2ra-76/20 — partajarea bunurilor proprietate comună

2ra-76/20 — partajarea bunurilor proprietate comună (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-2269/19

2ra-76/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. M. Murguleț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Dașchevici, A. Panov, L. Bulgac)

DECIZIE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Vasile Saca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Saca

împotriva Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur cu privire la partajarea bunurilor

imobile și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 august 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 10 august 2016, Vasile Saca a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur solicitând partajarea în natură a casei de locuit

din str. XXXXX, or. Durlești, mun. Chișinău, cu număr cadastral XXXXX.01 și

anume: încăperile nr. 1 de la nivelul 1 cu suprafața de 18, 8 mp, nr. 2 cu suprafața

de 19,7 mp și nr. 3 cu suprafața de 24,5 mp de la nivelul 2 al casei de locuit date,

suprafața totală a cărora constituie 63,0 mp, adică ½ cotă-parte din suprafața totală

de 126,8 mp, a se atribui în proprietate Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur, iar

restul încăperilor din casa de locuit, nr. 2 cu suprafața de 12,6 mp de la nivelul nr.1,

nr. 1, cu suprafața de 17,3 mp, nr. 4 cu suprafața de 20,2 mp și coridorul nr. 5 cu

suprafața de 13,7 mp de la nivelul 2 al casei de locuit, suprafața totală a cărora

constituie 63, 8 mp și care echivalează cu ½ cotă-parte din suprafața totală a casei

de locuit de 126,8 mp, de a-i fi atribuite lui în proprietate; partajarea în natură a

lotului de pământ aferent casei de locuit din str. XXXXX, or. Durlești, mun.

Chișinău, cu număr cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0493 ha (0,0626-0,012 ha),

suprafața casei de locuit la sol și 0,0013 ha, suprafața ocupată de către stația de

contorizare a gazelor naturale, instalată de către ÎCS „Union Fenosa” în grădina

casei, atribuindu-se în natură în partea din fața casei 0, 0246 ha (0,0492 ha : 2), iar

½ din suprafața de 0,04927 ha a terenului aferent casei de locuit din str. XXXXX,

or. Durlești, mun. Chișinău, ce constituie 0,0246 ha (0,0492 ha:2) în partea din

spatele casei de locuit a se atribui în natură Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur.

1

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că prin hotărârea din 20 august

2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, menținută prin decizia din 08

decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă parțial cererea de chemare

în judecată depusă împotriva sa de către Ecaterina Saca, înlocuită de succesorii în

drepturi Ecaterina Gațcan și Eugenia Chiabur și a fost partajată averea devălmașă a

soților Ecaterina Saca și Vasile Saca, după cum urmează: lui Vasile Saca i-a fost

atribuită în proprietate ½ cotă-parte din casa de locuit individuală, situată în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, cu suprafața de 120,2 mp, cu număr cadastral

XXXXX.01 și ½ cotă-parte din terenul cu număr cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,0626 ha, situat pe adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX; terenul pentru

construcții cu număr cadastral XXXXX cu suprafața de 0,05 ha, situat în mun.

Chișinău, or. Durlești; terenul agricol cu număr cadastral XXXXX, cu suprafața de

0,2776 ha, situat în mun. Chișinău, or. Durlești, extravilan; terenul agricol cu număr

cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,231 ha, situat în mun. Chișinău, or. Durlești,

extravilan; terenul-grădină cu număr cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1422 ha,

situat în mun. Chișinău, or. Durlești, extravilan; terenul-grădină cu număr cadastral

XXXXX cu suprafața de 0,21 ha, situat în mun. Chișinău, or. Durlești, extravilan.

Iar Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur, succesori în drepturi ai Ecaterinei Saca,

i-au fost atribuite în proprietate câte ¼ cotă-parte din casa de locuit individuală,

situată în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, cu suprafața de 120,2 mp, cu

număr cadastral XXXXX.01 și câte ¼ cotă-parte din terenul cu număr cadastral

XXXXX cu suprafața de 0,0626 ha, situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str.

XXXXX; câte ½ cotă-parte din terenul pentru construcții cu număr cadastral

XXXXX cu suprafața de 0,049 ha, situat în mun. Chișinău, or. Durlești, cu

dispunerea înregistrării dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile în

baza hotărârii judecătorești. Prin încheierea din 14 aprilie 2016 a Curții Supreme de

Justiție a fost considerat inadmisibil recursul declarat împotriva deciziei din 08

decembrie 2015 a Curții de Apel Chișinău.

