2ra-364/19 — încasarea despăgubirii de asigurare, penalității și cheltuielilor de judecată

2ra-364/19 — încasarea despăgubirii de asigurare, penalității și cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-364/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

DECIZIE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Gheorghe Țurcanu reprezentat de avocatul

Adrian Berezovschi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Țurcanu

împotriva Societății pe Acțiuni ,,Moldasig”, intervenient accesoriu Roman Luca cu

privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni ,,Moldasig”, a fost casată

hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă

o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă :

La 7 februarie 2017 Gheorghe Țurcanu reprezentat de avocatul Adrian

Berezovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Moldasig” cu

privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 9 septembrie 2016 a avut loc

accidentul rutier cu implicarea automobilului de model Skoda Superb cu numărul de

înmatriculare xxxxx, care îi aparține lui dar era condus de Vladimir Țurcanu, și între

automobilul Mercedes Benz 270 CDI cu numărul de înmatriculare xxxxx, condus de

Roman Luca.

A menționat că vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut

șoferul automobilului Mercedes Benz 270 CDI, Roman Luca, care la momentul

accidentului rutier deținea polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă

eliberată de SA ,,Moldasig”.

A explicat că la 12 septembrie 2016, s-a adresat cu cerere în adresa SA

,,Moldasig” în vederea constatării, evaluării pagubei și achitării despăgubirii de

asigurare, survenite în urma accidentului rutier.

1

Astfel, a fost deschis dosarul de daune nr. D/RCA/16- 1727, prin care

evenimentul produs a fost recunoscut drept caz de asigurare, fiind calculat

prejudiciul real în mărime de 11 605, 14 lei.

Reclamantul a susținut însă că urmează să-i fie achitat prejudiciul real cauzat,

în sumă de 26 537 de lei, stabilit de unitatea de specialitate ,,DAAC Hermes”

conform contului nr. SCO0014443 din 16 septembrie 2016.

A solicitat încasarea din contul SA ,,Moldasig” în beneficiul său a prejudiciului

material în sumă de 26 537 de lei și cheltuielilor de judecată compuse din asistența

juridică în sumă de 3000 lei și taxa de stat în sumă de 450 de lei.

Pe parcursul examinăriii cauzei reclamantul și-a concretizat cerințele și a

solicitat încasarea din contul SA ,,Moldasig” a prejudiciului material în sumă de

7 736 de lei, penalității în sumă de 3597, 24 de lei și cheltuielilor de judecată pentru

acordarea asistenței juridice în sumă de 3000 lei și pentru taxa de stat în sumă de

450 de lei.

Prin hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată. S-a încasat din contul SA

,,Moldasig” în beneficiul lui Gheorghe Țurcanu despăgubirea de asigurare în

mărime de 7736 de lei, taxa de stat proporțional pretențiilor admise în sumă de 232,

08 lei și cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 2100 lei. În rest, cerințele

au fost respinse ca neîntemeiate.

La 28 februarie 2017 SA ,,Moldasig” a declarat apel împotriva hotărârii din 21

februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de SA ,,Moldasig”, a fost casată hotărârea din 21 februarie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost emisă o nouă hotărâre prin care cererea

de chemare în judecată a fost repinsă ca nefondată.

La 27 decembrie 2018 Gheorghe Țurcanu reprezentat de avocatul Adrian

Berezovschi, a declarat recurs împotriva deciziei din 25 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A relatat că la stabilirea cuantumului despăgubirii de asigurare intimatul urma

să i-a în considerație contul preventiv, dar nu actul de avaluare întocmit de un

presupus expert.

La fel, a indicat că intimatul nu a prezentat acte confirmative de la alte instituții

de specialitate care au fost puse la baza constatării prejudiciului material.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 octombrie 2018,

iar recurentul a confirmat că a recepționat decizia prin intermediul poștei electronice

2

în data de 29 noiembrie 2018. Totodată, alte date privind recepționarea deciziei de

către recurent, la dosar lipses.

