2ra-338/20 — Încasarea prejudiciului cauzat

Dosarul nr.2ra-338/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, judecător: R. Pulbere Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători: L. Pruteanu, O. Cojocaru, V. Buhnaci ÎNCHEIERE 26 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Alexandru Dicusar, Olga Baisalov și Diana Tatarciuc, reprezentați de avocatul Vasile Lungu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Dicusar, intervenienți accesorii Olga Basailov și Diana Tatarciuc împotriva „Moldasig” SA, „General Expert” SRL, „Claims Manager” SRL, Alexandru Gațapuc, intervenient accesoriu „Exauto-Plus” SRL cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Alexandru Dicusar, Olga Baisalov și Diana Tatarciuc și menținută hotărârea din 07 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 12 septembrie 2017, Alexandru Dicusar, intervenienți accesorii Olga Basailov și Diana Tatarciuc, s-au adresat cu cerere de chemare în judecată către SA „Moldasig”, SRL „General Expert”, SRL „Claims Manager”, Gațapuc Alexandru, intervenient accesoriu SRL „Exauto-Plus”, cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, urmare a accidentului rutier din 10 septembrie 2016, în circumstanțele de fapt, conducătorul auto Gațapuc Alexandru, aflându-se la volanul automobilului de model Audi A4 cu n/î XXX, pe traseul Chișinău - Vadul lui Vodă, în regiunea Budești - Vadul lui Vodă, încălcând regulile de circulație prevăzute la pct. 39 alin. (1) și 45 alin. (1) ale Regulamentului circulației rutiere, a accidentat automobilul de model Mercedes E 220 XXX cu n/î XXX la volanul căruia se afla Dicusar Larisa, automobilul reclamantului fiind deteriorat esențial. Vinovat de comiterea accidentului rutier menționat a fost recunoscut Gațapuc Alexandru, fapt confirmat prin dosarul contravențional.

În vederea constatărilor deteriorărilor și costului reparației automobilului de model Mercedes E 220 XXX cu n/î XX, cu participarea reprezentanților SA „Moldasig”, SRL „General Expert” și SRL „Claims Manager”, la 04 octombrie 2016, de către SRL „Exauto-Plus”, automobilul dat a fost examinat, în urma căreia a fost perfectat actul de examinare a mijlocului de transport auto nr. 2441/10A, cu 27 de poziții, fiecare fiind introdusă în acesta numai după acceptarea de către toți participanții. Totodată, separat, SRL „General Expert” și SRL „Claims Manager” au perfectat procesul-verbal de constatare a daunelor D/RCA/16-1882 din 04 octombrie 2016, prin care au fost depistate deteriorări la 26 poziții.

Conținutul actelor menționate la capitolul deteriorărilor constatate și soluțiilor tehnice sunt identice, deosebirea numerică cu o unitate rezultând din faptul că reprezentantul SA „Moldasig”, SRL „General Expert”, la poziția 26, la rubrica „cantitate” a indicat cifra „2”, pe când instituția independentă SRL „Exauto-Plus”, la poziția și rubrica menționată a indicat cifra „1”, adăugând în schimb poziția 27, la care, la rubrica „cantitate” a indicat cifra „1”.

Ulterior, în baza actelor de examinare a deteriorărilor, au fost perfectate actele de evaluare a pagubei cauzate, astfel, potrivit actului de evaluare cost-reparație nr. 16700 din 10 octombrie 2016, perfectat de către reprezentantul SA „Moldasig”, SRL „General Expert”, aceasta a fost estimată la suma de 24451,83 de lei, compusă din 8795 de lei - costul părților componente, 7261,83 de lei - costul materialelor, 8395 de lei - costul manoperei, iar potrivit Raportului de evaluare a pagubei nr. 2441/10A din 07 octombrie 2016 paguba a fost estimată la suma de 40708,07 de lei, compusă din 15976,03 de lei - costul părților componente, 6952,84 de lei - costul materialelor, 17779,20 de lei - costul manoperei, diferența constituind în nerespectarea de către reprezentantul SA „Moldasig”, SRL „General Expert” a soluțiilor tehnice stabilite prin procesul-verbal de constatare a daunelor D/RCA/16-1882 din 04 octombrie 2016, fiind calculat costul a 13 poziții pentru reparare, în loc de înlocuire.