Totodată, a menționat că litigiul ce ține de partajarea în natură a casei de locuit

cu număr cadastral XXXXX.01, cu suprafața de 126, 8 mp și a terenului aferent casei

de locuit cu număr cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0626 ha, amplasate pe

adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, nu poate fi soluționat pe cale

amiabilă. Suprafața casei de locuit cu număr cadastral XXXXX.01, situată în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, supusă partajării prin hotărârea din 20 august

2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, este de 126,8 mp și este constituită din

încăperile de la nivelul 1 al casei sub nr. 1, cu suprafața de 18,8 mp, sub nr. 2 cu

suprafața de 12,6 mp; din încăperile de la nivelul 2 al casei cu nr. 1 cu suprafața de

17,3 mp, sub nr. 2 cu suprafața de 19 mp, sub nr. 3 cu suprafața de 24, 5 mp, sub nr.

4 cu suprafața de 20, 2 mp și sub nr. 5 cu suprafața de 13,7 mp, în total de 126, 8

mp, iar ¼ cotă parte din această suprafață ce urmează a fi transmisă în măsură egală

în proprietate, constituie a câte 63,4 mp (126,8:2 =63,4 mp). Suprafața lotului de

pământ aferent casei de locuit, supusă partajării prin hotărârea din 20 august 2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, de fapt, constituie 0,0493 ha, (0, 0626 ha - 0,

012 ha (suprafața casei de locuit la sol) și - 0,0013 ha (suprafața ocupată de către

stația de contorizare a gazelor naturale instalată de ÎCS „Union Fenosa” în curtea

casei.

2

Reclamantul a considerat că este necesar de a fi partajată în natură casa de locuit

din mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, fiind atribuită în proprietate Ecaterinei

Gațcan și Eugeniei Chiabur încăperile cu nr. 1 de la nivelul 1 al casei cu suprafața

de 18,8 mp, sub nr. 2 cu suprafața de 19,7 mp și sub nr. 3 cu suprafața de 24, 5 mp

de la nivelul 2 al casei, suprafața totală a cărora ce constituie 63 mp, ce echivalează

cu ½ cotă-parte din suprafața totală a casei de locuit. Restul încăperilor din casa de

locuit, sub nr. 2 cu suprafața de 12,6 mp de la nivelul 1, sub nr.1 cu suprafața de 17,

3 mp, sub nr. 4 cu suprafața de 20, 2 mp și coridorului sub nr. 5 cu suprafața de 13,

7 mp, de la nivelul 2 al casei, suprafața totală a cărora constituie 63,8 mp și care

echivalează cu ½ cotă-parte din suprafața totală a casei de locuit, urmează a-i fi

atribuite lui în proprietate.

De asemenea, a afirmat că la data de 19 iulie 2016 la Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău a înregistrat dreptul său de proprietate asupra ½ cotă-parte ideală din casa

de locuit și lotul de pământ aferent acestei casei de locuit situate în mun. Chișinău,

or. Durlești, str. XXXXX, însă Ecaterina Gațcan și Eugenia Chiabur au refuzat să-și

înregistreze la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău dreptul de proprietate asupra

câte ¼ cotă-parte ideală din casa de locuit și lotul de pământ aferent.

La 29 ianuarie 2018, ca urmare a efectuării expertizei judiciare, dispusă prin

încheierea din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, a fost remis

în adresa instanței raportul de expertiză extrajudiciară nr. 027 din 29 ianuarie 2018.

Ulterior, la 06 iulie 2018, în cadrul ședinței de judecată, reclamantul Vasile

Saca a depus o cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând atribuirea a ½ cotă-

parte din casa de locuit, varianta II, partea 2 și anume: demisol - încăperea nr. 3, cu

suprafața de 35, 80 mp, etajul I: încăperea cu suprafața de 24,50 mp, încăperea nr. 4

cu suprafața de 20 mp, încăperea nr. 5 cu suprafața de 13,70 mp și beciul, atribuirea

a ½ cotă-parte din terenul aferent cu suprafața de 313,0 mp, conform variantei II,

partea 2, încasarea de la pârâți a cheltuielilor de judecată privind efectuarea

expertizei în sumă de 7200 de lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 9000 de

lei.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

dispozitivul căreia a fost corectat prin încheierea din 04 februarie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă

de Vasile Saca și s-a partajat în natură casa de locuit cu număr cadastral XXXXX.01,

situată în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, prin divizare, conform variantei

II din raportul de expertiză nr. 027 din 29 ianuarie 2018, executat de expertul judiciar