Astfel, recursul declarat la 27 decembrie 2018, este în termen.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție din 6 martie 2019, recursul declarat de Gheorghe Țurcanu

reprezentat de avocatul Adrian Berezovschi, a fost considerat admisibil și transmis

Colegiului lărgit pentru a fi examinat în fond.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a menține

hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței

de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din materialele cauzei s-a constatat că, înaintând prezenta acțiune în judecată,

Gheorghe Țurcanu a solicitat în urma concretizării cerințelor încasarea din contul

SA ,,Moldasig” a prejudiciului material în sumă de 7 736 de lei, penalității în sumă

de 3597, 24 de lei și cheltuielilor de judecată pentru acordarea asistenței juridice în

sumă de 3000 lei și pentru taxa de stat în sumă de 450 de lei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia de a

admite parțial cererea de chemare în judecată și a încasa din contul SA „Moldasig”

în beneficiul lui Gheorghe Țurcanu despăgubirea de asigurare în mărime de 7 736

de lei, taxa de stat proporțional pretențiilor admise în sumă de 232, 08 lei și

cheltuielile pentru efectuarea expertizei în sumă de 2100 lei, respingând în rest

pretențiile înaintate.

Judecând apelul declarat de către SA „Moldasig”, Curtea de Apel Chișinău prin

decizia din 25 octombrie 2018 a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă

hotărâre, prin care a respins cererea de chemare în judecată ca fiind nefondată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță greșit a

concluzionat asupra temeiniciei acțiunii și a pus la baza hotărârii contul eliberat de

unitatea de specialitate „DAAC-Hermes”, precum și Raportul de expertiză întocmit

în baza acestui cont, deoarece acestea nu corespund exigențelor legale.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că potrivit Raportului de

expertiză nr. 447 din 20 iulie 2017, efectuat de Centrul Național de Expertize

Judiciare, la stabilirea prețurilor pieselor de schimb au fost folosite doar datele

prezentate în comanda de plată nr. SCO0014443 din 16 septembrie 2016, întocmită

de către SA ,,DAAC Hermes”, ceea ce contravine prevederilor art. 23 al Legii cu

privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat că pretențiile reclamantului-intimat față

de compania de asigurări nu sunt probate, iar informația prezentată de acesta pentru

a demonstra temeinicia acțiunii nu poate fi acceptată și admisă ca fiind o probă

3

admisibilă, deoarece contravine cadrului legal ce reglementează raportul juridic

litigios.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de apel greșită, fiind rezultată din

interpretarea eronată a normelor de drept material, ceea ce în conformitate cu

prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă, constituie temei de

declarare a recursului și respectiv, de casare a hotărârii judecătorești.

Astfel, în temeiul art. 15 alin. (1) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414-XVI din 22

decembrie 2006, asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din

culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul.

În conformitate cu art. 22 alin. (1) al legii menționate, despăgubirile se stabilesc

în baza unui acord scris între persoana păgubită sau reprezentantul ei legal și

asigurător ori, în cazul în care nu s-a ajuns la nicio înțelegere, prin hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă.

Conform art. 28 alin. (2) și (3) din aceiași lege, obiecțiile referitor la suma

despăgubirii se vor comunica asigurătorului în 5 zile calendaristice de la finalizarea

dosarului de daune, urmând ca, în termen de 5 zile din data înștiințării, asigurătorul

să le soluționeze ori să prezinte dezacordul față de ele. În cazul prezentării

dezacordului, asigurătorul va prezenta persoanei păgubite actul de evaluare sau

devizul cheltuielilor de reparație și/sau de înlocuire a părților componente ori

pieselor avariate, cu indicarea prețurilor, sau alte documente în baza cărora a stabilit

cuantumul despăgubirii de asigurare.

Dacă persoana păgubită nu este de acord cu decizia asigurătorului privind

cuantumul despăgubirii de asigurare, acesta plătește totuși despăgubirea în

cuantumul stabilit. În acest caz, persoana păgubită are dreptul să atace decizia

asigurătorului în instanță de judecată.

În corespundere cu prevederile art. 23 alin. (11) și (12) al Legii cu privire la

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule

nr. 414-XVI din 22 decembrie 2006, indiferent de vechimea de exploatare a

autovehiculului și parcursul acestuia, în cazul în care despăgubirea de asigurare se

solicită în numerar sau prin virament în contul bancar al persoanei păgubite,

cuantumul despăgubirii de asigurare se stabilește luând în calcul prețurile medii

practicate de minimum trei unități de specialitate acceptate de părți pentru manopera

și pentru materialele aferente reparației sau înlocuirii părților componente și pieselor

avariate, precum și pentru părți componente și piese noi fabricate în bază de licență

sau originale foste în folosință care corespund cerințelor tehnice și de securitate

rutieră. În cazul când părțile componente și piesele noi fabricate în bază de licență

sau cele originale foste în folosință nu sunt disponibile pe piața autohtonă, paguba

real suportată pentru autovehicule se va determina ținând cont de prevederile

alin.(8). Actele de evaluare a despăgubirii de asigurare întocmite fără respectarea

prevederilor prezentului articol nu pot servi drept temei pentru achitarea

despăgubirii de asigurare.

Alineatul (13) al articolului menționat, prevede că în cazul unui dezacord între

părți în privința alegerii expertului independent sau a unității de specialitate ce

trebuie să stabilească costul reparației părților componente sau a pieselor avariate,

4

costul lucrărilor de reparație, valoarea autovehiculului la momentul accidentului sau

valoarea rămasă, părțile urmează să menționeze acest fapt în dosarul de daune, fiind

îndreptățite legal să apeleze individual la serviciile experților independenți sau ale

unităților de specialitate pentru stabilirea pagubelor. În acest caz, la plata

despăgubirii de asigurare, părțile vor ține cont de prevederile art.22 alin.(1) și ale

art. 28 alin. (2) și (3).

Din conținutul materialului probator al dosarului s-a constatat că, la 9

septembrie 2016 a avut loc accidentul rutier cu implicarea automobilului de model

Skoda Superb cu numărul de înmatriculare xxxxx, condus de Vladimir Țurcanu, care

aparține lui Gheorghe Țurcanu și între automobilul Mercedes Benz 270 CDI cu

numărul de înmatriculare xxxxx, condus de Roman Luca.

În această privință s-a constatat că, vinovat de producerea accidentului rutier

conform procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 479037 din 9

septembrie 2016, a fost recunoscut șoferul automobilului Mercedes Benz 270 CDI,

Roman Luca, care la momentul accidentului rutier deținea polița de asigurare

obligatorie de răspundere civilă nr. RCAI-002105746 eliberată de SA ,,Moldasig”.

La 13 septembrie 2016 Gheorghe Țurcanu a depus în adresa SA ,,Moldasig”

cerere cu privire la constatarea pagubei, stabilirea și achitarea despăgubirii de

asigurare.

Actele cauzei atestă că, SA ,,Moldasig” a deschis dosarul de daună nr.

D/RCA/16/1727, prin care a decis de a achita lui Gheorghe Țurcanu suma

despăgubirii de asigurare în mărime de 11 605, 14 lei, în acest sens fiind emis ordinul

nr. 2142-01 din 4 octombrie 2016.

Potrivit acordului nr. D/RCA/16/1727 din 6 octombrie 2016, beneficiarul și-a

expus dezacordul cu suma calculată și achitată cu titlu de despăgubire de asigurare.

Prin cererea nr. 4568 din 11 octombrie 2016 Gheorghe Țurcanu a solicitat

reexaminarea dosarului de daune, cu evaluarea obiectivă a daunelor cauzate și

acoperirea cheltuielilor în corespundere cu constatările companiei specializate în

deservirea tehnică a automobilelor de model Skoda - DAAC Hermes.

