 2018, or, întoarcerea solicitantului în țara sa de origine Ucraina nu prezintă pericol nici pentru viața sa, nici pentru securitatea acestuia.

Astfel, Colegiul a conchis că din analiza conceptului fundamental de temere bine întemeiată de persecuție, sub aspectul celor două elemente care îl impun, elementul subiectiv și cel obiectiv, nu rezultă existența unei temeri sau unei probabilități de persecuție, în sensul prevederilor legale privind acordarea statutului de refugiat, instituite de art. 17 alin. (1) al Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova. La 21 august 2019, Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot a depus prin poștă recurs împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești recurate cu pronunțarea unei decizii, de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au fost încălcate și interpretate eronat normele de drept material. Au fost reiterate 2 aspectele de fapt și de drept menționate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la dosar. A relatat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat greșit art. 45 alin. (1) lit. a) și alin. (3) lit. c), art. 46 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova.

La fel, recurentul a subliniat că Curtea de Apel Chișinău la examinarea litigiului dedus judecății nu a răspuns argumentelor invocate în apel, adică nu s-a expus în privința probatoriului recurentului care și-a întemeiat poziția pe un șir de rapoarte internaționale printre care și articole ale unor publicații care arată situația complicată și periculoasă în țara de proveniență a solicitantului de azil. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434. Totodată, conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. La acest capitol, instanța de recurs reiterează că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. 3 Astfel, în conformitate cu art. 244 alin. (1) în coroborare cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Aici se va menționa că atât Codul de procedură civilă cât și Codul administrativ promovează soluții diferite referitor la termenul și depunerea cererii de recurs. Având în vedere că Codul administrativ a fost adoptat ulterior Codului de procedură civilă, la caz urmează a fi aplicate prevederile Codului administrativ, care prin prizma art. 245 alin. (1) stabilește că recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Or, conform art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4). Aceasta soluție este compatibilă și cu art. 258 alin. (3) din același cod, din care rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, mai mult ca atât că decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost pronunțată în condițiile Codului administrativ, în vigoare din 1 aprilie 2019. Sub aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia motivată a instanței de apel a cărei casare a fost solicitată în prezentul recurs a fost notificată reprezentantului recurentului Yevgen Chernov, avocatul Veaceslav Ropot la 1 iulie 2019, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d.108).

Cu toate acestea, Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot contrar prevederilor art. 245 alin. (1) Cod administrativ, nu a depus în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, adică până la 31 iulie 2019 inclusiv, recursul, or, în speță recursul a fost depus prin poștă la 21 august 2019 (f.d.117), ceea ce denotă că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1) Cod administrativ.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că conform avizului de recepție coroborat cu informația publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a expedierii (Track&Trace)” (http://www.posta.md/ro/tracking?id=DS2035499282AS) se atestă indubitabil că decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost recepționată de reprezentantul recurentului Yevgen Chernov, avocatul Veaceslav Ropot la 1 iulie 2019. În acestă ordine de idei, se atestă că, recursul depus de Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, este depus cu omiterea termenului prevăzut de art. 245 alin. (1) Cod administrativ, motiv pentru care survin consecințele nefavorabile prevăzute de normele de drept procedural, urmând astfel a fi declarat inadmisibil.

În asemenea împrejurări, se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea 4 nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că, art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac, cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei, în carte înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 246 alin. (2) lit. d) coroborat cu art. 245 alin. (1), 258 alin. (3) Cod administrativ în coroborare cu art. 270, 433 lit. b) și 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 5