Anatolie Achimov, după cum urmează: a) s-a atribuit lui Vasile Saca partea I cu

suprafața totală de 67,40 mp, conform căreia îi revine: la demisol - încăperea nr. 2

cu suprafața de 12,60 mp, încăperea nr. 4 cu suprafața de 10, 90 mp, încăperea nr. 5

cu suprafața de 3,80 mp, încăperea nr. 6 cu suprafața de 3,40 mp, etajul I - încăperea

nr. 1 cu suprafața de 17,30 mp, încăperea nr. 2 cu suprafața de 19,40 mp; b) s-a

atribuit Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur partea II cu suprafața totală de 94,20

mp conform căreia le revine: la demisol - încăperea nr. 3 cu suprafața de 35, 80 mp,

etajul I - încăperea nr. 3 cu suprafața de 24,50 mp, încăperea nr. 4 cu suprafața de

20,20 mp, încăperea nr. 5 cu suprafața de 13,70 mp și beciul; s-a încasat de la

Ecaterina Gațcan și Eugenia Chiabur în beneficiul lui Vasile Saca o sultă în mărime

de 53924,54 de lei pentru suprafața de construcție de 26,80 mp; s-a partajat în natură

3

terenul cu suprafața de 0,0626 ha, situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX,

număr cadastral XXXXX, prin divizare, conform variantei nr. II din raportul de

expertiză nr. 027 din 29 ianuarie 2018, executat de expertul judiciar Anatolie

Achimov, după cum urmează: a) s-a atribuit lui Vasile Saca sectorul de teren marcat

cu pct. 5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-5, cu suprafața de 313,00 mp; b) s-a

atribuit Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur sectorul de teren marcat cu pct. 1-2-

3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-1 cu suprafața de 313,00 mp; s-a încasat de la Ecaterina

Gațcan și Eugenia Chiabur în beneficiul lui Vasile Saca cheltuielile de judecată

formate din cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 3000 de lei; s-a respins ca

fiind neîntemeiată acțiunea în partea încasării cheltuielilor de efectuare a expertizei

în sumă de 7200 de lei și în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică în sumă

de 6000 de lei.

Prin decizia din 22 august 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca fiind

neîntemeiat apelul declarat de Vasile Saca și s-a menținut hotărârea din 21

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 05 noiembrie 2019, Vasile Saca a declarat recurs împotriva deciziei din 22

august 2019 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea

integrală a deciziei instanței de apel și parțial a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului s-a invocat că de către instanța de apel nu au fost

constatate și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei în fond, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate ca fiind

stabilite, la fel, au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material și

procesual.

Conform rigorilor Codului de procedură civilă, concluziile privind

circumstanțele de fapt ale cauzei se motivează în hotărâre doar prin probe. Hotărârea

nu poate fi bazata pe presupuneri despre circumstanțele cauzei. Hotărârea se bazează

doar pe dovezile care au fost prezentate de părți și ceilalți participanți la proces în

corespundere cu cerințele art.53-56 Cod de procedură civilă privind pertinența,

admisibilitatea și veridicitatea probelor. În pofida normelor procedurale relevante și

a tuturor probelor prezentate, instanța de apel ilegal și nejustificat a dispus

respingerea apelului ca neîntemeiat cu menținerea hotărârii primei instanțe, aplicând

eronat normele de drept material, cât și normele dreptului procedural.

Recurentul a opinat că din materialele cauzei rezultă că prima instanță nu a ținut

cont de hotărârea definitivă și irevocabilă a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 20 august 2015 privind bunul litigios, prin care i-a fost atribuit ½ cotă-parte din

casa de locuit individuală cu suprafața de 120 mp, situată în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. XXXXX, cu număr cadastral XXXXX.01 și câte ¼ cotă-parte din casa

de locuit-intimatelor Ecaterina Gațcan și Eugenia Chiabur. Astfel, această hotărâre

definitivă și irevocabilă constituie temei de înregistrare a dreptului de proprietate și

are un caracter declarativ de drepturi.

Recurentul a precizat că la 29 ianuarie 2019 în prezenta cauză s-a efectuat

expertiza extrajudiciară nr. 027, privind posibilitatea divizării imobilului din mun.

Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, cu număr cadastral XXXXX în trei cote-părți

ideale. Partajarea casei de locuit în trei părți egale nu a fost posibil și din aceste

considerente au fost indicate 2 variante posibile de partajare în natură a imobilului

4

litigios și anume ½ cotă-parte -Vasile Saca și ¼ cotă-parte-Ecaterinei Gațcan și ¼

cotă-parte-Eugeniei Chiabur. Astfel, la examinarea cauzei în prima instanță nu s-a

luat în considerare că Vasile Saca deja deținea ½ cotă-parte din casa de locuit

litigioasă, fiind majoritară față de ¼ cota-parte a intimatelor.

De asemenea, a indicat că are dreptul preferențial la atribuirea bunului pe care

îl folosea în desfășurarea unei activități de întreprinzător sau profesionale la data

introducerii acțiunii de partaj, precum și asupra bunurilor mobile cu care era dotat,

iar în cazul în care mai mulți coproprietari invocă drepturile preferențiale, se va ține

cont de aptitudinea solicitanților de a administra și întreține bunul în cauză. La fel,

a remarcat că fiind pensionar și invalid de gradul II din anul 2007, având o pensie

mizeră, care nu-i ajunge pentru întreținere, a fost nevoit de a-și găsi o posibilitate de

întreținere și în subsolul imobilului litigios, în partea ce a revenit intimatelor, are un

mic atelier pentru prelucrarea lemnului. Garajul a revenit intimatelor și nu are unde

își parca mașina la adăpost, având în vedere că se deplasează greu, iar automobilul

este un mijloc necesar în acest sens. Astfel, prima instanță la partajarea casei de

locuit litigioase, urma de a ține cont de faptul precum că cota-parte de ¼ din casa de

locuit a intimaților este neînsemnată în raport cu cota-parte de ½ a sa și instanța de

judecată urma să atribuie compensație bănească intimaților în raport cu cota lor parte

și să partajeze imobilul conform cerințelor invocate în cererea de chemare în

judecată.

Recurentul a mai afirmat că a început individual construcția casei litigioase, a

procurat individual toate materiale de construcții, a contribuit mult mai mult

financiar la construcția casei date decât intimatele, ca ulterior însuși a suportat toate

cheltuielile legate de întreținerea bunului litigios, a administrat și a îmbunătățit acest

imobil cu lucrări de reparații curente, a reamenajat și a efectuat și alte activități în

mod singular ce a produs o modificare pozitivă a bunului litigios, iar aceste pot fi

considerate ca circumstanțe justificative a cerințelor înaintate.

Cu referire la constatările primei instanțe din hotărârea sa din 21 decembrie

2018 precum că suprafața totală a casei de locuit supuse partajării constituie 161,60

mp, din care lui Vasile Saca i se atribuie 67,40 mp, iar intimatelor – 94,20 mp, a

declarat că contravine hotărârii judecătorești din 20 august 2015 irevocabilă și

definitivă, unde sunt stabilite cotele-părți ale coproprietarilor imobilului litigios cu

suprafața de 120,2 mp, lui Vasile Saca-i s-a atribuit ½ cotă-parte din casa de locuit

individuală, iar intimatelor-a câte ¼ cotă-parte din casa de locuit individuală

litigioasă. Astfel, în opinia recurentului, prima instanță urma să țină cont de faptul

că din suprafața de 161,60 mp a casei de locuit supuse partajării, are dreptul la ½

cotă-parte din acest imobil, ca proprietar majoritar, iar suprafața care urma a-i fi

atribuită trebuia să fie nu mai mică decât ½ cotă-parte din suprafața casei supuse

partajării, ceea ce s-a ignorat. Prima instanță în mod eronat a atribuit intimatelor o

suprafața mai mare decât cota-parte a lor de ¼ cotă-parte din suprafața casei, deși,

ele sunt proprietari minoritari și acordă o compensație bănească, or, el și-a justificat

interesul legal și temeinic de a folosi imobilul dat.

În ceea ce vizează constatările instanței de apel precum că prima instanța corect

a reținut că varianta a doua de partajare a bunurilor imobile litigioase, propusă de

expert, este favorabilă ambelor părți și că această variantă a fost solicitată și de către

el, a relevat că nu corespunde adevărului, deoarece nu a fost de acord ca lui în calitate

5

de coproprietar majoritar să i se atribuie suprafața de 67,40 mp, iar intimatelor în

calitate de proprietari minoritari le-a revenit suprafața totală de 94,20 mp. Or,

instanțele de judecată urmau să stabilească modul de folosință, rezultând din

mărimea cotelor-părți, schema imobilului și posibilitatea de utilizare indicate în actul

de expertiză tehnică, în general, urma să se țină cont de interesul și aportul tuturor

coproprietarilor asupra acestui imobil. La fel, a accentuat că suportă toate cheltuielile

de întreținere a imobilului litigios, deoarece Eugenia Chiabur împreună cu familia

este plecată peste hotarele țării și de 15 ani locuiește în Italia, iar Ecaterina Gațcan

locuiește la altă adresă.

La fel, a evidențiat că certificatul din 26 februarie 2014 eliberat de Oficiul

Cadastral Teritorial Chișinău atestă că este proprietar al terenului pentru construcții

cu număr cadastral XXXXX, aflat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, cu

suprafața de 120 mp, în baza hotărârii Comitetului executiv al sovietului de orășel

Durlești nr. 1/5 din 25 septembrie 1991. În baza adeverinței de înregistrare, casa din

strada XXXXX, este înregistrată cu drept de proprietare privată după el în baza

hotărârii Comitetului executiv al sovietului or. Durlești nr. 1/5 din 25 septembrie

1993 și este înregistrat în cartea de registru 1-6 după nr. 2727 din 05 octombrie 1993.

Lotul de pământ a fost dat în folosință nelimitată ca proprietate de uz comun cu

suprafața de 600 mp, în baza hotărârii menționate, conform actelor de drept după el.

Recurentul a considerat că concluziile instanței de apel sunt în linii generale,

fără a fi justificate legal, în baza prevederilor normelor legale atât naționale, cât și

cele internaționale, deoarece instanța de apel în procesul examinării cauzei,

neargumentat a considerat apelul neîntemeiat, iar hotărârea primei instanțe ca fiind

una fondată, nefiind stabilite la caz nici unul din temeiurile expres prevăzute de lege

care ar impune casarea acestei hotărâri. Prima instanță greșit și ilegal la adoptarea

hotărârii sale nu a ținut cont de toate argumentele expuse și de hotărârea

judecătorească definitivă și irevocabilă. La caz, nici prima instanță și nici instanța

de apel nu au examinat minuțios toate probele și afirmațiile participanților la proces.

La 13 ianuarie 2020, Eugenia Chiabur și Ecaterina Gațcan, reprezentate de

avocatul Radu Guzun, au depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea

recursului, prin care și-au exprimat poziția în favoarea menținerii deciziei instanței

de apel și hotărârea primei instanțe.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de apel a pronunțat decizia contestată la data de 22 august 2019, Vasile

Saca a declarat recurs la 05 noiembrie 2019.

Materialele cauzei atestă expedierea de către instanța de apel a copiei deciziei

participanților la proces la 17 septembrie 2019, prin scrisoare de însoțire (Vol.I,

f.d.232). Astfel, recursul declarat la 05 noiembrie 2019 este în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 24 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție completul

din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond

de un complet din 5 judecători.

6

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat de Vasile Saca și va casa integral decizia instanței de apel

și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi de admitere a acțiunii din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă

hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Art. 432 alin.(2) Cod de procedură civilă statuează că se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească: c) a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită

a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au

dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul art. 46 din Constituția Republicii Moldova, dreptul la proprietate

privată este garantat. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate

publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

Materialele cauzei denotă că, împrejurări reținute și de instanțele inferioare,

precum că Vasile Saca este proprietarul a ½ cotă-parte din bunurile imobile cu

numere cadastrale XXXXX și XXXXX.01, amplasate în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. XXXXX (Vol.I, f.d.8).

Totodată, este de remarcat că prin hotărârea din 20 august 2015 a Judecătoriei

Buiucani, mun.Chișinău, ca urmare a partajării averii devălmașe a soților Ecaterina

Saca și Vasile Saca, s-a atribuit în proprietate lui Vasile Saca ½ cotă-parte din casă

de locuit individuală, situată în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, cu

suprafața de 120,2 mp, număr cadastral XXXXX.01 și ½ cotă-parte din terenul cu

număr cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0626 ha, situat în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. XXXXX, iar succesorilor în drepturi ai Ecaterinei Saca, Eugenia

Chiabur și Ecaterina Gațcan, s-a atribuit în proprietate a câte ¼ cotă-parte din casă

de locuit individuală, situată în mun.Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, cu

7

suprafața de 120,2 mp cu număr cadastral XXXXX.01 și câte ¼ cotă-parte din

terenul cu număr cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0626 ha, situat în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX (Vol.I, f.d.38-48).

Prima instanță cu referire la prevederile art. 357 alin.(1), (3), art. 361 Cod civil,

soluție menținută și de instanța de apel, ca urmare a partajării în natură a bunurilor

imobile, a atribuit pârâtelor încăperile din imobil conform variantei II pentru partea

2, care a fost solicitată de către reclamant, însă ultimului i s-a atribuit încăperile,

conform variantei II, pentru partea 1, cu încasarea de la pârâte în beneficiul

reclamantului a sultei în mărime de 53924,54 de lei pentru suprafața de construcție

de 26,80 mp, iar terenul s-a partajat în natură conform variantei II, atribuind părții

reclamante și părții pârâte câte 313,00 mp (Vol.I, f.d.167-168, 172-176, 223-231).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție va casa integral decizia instanței de apel și hotărârea prime instanțe cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii, din motivele ce succed.