Nefiind de acord cu suma stabilită, la 07 noiembrie 2016 și repetat la 28 noiembrie 2016, Dicusar Alexandru a solicitat pârâților reexaminarea sumei Acordului, în sensul majorării acesteia până la suma de 40708,07 de lei, solicitări care au fost respinse. În speranța soluționării amiabile a litigiului, la 08 ianuarie 2017, a mai adresat pârâților aceiași solicitare și, ca urmare a respingerii și acesteia, la 24 martie 2017, a semnat Acordul propus de părți pentru achitarea sumei de 24451,83 de lei, menționând în același timp și dezacordul cu aceasta. La 27 martie 2017, SA „Moldasig” a transferat lui Dicusar Alexandru suma de 24451,83 de lei, refuzând să mai achite ultimului suma de 16085,07 de lei.

Astfel, a solicitat încasarea din contul SA „Moldasig”, SRL „General Expert” , SRL „Claims Manager” și Gațapuc Alexandru a sumei de 16085,07 de lei și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 07 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată înaintată de Dicusar Alexandru, intervenienți accesorii Basailov Olga și Tatarciuc Diana împotriva „Moldasig” SA, „General Expert” SRL, „Claims Manager” SRL, Gațapuc Alexandru, intervenient accesoriu „Exauto-Plus” SRL, cu privire la încasarea prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca neîntemeiată. La 29 martie 2019, reprezentantul apelanților Dicusar Alexandru, Tatarciuc Diana și Basailov Olga, avocatul Lungu Vasile, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, cu casarea hotărîrii instanței de fond și pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii.

Prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Alexandru Dicusar, Olga Baisalov și Diana Tatarciuc și menținută hotărârea din 07 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, în situația din speță, instanța de fond a conchis că, în vederea reparării prejudiciului cauzat mijlocului de transport - automobilului de model Mercedes E 220 XXX cu n/î XXX, în rezultatul accidentului rutier din 10 septembrie 2016, poate sesiza instanța de judecată numai proprietarul de drept al autovehiculului dat, adică numai Basailov Olga.

Prima instanță justificat și amplu argumentat, cu pronunțarea asupra tuturor aspectelor importante și cu trimitere la probele administrate, având în susținere cadrul legal aplicabil în speță, corect a ajuns la concluzia respingerii cererii de chemare în judecată înaintată de Dicusar Alexandru, intervenienți accesorii Basailov Olga și Tatarciuc Diana. Conform art. 1301 Cod civil, prin contract de asigurare, asiguratul se obligă să plătească asigurătorului prima de asigurare, iar acesta se obligă să plătească, la producerea riscului asigurat, asiguratului sau unui terț (beneficiarului asigurării) suma asigurată ori despăgubirea, în limitele și în termenele convenite.

Instanța de apel, a considerat că instanța de fond corect a concluzionat că, cererea de chemare în judecată înaintată de Dicusar Alexandru, intervenienți accesorii Basailov Olga și Tatarciuc Diana, urma a fi respinsă ca fiind neîntemeiată, luând în considerație faptul că, Dicusar Alexandru, în calitate de posesor a automobilului, la fel de fapt ca și Tatarciuc Diana sau Dicusar Larisa, nu poate avea de principiu în situația din speță calitatea de reclamant. Or, în vederea reparării prejudiciului cauzat mijlocului de transport - automobilului de model Mercedes E 220 XXX cu n/î XXX, în rezultatul accidentului rutier din 10 septembrie 2016, poate sesiza instanța de judecată numai proprietarul de drept al autovehiculului dat, adică numai Basailov Olga.

La 02.01.2020, Alexandru Dicusar, Olga Baisalov și Diana Tatarciuc, reprezentați de avocatul Vasile Lungu, au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În motivarea recursului au indicat că decizia instanței de apel este contrară legii, or, la adoptarea acesteia, instanța de apel a interpretat și a aplicat eronat normele de drept material. Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 24 septembrie 2019 și comunicată participanților la proces la 07 noiembrie 2019 (f. d. 187), iar recursul a fost declarat la 02 ianuarie 2020. Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în termen. Examinând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Alexandru Dicusar, Olga Baisalov și Diana Tatarciuc, reprezentați de avocatul Vasile Lungu, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Alexandru Dicusar, Olga Baisalov și Diana Tatarciuc, reprezentați de avocatul Vasile Lungu, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs depusă de către Alexandru Dicusar, Olga Baisalov și Diana Tatarciuc, reprezentați de avocatul Vasile Lungu. Astfel, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Alexandru Dicusar, Olga Baisalov și Diana Tatarciuc, reprezentați de avocatul Vasile Lungu. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru