2ra-134/20 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- restituirea împrumutului, dobânda de întârziere
2ra-134/20 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-2345/2019
2ra-134/2020
prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud: N. Ghedrovici)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: B. Bîrca, O. Cojocaru, S. Iorgov)
D E C I Z I E
26 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Dumitru Baciu, reprezentat de avocatul
Alexandru Bot,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Nadejda
Soloviova împotriva lui Dumitru Baciu cu privire la restituirea împrumutului,
dobânzii de întârziere și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 02 noiembrie 2017, Nadejda Soloviova a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Dumitru Baciu cu privire la restituirea împrumutului,
dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că a împrumutat lui Dumitru Baciu suma de
51000 de euro, pentru dezvoltarea afacerilor.
Reclamanta a menționat că pârâtul a asigurat-o ferm, că împrumutul va fi
întors în termenul convenit, indicat în recipisă, și deoarece pârâtul este om de
afaceri, a considerat că într-adevăr acesta își va onora obligațiunile ce rezultă din
contractul de împrumut.
Drept confirmare, că reclamanta la 03 octombrie 2014 i-a împrumutat
pârâtului bani în valoare de 51 000 euro, servește recipisa întocmită și semnată de
acesta, unde indică suma împrumutului menționat și se obligă să întoarcă datoria în
mărime de 40 000 de euro până la 01 decembrie 2014 și suma de 11 000 de euro
până la 01 mai 2015.
Necătînd la obligațiunea promisă, pârâtul nu și-a onorat obligațiunile asumate
de a restitui împrumutul nici până la adresarea cu acțiune în instanță, când
termenul de achitare deja expirase.
Reclamanta a menționat că de nenumărate ori s-a adresat către pârât cu
solicitare de a-i achita datoria, însă ultimul nu și-a executat obligațiunile asumate.
1
Totodată, reclamanta a specificat că dobânda de întârziere constituie 20 226
de euro, din suma nerambursată în mărime de 40 000 de euro, pentru perioada 01
decembrie 2014 – 17 octombrie 2017 și 4 891 de euro, din suma nerambursată în
mărime de 11 000 de euro, pentru perioadă 01 mai 2015 – 17 octombrie 2017 în
total suma dobânzii de întârziere constituind 25 118 euro.
A solicitat încasarea de la Dumitru Baciu în beneficiul său a datoriei în sumă
de 51 000 de euro, dobânda de întârziere în mărime de 25 118 euro, iar în total
suma de 76 118 euro și cheltuielile de judecată.
Prin hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central a
fost admisă integral acțiunea înaintată de Nadejda Soloviova; a fost încasat de la
Dumitru Baciu în beneficiul Nadejdei Soloviova suma de 51 000 de euro, cu titlu
de datoria la împrumut, echivalentul în valută națională conform cursului oficial al
Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării hotărârii, suma de 25 118
euro, cu titlul de dobândă de întârziere, echivalentul în valută națională conform
cursului oficial ai Băncii Naționale a Moldovei la momentul executării hotărârii și
suma de 25 000 de lei cu titlu de taxa de stat achitată de reclamantă la depunerea
acțiunii în instanță.
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 29 iunie 2018, Dumitru
Baciu a depus cerere de apel, prin care a solicitat casarea acesteia cu emiterea unei
noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
Prin decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Dumitru Baciu și a fost menținută hotărârea din 06 iunie 2018 a
Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.
Pentru a decide astfel, prin prisma art. 195, 512-514, 666, 867, 871, 872 din
Codul civil, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiat apelul declarat,
concluzionând în sensul menținerii hotărârii primei instanțe.
Instanța de apel a respins argumentul apelantului precum că, în textul
tranzacției din iunie 2017, ultimul aliniat al acesteia indică expres că Nadejda
Soloviova nu are careva pretenții pecuniare față de Dumitru Baciu decât cele
indicate în recipisă menționată. În particular, prin înțelegerea părților s-a convenit
că Nadejda Soloviova valorifică față de Dumitru Baciu doar pretenții limitate la
datoria de 48 000 de euro, dobândă de întârziere - 16517,92 euro și 25000 de lei
(taxă de stat). Ori, reieșind din conținutul tranzacției încheiată în iunie 2017,
rezultă cert că, tranzacția menționată reglementează modul de stingere a datoriei
pecuniare care derivă din hotărârea din 30 mai 2016 a Judecătoriei Anenii Noi,
prin care Dumitru Baciu a fost obligat să restituie Nadejdei Soloviova suma unui
alt împrumut în mărime de 48 000 de euro, dobânda de întârziere în mărime de
16517,92 euro și taxa de stat achitată în sumă de 25 000 de lei.