Conform art. 357 alin.(1), (3) Cod civil, în redacția în vigoare în perioada de

referință, încetarea proprietății comune pe cote-părți prin împărțire poate fi cerută

oricând dacă legea, contractul sau hotărârea judecătorească nu prevede altfel.

Împărțirea poate fi făcută prin înțelegere a părților sau prin hotărâre judecătorească.

De altfel, pentru determinarea variantelor posibile de partajare a bunurilor în

litigiu, la caz a fost dispusă efectuarea unei expertize judiciare prin încheierea din

02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (Vol.I, f.d.108-109). La 29

ianuarie 2018 a fost prezentat raportul de expertiză extrajudiciară nr. 027, conform

căruia au fost prezentate câte două variante posibile de partajare a casei de locuit și

a terenului (Vol.I, f.d.119-140).

Colegiul reiterează că reclamantul Vasile Saca a solicitat partajarea casei în

natură și a terenului aferent, concretizând ulterior cerințele ca urmare prezentării

raportului de expertiză extrajudiciară nr. 027 din 29 ianuarie 2018, a pretins

atribuirea lui Vasile Saca a ½ cotă-parte din casa de locuit, varianta II, partea 2,

conform raportului de expertiză și anume: demisol - încăperea nr. 3 cu suprafața de

35, 80 mp, etajul I: încăperea cu suprafața de 24,50 mp, încăperea nr. 4 cu suprafața

de 20 mp, încăperea nr. 5 cu suprafața de 13,70 mp și beciul, atribuirea a ½ cotă-

parte din terenul aferent cu suprafața de 313,0 mp, conform variantei II, partea 2

(Vol.I, f.d.4-7, 147-149).

Colegiul precizează că instanțele inferioare au efectuat partajarea în natură a

casei de locuit și terenului conform variantelor II, stabilite de expertul Anatol

Achimov, conform concluziilor inserate în raportul de expertiză, însă împărțirea și

respectiv atribuirea părților a suprafețelor din bunurilor imobile s-a efectuat de către

instanțele de judecată fără a fi luate în considerare circumstanțele relevante speței.

De altfel, punctul de reper pentru instanțele inferioare era faptul că reclamantul

deține ½ cotă-parte în raport cu pârâtele care dețin câte ¼ cotă-parte.

Aici Colegiul consideră necesar de a preciza că în baza raportului de expertiză

extrajudiciară nr. 027 din 29 ianuarie 2018, varianta II de partajare a casei de locuit

înregistrată cu număr cadastral XXXXX.01 din mun.Chișinău, or. Durlești, str.

XXXXX, propusă arată că: părții I-suprafața de 67, 40 mp: la demisol - încăperea

nr. 2 cu suprafața de 12,60 mp, încăperea nr. 4 cu suprafața de 10, 90 mp, încăperea

nr. 5 cu suprafața de 3,80 mp, încăperea nr. 6 cu suprafața de 3,40 mp, etajul I -

8

încăperea nr. 1 cu suprafața de 17,30 mp, încăperea nr. 2 cu suprafața de 19,40 mp;

iar părții II-suprafața de 94,20 mp: la demisol - încăperea nr. 3 cu suprafața de 35,

80 mp, etajul I - încăperea nr. 3 cu suprafața de 24,50 mp, încăperea nr. 4 cu suprafața

de 20,20 mp, încăperea nr. 5 cu suprafața de 13,70 mp și beciul (Vol.I, f.d.127).

Conform aceluiași raport de expertiză, varianta II de partajare a terenului cu

număr cadastral XXXXX din mun.Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, indică: părții

I suprafața de 313,00 mp, sectorul de teren marcat cu pct. 5-6-7-8-9-10-11-12-13-

14-15-16-17-18-5; iar părții II- suprafața de 313,00 mp, sectorul de teren marcat cu

pct. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-1 (Vol.I, f.d.128).

Concomitent, Colegiul notează că expertul a concluzionat că partajarea casei

de locuit înregistrată cu număr cadastral XXXXX.01 din mun.Chișinău, or. Durlești,

str. XXXXX, în trei părți, proporțional cotelor ideale deținute de fiecare, rezultând

din planificarea existentă a construcției, nu este posibilă și rezonabilă. Astfel,

variantele posibile de partajare au fost examinate în două părți, adică câte ½ pentru

Vasile Saca și câte ½ pentru Eugenia Chiabur și Ecaterina Gațcan (Vol.I, f.d.126).

