3ra-1317/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1317/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N.Patrașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Yevgen Chernov, reprezentat de

avocatul Veaceslav Ropot,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Yevgen Chernov

împotriva Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

acordării unei forme de protecție,

împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Yevgen Chernov împotriva hotărârii din 24 octombrie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 12 martie 2018 Yevgen Chernov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

acordării unei forme de protecție.

În motivarea acțiunii a indicat că la 2 februarie 2018, Direcția Azil și Integrare

a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a emis decizia nr.

07/18/DAI, prin care a dispus respingerea cererii de azil a cetățeanului străin Yevgen

Chernov, originar din or. Rubejnoe, reg. Lugansk, Ucraina.

A indicat că temei de respingere a solicitării de acordare a unei forme de

protecție cetățeanului străin de către autoritatea competentă a fost invocat faptul că

nu există un risc serios la care ar putea fi expus solicitantul, lipsa comiterii unei

infracțiuni pe teritoriul statului de proveniență a cetățeanului, țara de origine a

solicitantului nu a aplicat tratamente ori pedepse inumane față de acesta și nu există

riscul realizării acestora la întoarcerea acestuia înapoi, cu atât mai mult că

solicitantul de azil nu a fost constrâns să părăsească Ucraina într-un mod forțat.

În opinia sa, decizia enunțată este ilegală și urmează a fi casată, motiv pentru

care a fost depusă prezenta acțiune.

Yevgen Chernov a solicitat anularea deciziei nr.7/18/DAI din 2 februarie 2018

a Direcției Azil și Integrare a Biroului Migrație și Azil cu obligarea pârâtului de a-i

1

acorda una din formele de protecție prevăzute la art. 16 al Legii nr. 270 din 18

decembrie 2008 privind azilul în Republica Moldova.

Prin hotărârea din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de Yevgen Chernov a fost respinsă.

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Yevgen Chernov împotriva hotărârii din 24 octombrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe de respingere a acțiunii, având în vedere că nu sunt

suficiente probe pentru a considera că există o probabilitate rezonabilă ca solicitantul

de azil să fie supus acțiunilor ce ar duce la încălcarea drepturilor sale fundamentale

care să constituie acte de persecuție ce ar face aplicabile prevederile art. 45 din Legea

nr. 270 privind azilul în Republica Moldova.

Corespunzător, instanța de apel a menționat că prevederile art. 1A din

Convenția de la Geneva din anul 1951 cu privire la statutul refugiaților și art. 17 alin.

(1) din Legea nr. 270 privind azilul în Moldova nu sunt aplicabile în cazul dat.

Totodată, instanța de apel a reținut că protecția umanitară se acordă străinului

care nu îndeplinește condițiile pentru recunoașterea statutului de refugiat, dar în a

cărui privință există motive serioase și întemeiate de a crede că, în cazul în care ar fi

trimis în țara sa de origine, ar fi supus unui risc real de a suferi vătămările grave

definite la art.45 alin.(3) și nu poate sau, ca urmare a acestui risc, nu dorește să obțină

protecția respectivei țări.

Sub acest aspect este de notat că în baza afirmațiilor solicitantului de azil nu se

atestă faptul că ultimul este expus unui risc serios de a fi condamnat la moarte, sau

de a executa o astfel de pedeapsă, acesta nesăvărșind nici o infracțiune pentru care

să fie urmărit de către autorități.

Respectiv, prin prisma normelor de drept ce reglementează raportul juridic

litigios și din materialele dosarului rezultă că Yevgen Chernov nu a întrunit

condițiile acordării azilului pe teritoriul Republicii Moldova, iar motivele invocate

de ultimul pentru a obține azil, corect au fost respinse de către Direcția azil și

integrare a Biroului migrație și azil din cadrul MAI prin decizia nr.07/18/DAI din 2

februarie 2018, or, întoarcerea solicitantului în țara sa de origine Ucraina nu prezintă

pericol nici pentru viața sa, nici pentru securitatea acestuia.

Astfel, Colegiul a conchis că din analiza conceptului fundamental de temere

bine întemeiată de persecuție, sub aspectul celor două elemente care îl impun,

elementul subiectiv și cel obiectiv, nu rezultă existența unei temeri sau unei

probabilități de persecuție, în sensul prevederilor legale privind acordarea statutului

de refugiat, instituite de art. 17 alin. (1) al Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008

privind azilul în Republica Moldova.

La 21 august 2019, Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot

a depus prin poștă recurs împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 24 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești recurate cu pronunțarea

unei decizii, de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale prin faptul că au

fost încălcate și interpretate eronat normele de drept material. Au fost reiterate

2

aspectele de fapt și de drept menționate în cererea de chemare în judecată și în

cererea de apel anexate la dosar.

A relatat că instanțele ierarhic inferioare au interpretat greșit art. 45 alin. (1) lit.

a) și alin. (3) lit. c), art. 46 alin. (1) lit. c) al Legii nr. 270 din 18 decembrie 2008

privind azilul în Republica Moldova.

La fel, recurentul a subliniat că Curtea de Apel Chișinău la examinarea litigiului

dedus judecății nu a răspuns argumentelor invocate în apel, adică nu s-a expus în

privința probatoriului recurentului care și-a întemeiat poziția pe un șir de rapoarte

internaționale printre care și articole ale unor publicații care arată situația complicată

și periculoasă în țara de proveniență a solicitantului de azil.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către

Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot, este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art. 434.

Totodată, conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

La acest capitol, instanța de recurs reiterează că prin Legea nr. 116 din 19 iulie

2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, care în conformitate

cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

3

Astfel, în conformitate cu art. 244 alin. (1) în coroborare cu art. 245 alin. (1)

Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Aici se va menționa că atât Codul de procedură civilă cât și Codul administrativ

promovează soluții diferite referitor la termenul și depunerea cererii de recurs.

Având în vedere că Codul administrativ a fost adoptat ulterior Codului de

procedură civilă, la caz urmează a fi aplicate prevederile Codului administrativ, care

prin prizma art. 245 alin. (1) stabilește că recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Or, conform art. 7 alin. (3) din Legea cu privire la

actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, în cazul în care între două acte

normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică prevederile

ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor prevăzute la

art. 5 alin. (3) și (4).

Aceasta soluție este compatibilă și cu art. 258 alin. (3) din același cod, din care

rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări

procedurale, mai mult ca atât că decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

a fost pronunțată în condițiile Codului administrativ, în vigoare din 1 aprilie 2019.

Sub aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că decizia motivată a instanței de apel a cărei

casare a fost solicitată în prezentul recurs a fost notificată reprezentantului

recurentului Yevgen Chernov, avocatul Veaceslav Ropot la 1 iulie 2019, ceea ce se

confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f.d.108).

Cu toate acestea, Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot

contrar prevederilor art. 245 alin. (1) Cod administrativ, nu a depus în termen de 30

de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, adică până la 31 iulie 2019

inclusiv, recursul, or, în speță recursul a fost depus prin poștă la 21 august 2019

(f.d.117), ceea ce denotă că a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245

alin. (1) Cod administrativ.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că conform avizului de recepție

coroborat cu informația publică plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la

rubrica „serviciul on-line de urmărire a expedierii (Track&Trace)”

(http://www.posta.md/ro/tracking?id=DS2035499282AS) se atestă indubitabil că

decizia din 29 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost recepționată de

reprezentantul recurentului Yevgen Chernov, avocatul Veaceslav Ropot la 1 iulie

2019.

În acestă ordine de idei, se atestă că, recursul depus de Yevgen Chernov,

reprezentat de avocatul Veaceslav Ropot împotriva deciziei din 29 mai 2019 a Curții

de Apel Chișinău, este depus cu omiterea termenului prevăzut de art. 245 alin. (1)

Cod administrativ, motiv pentru care survin consecințele nefavorabile prevăzute de

normele de drept procedural, urmând astfel a fi declarat inadmisibil.

În asemenea împrejurări, se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

4

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că, art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului

îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a

relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În

această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude

niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac, cauza Bacev contra Fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra

Spaniei, în carte înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav

Ropot.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 246 alin. (2) lit. d) coroborat cu art. 245

alin. (1), 258 alin. (3) Cod administrativ în coroborare cu art. 270, 433 lit. b) și 440

alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Yevgen Chernov, reprezentat de avocatul Veaceslav

Ropot, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5