Totodată, Colegiul a specificat că prima instanță corect a concluzionat că,
raportul juridic rezultat din recipisa din 03 octombrie 2014 este o formă a
contractului de împrumut.
Or, conținutul recipisei eliberate de către Dumitru Baciu, atestă cu certitudine
faptul primirii sumei de bani în cuantum de 51 000 de euro, mai mult actul juridic
nefiind contestat, precum și nefiind prezentate probe că contravine legii, ordinii
publice sau bunelor moravuri, ori că ar fi fost încheiat în urma constrângeri fizice
sau psihice sau simulat.
Astfel, instanța de apel reieșind din cele constatate de prima instanță, în
coraport cu materialele cauzei, a concluzionat că Dumitru Baciu nu a rambursat
2
împrumutul primit conform recipisei din speță, din care considerente a apreciat ca
fiind întemeiată concluzia instanței de fond de admitere a acțiunii.
La 22 noiembrie 2019, Dumitru Baciu, reprezentat de avocatul Alexandru
Bot, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și
hotărârii primei instanțe cu trimiterea cauzei la rejudecare instanței de apel.
În motivarea recursului a invocat că instanța de judecată a aplicat eronat și a
încălcat normele de drept material și procedural, ceea ce a dus la soluționarea
greșită a cauzei, fiind apreciate arbitrar probele, iar erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Recurentul a reiterat că contrar argumentelor din acțiune a învederat că în
iunie 2017 s-a ajuns la încheierea unei tranzacții de împăcare, care acoperea toate
pretențiile pecuniare ale Nadejdei Soloviova față de Dumitru Baciu, încă intimata a
negat această tranzacție.
De asemenea, a menționat că în cadrul examinării cauzei a solicitat, în ordinea
art. 206 alin. (1) Cod de procedură civilă, audierea personală a Nadejdei Soloviova,
însă cererea a fost refuzată de instanța de judecată.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 mai 2019.
Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei
motivate prin scrisoarea de însoțire din 10 iulie 2019 (f.d. 219), dar la actele cauzei
nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de către recurent.
Astfel, recursul declarat la 22 noiembrie 2019, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,
dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea
recursului se decide în lipsa acesteia.
La 04 decembrie 2019, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-2345/19, Curtea
Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia cererii de recurs cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data
recepționării (f.d. 228).
Conform avizului de recepție reprezentantul recurentei, avocatul Eugenia
Moldovan, a recepționat copia recursului la 06 decembrie 2019 (f.d. 232), iar
recurenta nu a recepționat, scrisoare fiind restituită instanței cu mențiunea
„nereclamat” (f.d. 229-231), or, până la examinarea recursului nu au depus
referință.
În corespundere cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care
recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul
recursului.
Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție recursul
declarat de Dumitru Baciu, reprezentat de avocatul Alexandru Bot, a fost
considerat admisibil și a fost fixat spre examinare într-un complet de 5 judecători,
în vederea examinării fondului recursului.
În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă,
recursurile s-au examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea
3
participanților la proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a
Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora,
întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă
precizie pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată,
toate punctele de drept care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și
soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență,
recurentul și intimata au avut posibilitate să își prezinte poziția în scris și să
răspundă la concluziile părții adverse.
Verificând decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și, după caz,
hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, în limitele
controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că se
impune respingerea recursului cu menținerea actelor judecătorești recurate, pentru
motivele ce succed.
În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină
decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și
încheierile atacate cu recurs.
Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un
răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele
decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs
Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs
Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).
În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă,
Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea ridica
probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult, recurentul nu
a prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.
Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă
instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate,
nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în
ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în
fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi
considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.
În debut, Colegiul atestă că, Nadejda Soloviova înaintând acțiune împotriva
lui Dumitru Baciu a solicitat încasarea datoriei în mărime de 51 000 de euro,
dobânzii de întârziere în mărime de 25 118 euro și cheltuielile de judecată în
mărime de 25 000 de lei.
Prima instanță fiind investită cu examinarea cauzei prin hotărârea din 06 iunie
2018 a admis acțiunea înaintată de Nadejda Soloviova; a încasat de la Dumitru
Baciu în beneficiul Nadejdei Soloviova datoria în mărime de 51 000 de euro,
dobânda de întârziere în mărime de 25 118 euro și cheltuielile de achitare a taxei
de stat la depunerea acțiunii în mărime de 25 000 de lei.
Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău prin
decizia din 28 mai 2019 a respins apelul declarat de Dumitru Baciu și a menținut
hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central.
Așadar, Colegiul notează că conform art. 195 Cod civil, act juridic civil este
manifestare de către persoane fizice și juridice a voinței îndreptate spre nașterea,
modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile.
4
Conform art. 512 alin. (1) Cod civil, în virtutea raportului obligațional,
creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar
debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face.
În baza art. 513 alin. (1) Cod civil, debitorul și creditorul trebuie să se
comporte cu bună- credință și diligență la momentul nașterii, pe durata existenței,
la momentul executării și stingerii obligației.
În sensul art. 514 Cod civil, obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict)
și din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condițiile legii.
Art. 666 alin. (1) Cod civil, statuează că contractul este acordul de voință
realizat între două sau mai multe persoane prin care se stabilesc, se modifică sau se
sting raporturi juridice.
Astfel, actele cauzei cert denotă că prin recipisa din 03 octombrie 2014,
Nadejda Soloviova a acordat cu împrumut lui Dumitru Baciu suma de, suma de 40
000 euro, care urma să fie restituită până la data de 01 decembrie 2014 și suma de
11 000 euro, care urma să fie restituită până la data de 01 mai 2015 (f.d. 4, 79),
însă la scadență sumele împrumutate nu au fost restituite împrumutătorului
Nadejda Soloviova.
Conform art. 867 Cod civil, prin contractul de împrumut o parte se obligă să
dea în proprietate celeilalte părți banii sau alte bunuri fungibile, iar acesta se obligă
să restituie în aceiași sumă, sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la
expirarea termenului pentru care i-au fost date, iar potrivit art. 871 Cod civil,
împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și modul stabilit în
contract.
În speță, Colegiul apreciază ce neîntemeiat argumentul recurentului precum
că instanțele de judecată la adoptarea hotărârilor au dat o apreciere eronată
materialului probator și nu au reținut că în textul tranzacției din iunie 2017, ultimul
aliniat al acesteia, indică expres că, Nadejda Soloviova nu are careva pretenții
pecuniare față de Dumitru Baciu, decât cele indicate în recipisă menționată. În
particular, prin înțelegerea părților s-a convenit că Nadejda Soloviova valorifică
față de Dumitru Baciu doar pretențiile limitate la datoria de 48 000 de euro,
dobândă de întârziere de 16 517,92 euro și 25 000 lei (taxă de stat).
Or, reieșind din conținutul tranzacției încheiată în iunie 2017, rezultă cert că
tranzacția menționată reglementează modul de stingere a datoriei pecuniare care
derivă din hotărârea din 30 mai 2016 a Judecătoriei Anenii Noi, prin care Dumitru
Baciu a fost obligat să restituie Nadejdei Soloviova suma unui alt împrumut în
mărime de 48 000 de euro, dobânda de întârziere în mărime de 16 517,92 euro și
taxa de stat achitată în sumă de 25 000 de lei.
De altfel, instanțele de judecată ierarhic inferioare corect au concluzionat că
raportul juridic rezultat din recipisa 03 octombrie 2014 reprezintă în sine un
contract de împrumut, ori, conținutul recipisei eliberate de către Dumitru Baciu,
atestă cu certitudine faptul primirii sumei de bani în cuantum de 51 000 de euro.
Reieșind din cele constatate, în coraport cu materialele cauzei, se atestă cert
că Dumitru Baciu nu a rambursat împrumutul primit conform recipisei menționate,
din care considerente instanțele de judecată întemeiat au concluzionat de a încasa
de la Dumitru Baciu în folosul Nadejdei Soloviova suma de 51 000 de euro,
echivalent în lei la cursul Băncii Naționale a Moldovei la ziua executării, rezultate
din recipise.
5
Conform art. 872 alin. (1) Cod civil, în cazul în care împrumutatul nu restituie
în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă datorată o
dobândă de întârziere în mărimea prevăzută la art. 619 Cod civil dacă legea sau
contractul nu prevede altfel.
Această dobândă poate fi solicitată de împrumutător în cazul neexecutării de
către împrumutat a obligației de restituire a împrumutului, indiferent de faptul dacă
dobânda a fost sau nu stipulată în contract, legiuitorul pornind de la ideea că, prin
lipsa de folosință a unei sume de bani, i se provoacă creditorului un prejudiciu, în
cazul nerambursării împrumutului în termen.