Aceeași situație a fost aplicată și terenului, având în vedere că s-a constatat

imposibilitatea partajării casei de locuit în trei părți (Vol.I, f.d.127).

Conform art. 361 alin. (1), (2), (3), (4) Cod civil, în redacția în vigoare în

perioada de referință, împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în

natură, proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar. Dacă bunul proprietate

comună pe cote-părți este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărțirea se

face prin: a) atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a

mai multor coproprietari, la cererea lor; b) vânzarea bunului în modul stabilit de

coproprietari ori, în caz de neînțelegere, la licitație și distribuirea prețului către

coproprietari proporțional cotei-părți a fiecăruia dintre ei. În cazul în care unui dintre

coproprietari îi este atribuită o parte reală mai mare decât cota sa parte, celorlalți

coproprietari li se atribuie o sultă. Împărțirea se efectuează în modul stabilit de lege.

Deși, prima instanță a punctat că partea I din variantele de partaj propuse este

atribuită lui Vasile Saca, iar partea II- Eugeniei Chiabur și Ecaterinei Gațcan, având

în vedere că variantele posibile de partaj au fost determinate rezultând din ½ și

respectiv ½ cote-părți, Colegiul va partaja în natură casa de locuit cu număr cadastral

XXXXX.01 din mun.Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX și terenul cu suprafața de

0, 0626 ha, cu număr cadastral XXXXX din mun.Chișinău, or. Durlești, str.

XXXXX, la fel, rezultând din varianta II propusă de expert atât în cazul casei de

locuit, cât și în cazul terenului. Însă, totodată, instanța va atribui lui Vasile Saca

partea II, conform variantei II din raportul de expertiză, în cazul casei de locuit, la

fel și în cazul terenului, iar Eugeniei Chiabur și Ecaterinei Gațcan se va atribui partea

I, conform variantei II.

În susținerea soluției sale, instanța de recurs cu referire la bunurile imobile în

litigiu, ale căror împărțire a fost solicitată, consideră necesar de a releva niște

circumstanțe esențiale soluționării litigiului.

În această ordine de idei, Colegiul notează că prin hotărârea din 20 august 2015

a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău a fost partajată averea devălmașă a soților

Ecaterina Saca și Vasile Saca, după cum urmează: lui Vasile Saca i-a fost atribuită

în proprietate ½ cotă-parte din casa de locuit individuală, situată în mun. Chișinău,

or. Durlești, str. XXXXX, cu suprafața de 120,2 mp, cu număr cadastral XXXXX.01

9

și ½ cotă-parte din terenul cu număr cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0626 ha,

situat pe adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, iar Ecaterinei Gațcan și

Eugeniei Chiabur, succesori în drepturi ai Ecaterinei Saca, i-au fost atribuite în

proprietate câte ¼ cotă-parte din casa de locuit individuală, situată în mun. Chișinău,

or. Durlești, str. XXXXX, cu suprafața de 120,2 mp, cu număr cadastral XXXXX.01

și câte ¼ cotă-parte din terenul cu număr cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0626

ha, situat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX (Vol.I, f.d.38-48).

În baza acestei hotărâri judecătorești, Vasile Saca și-a înregistrat dreptul de

proprietate asupra ½ cotă-parte din casa de locuit din mun. Chișinău, or. Durlești,

str. XXXXX și asupra ½ cotă-parte din terenul amplasat pe aceeași adresă (Vol.I,

f.d.8).

Prin prisma argumentelor recurentului, Colegiul reliefă că prima instanță nu a

luat în considerare faptul că Vasile Saca deține ½ cotă-parte cu drept de proprietate

din casa de locuit din mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX în raport cu pârâtele

care dețin câte ¼ cotă-parte din acest imobil.

Chiar și în condițiile în care la determinarea variantelor posibile de partajare a

bunurilor imobile, expertul a rezultat din ½ cotă-parte și respectiv ½ cotă-parte,

urmează a fi luat în considerare și faptul că reclamantul deține o cotă-parte mai mare

în raport cu pârâtele care dețin câte ¼ cotă-parte.

În atare circumstanțe, Colegiul accentuează că în contextul prevederilor art. 361

alin. (1) Cod civil, împărțirea bunului proprietate comună pe cote-părți se face în

natură, proporțional cotei-părți a fiecărui coproprietar.