Prin răspunsul cu nr. 3840 din 18 octombrie 2016, SA ,,Moldasig” a comunicat

că nu are temei de a recalcula cuantumul despăgubirii de asigurare aprobat.

Ulterior, prin cererea din 21 decembrie 2016 Gheorghe Țurcanu a solicitat

achitarea sumei de 26 537 de lei, ce constituie costul pentru reparația autoturismului

evaluat de compania specializată DAAC Hermes.

În conformitate cu prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare

parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Instanța de recurs reține că, întru confirmarea cuantumului despăgubirilor de

asigurare, compania de asigurări a determinat valoarea prejudiciului real suportat

conform actului de evaluare cost-reparație nr. 16537 din 15 septembrie 2016

întocmit de către inginerul expert al SRL ,,General Expert”, care a stabilit suma

necesară pentru repararea autovehiculului în mărime de 11 605, 14 lei.

La rândul său, după cum s-a constatat, Gheorghe Țurcanu a prezentat

constatările companiei specializate în deservirea tehnică a automobilelor de model

Skoda - DAAC Hermes, care a stabilit un prejudiciu în mărime de 26 537 de lei.

5

Pe parcursul examinării cauzei în vederea determinării cuantumului

prejudiciului real suportat a fost dispusă efectuarea expertizei, iar potrivit Raportului

de expertiză nr. 447 din 20 iulie 2017 al Centrului Național de Expertize Judiciare,

mărimea prejudiciului material cauzat proprietarului automobilului de model Skoda

Superb cu numărul de înmatriculare xxxxx, a fost estimată la suma de 19 341 de lei.

În conformitate cu art. 130 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar

în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu

au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

Prin prisma art. 121 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească reține spre

examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la

îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,

importante pentru soluționarea justă a cazului.

Analizând circumstanțele cauzei, prin prisma normelor de drept menționate,

instanța de recurs consideră că prima instanță corect a reținut în calitate de probă

necesară stabilirii cuantumului prejudiciului material cauzat, Raportul de expertiză

nr. 447 din 20 iulie 2017 efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare, având

în vedere că acesta a fost efectuat în cadrul procesului de judecată, iar expertul a fost

somat de către instanța de judecată în privința răspunderii penale în cazul prezentării

cu bună-știință a unui raport de expertiză fals.

Prin urmare, instanța de recurs conchide că Raportul de expertiză nr. 447 din

20 iulie 2017 efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare, are forță probantă

și prevalează asupra concluziilor unității de specialitate SRL ,,General Expert”, care

a fost realizat în afara procesului de judecată, iar instanța de judecată nu a avut

oportunitatea de a soma reprezentantul acestei unități asupra răspunderii cuvenite în

caz de prezentare a unor informații eronate.

Or, în cazul când doi experți au poziții diferite, iar integritatea acestora nu poate

fi pusă la îndoială, credibilitate i se va oferi celui care va prezenta pentru instanță un

grad mai înalt de obiectivitate sau imparțialitate.

Instanța de recurs reține că, deși SA ,,Moldasig” a obiectat în privința

Raportului de expertiză nr. 447 din 20 iulie 2017 efectuat de Centrul Național de

Expertize Judiciare, aceasta nu a demonstrat obiecțiile sale înaintate sub aspectul

exactității, obiectivității și plenitudinii cercetărilor efectuate de expert, precum și sub

aspectul eficienței și caracterului fundamental al metodelor de cercetare folosite la

efectuarea expertizei, cu care nu este de acord și care în consecință ar infirma

concluziile expuse în acesta.

Mai mult decât atât, instanța de recurs notează că, în contextul art. 148 alin. (1)

Cod de procedură civilă, raportul scris al specialistului, nu poate înlocui raportul de

expertiză și nici exclude necesitatea efectuării expertizei în aceeași problemă.