Prin urmare, Colegiul consideră întemeiată și concluzia primei instanțe,
menținută de instanța de apel, privind admiterea și capătului de cerere ce ține de
încasarea dobânzii de întârziere reieșind din prevederile legislației în vigoare,
deoarece dobânda de întârziere prevăzută de art. 619 Cod civil reprezintă o
modalitate de despăgubire pentru întârzierea executării obligațiilor pecuniare,
considerându-se că are loc folosirea mijloacelor financiare străine.
Mai mult, art. 585 Cod civil, stabilește expres că în cazul în care conform
legii sau contractului, obligația este purtătoare de dobândă se plătește o dobândă
egală cu rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei, dacă legea sau
contractul nu prevede o altă rată.
Astfel, precum a fost constatat și de prima instanță, Dumitru Baciu, reieșind
din termenele limită indicate în recipisă din 03 octombrie 2014, se află în întârziere
începând cu 01 decembrie 2014 și respectiv 01 mai 2015, deci prin prisma art. 585
Cod civil, acesta este obligat la plata dobânzii de întârziere, ceia ce conform
calcului prezentat constituie suma de 25 118 Euro.
Cu referire la argumentul recurentului de încălcare a prevederilor art. 206
alin. (1) Cod de procedură civilă, care statuează că dacă partea solicită să-și
dovedească pretențiile sau obiecțiile prin ascultarea celeilalte părți, instanța cere să
se prezinte personal în fața judecății, Colegiul învederează că prima instanță a
dispus citarea reclamantei/ intimate, inclusiv prin citație publică, or, aceasta nu s-a
prezentat, iar trei ședințe de judecată au fost amânate, pentru acest motiv. Mai
mult, reieșind din actele cauzei, poziției părților, Colegiul consideră că pârâtul/
recurent a dispus și de alte mijloace de a furniza probe.
De altfel, Colegiul relevă că în conformitate cu art. 118 alin. (2) Cod de
procedură civilă, partea care nu a exercitat pe deplin obligația de a dovedi anumite
fapte este în drept să înainteze instanței judecătorești un demers prin care solicită
audierea părții adverse în privința acestor fapte dacă solicitarea nu se referă la
circumstanțele pe care instanța le consideră dovedite.
În sensul normei precitate se impune a menționa că audierea părții adverse
poate fi solicitată pentru a dovedi anumite fapte cu condiția că solicitarea nu se
referă la circumstanțele pe care instanța le consideră dovedite, pe când în speță,
actele cauzei cert denotă neachitarea de către recurent a datoriei la împrumutul
acordat, iar afirmațiile acestuia aduse în susținerea poziției sale sunt pur
declarative, deoarece tranzacția din iunie 2017 se referă la un alt contract de
împrumut, soluționat prin hotărârea din 30 mai 2016 a Judecătoriei Anenii Noi.
Totodată, se impune a nota că în conformitate cu prevederile art. 118 alin. (3)
Cod de procedură civilă, circumstanțele care au importanță pentru soluționarea
justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la
6
pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la
normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.
În conexiunea celor relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel, prin
prisma argumentelor expuse în cererea de chemare în judecată, cât și cele expuse
în cererea de apel, în raport cu materialele cauzei, întemeiat a concluzionat în
sensul menținerii hotărârii primei instanțe, alegațiile recurentului fiind nefondate,
deoarece materialele cauzei în coroborare cu normele materiale denotă contrariul.
Cele supra relatate, în ansamblu atestă faptul că concluzia primei instanțe,
menținută de instanța de apel, este justă, având la bază un cumul de dovezi
administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică cuvenită, iar argumentele
aduse de recurent în susținerea poziției sale, sunt pur declarative și fără un suport
legal și probatoriu.
Urmare a celor indicate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră neîntemeiate afirmațiile
recurentului precum că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin
circumstanțele ce au importantă pentru soluționarea cauzei, nefiind dovedite
circumstanțele considerate de instanță ca stabilite, iar concluziile instanței expuse
în hotărâre, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, deoarece acestea
contravin constatărilor relatate.
Față de cele ce preced și având în vedere faptul că decizia instanței de apel
este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate de către recurent sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține
decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art. 442, 444, art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Cod de
procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Dumitru Baciu, reprezentat de avocatul
Alexandru Bot.
Se menține decizia din 28 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din
06 iunie 2018 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, în cauza civilă, la cererea
de chemare în judecată depusă de Nadejda Soloviova împotriva lui Dumitru Baciu
cu privire la restituirea împrumutului, dobânzii de întârziere și cheltuielilor de
judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
Galina Stratulat
7