În aceste condiții, se apreciază ca fiind fondată constatarea primei instanțe, care

corect a reținut că, la caz, urmează a fi aplicate prevederile art. 23 alin. (13) al Legii

cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de

6

autovehicule nr. 414 din 22 decembrie 2006, întrucât evaluarea pagubelor

autoturismului avariat a fost efectuată separat de fiecare parte și deoarece acestea nu

au ajuns la un acord referitor la alegerea expertului sau a unității de specialitate, plata

despăgubirii a fost apreciată de instanța de judecată conform Raportului de expertiză

nr. 447 din 20 iulie 2017 al Centrului Național de Expertize Judiciare.

Or, sintetizând totalitatea probelor anexate, prima instanță corect a reținut că

prevederile art. 23 alin. (11) al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de

răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nr. 414 din 22 decembrie

2006, nu pot fi aplicabile, așa cum rapoartele de evaluare au fost efectuate în mod

independent de către părți, nefiind luate în calcul prețurile medii practicate de

minimum trei unități de specialitate acceptate de părți pentru manopera și pentru

materialele aferente reparației sau înlocuirii părților componente și pieselor avariate,

precum și pentru părți componente și piese noi fabricate în bază de licență sau

originale foste în folosință care corespund cerințelor tehnice și de securitate rutieră.

Față de cele expuse și având în vedere că suma despăgubirii de asigurare

conform Raportului de expertiză nr. 447 din 20 iulie 2017 al Centrului Național de

Expertize Judiciare, este de 19 341 de lei, iar SA ,,Moldasig” a achitat lui Gheorghe

Țurcan suma de 11 605, 14 lei, instanța de recurs reține că, prima instanță corect a

dispus spre încasare suma de 7 736 de lei cu titlu de prejudiciu material.

Subsecvent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind corectă și concluzia primei instanțe

privind încasarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat și pentru

efectuarea expertizei.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

În conformitate cu art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se

compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei, iar conform art. 90

lit. g), din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte cheltuielile de efectuare a

expertizei.

Potrivit ordinului de încasare a numerarului nr. 3UB2-N000 din 3 februarie

2017, Gheorghe Țurcan a achitat taxa de stat la depunerea cererii de chemare în

judecată în sumă de 450 de lei, iar potrivit ordinului de încasare a numerarului nr.

BVGC-P000 din 23 iunie 2017, pentru efectuarea experetizei a fost achitată suma

de 2100 lei.

Astfel, ținând cont de pretențiile admise, prima instanță just a concluzionat

asupra compensării cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de

232, 08 lei și cheltuielilor aferente efectuării expertizei în sumă de 2 100 lei.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prima instanță în mod

corect a apreciat circumstanțele cauzei și conform prevederilor legale a emis o

hotărâre legală și întemeiată.

7

Împrejurările descrise determină Colegiul să conchidă că soluția instanței de

apel este neîntemeiată, din care considerente aceasta nu poate fi menținută.

Cât privesc cerințele cu privire la încasarea penalității în sumă de 3 597, 24 de

lei și a cheltuielilor de judecată cu titlu de asistență juridică în mărime de 3000 lei,

instanța de recurs consideră inoportun de a se expune, deoarece prin hotărârea primei

instanțe aceste cerințe au fost respinse, iar prin recursul declarat recurentul a solicitat

menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe în limita pretențiilor admise.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul declarat de către Gheorghe Țurcanu reprezentat de avocatul Adrian

Berezovschi, a casa decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a

menține hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Gheorghe Țurcanu reprezentat de avocatul

Adrian Berezovschi.

Se casează decizia din 25 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 21 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe Țurcanu

împotriva Societății pe Acțiuni ,,Moldasig”, intervenient accesoriu Roman Luca cu

privire la încasarea despăgubirii de asigurare, penalității și cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

8