Colegiul reține ca fiind relevante și argumentele recurentului precum că fiind

pensionar, deținând grad de invaliditate, este nevoit de a-și asigura întreținere, iar în

acest sens în subsolul casei desfășoară activitatea de prelucrare a lemnului, având un

mic atelier. Astfel, având în vedere că reclamantul justifică un interes pentru

folosința subsolului, se confirmă suplimentar soluția instanței de recurs.

La caz, Colegiul apreciază ca fiind relevante și alegațiile recurentului precum

că pârâtele nu locuiesc în imobilul dat și personal suportă cheltuielile de întreținere,

or, argumente care să ateste contrariul nu au fost invocate de partea pârâtă în

referința prezentată la cererea de recurs.

În consecință, Colegiul va admite cerința reclamantului Vasile Saca cu privire

la partajarea casei de locuit din mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX și va partaja

în natură casa de locuit cu număr cadastral XXXXX.01, situată în mun. Chișinău,

or. Durlești, str. XXXXX, prin divizare, conform variantei II din raportul de

expertiză nr. 027 din 29 ianuarie 2018, executat de expertul judiciar Anatolie

Achimov, după cum urmează: lui Vasile Saca i se atribuie partea II cu suprafața

totală de 94,20 mp, conform căreia îi revine: la demisol - încăperea nr. 3 cu suprafața

de 35, 80 mp, etajul I - încăperea nr. 3 cu suprafața de 24,50 mp, încăperea nr. 4 cu

suprafața de 20,20 mp, încăperea nr. 5 cu suprafața de 13,70 mp și beciul; Ecaterinei

Gațcan și Eugeniei Chiabur li se atribuie partea I cu suprafața totală de 67,40 mp,

conform căreia le revine: la demisol - încăperea nr. 2 cu suprafața de 12,60 mp,

încăperea nr. 4 cu suprafața de 10, 90 mp, încăperea nr. 5 cu suprafața de 3,80 mp,

încăperea nr. 6 cu suprafața de 3,40 mp, etajul I - încăperea nr. 1 cu suprafața de

17,30 mp, încăperea nr. 2 cu suprafața de 19,40 mp.

10

Pornind de la faptul că suprafața casei supusă partajului constituie 161, 60 mp,

dintre care lui Vasile Saca suprafața i s-a atribuit 94,20 mp, iar pârâtelor-suprafața

de 67,40 mp, prin prisma art. 361 alin. (3) Cod civil, va încasa de la Vasile Saca în

beneficiul pârâtelor Ecaterina Gațcan și Eugenia Chiabur sulta bănească în sumă de

53924, 54 de lei pentru diferența de suprafața de 26,80 mp.

Or, conform art. 361 alin. (3) Cod civil, în cazul în care unui dintre coproprietari

îi este atribuită o parte reală mai mare decât cota sa parte, celorlalți coproprietari li

se atribuie o sultă.

Alegația instanței de apel precum că reclamantul deține o cotă-parte ideală mai

mare în raport cu pârâtele nu i-ar acorda un drept absolut de a solicita atribuirea în

proprietate exclusivă a întregului imobil contra unei sulte, este neîntemeiată, or,

reclamantul nu a pretins atribuirea integrală a imobilului în proprietate exclusivă,

dar a solicitat atribuirea conform variantei II de partajare a imobilului, stabilită

conform concluziilor raportului de expertiză, pornind de la cota sa parte de 1/2.

De altfel, conform certificatului eliberat de ÎS „Cadastru”, datat cu 04 aprilie

2016, valoarea bunului imobil constituie 325158 de lei (Vol.I, f.d.9).

Cu referire la cerința cu privire la partajarea terenului cu număr cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0,0626 ha, situat pe adresa mun. Chișinău, or. Durlești, str.

XXXXX, Colegiul va împărți terenul conform variantei II, propuse în raportul de

expertiză nr. 027 din 29 ianuarie 2018, executat de expertul judiciar Anatolie

Achimov. Astfel, lui Vasile Saca i se atribuie sectorul de teren marcat cu pct. 1-2-3-

4-5-6-7-8-9-10-11-12-1 cu suprafața de 313,00 mp, iar Ecaterinei Gațcan și Eugeniei

Chiabur li se atribuie sectorul de teren marcat cu pct. 5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-

16-17-18-5, cu suprafața de 313,00 mp.

În ceea ce privește cerința reclamantului Vasile Saca de compensare a

cheltuielilor de judecată, formulată în cererea de concretizare a pretențiilor, Colegiul

va admite integral cerința dată, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se

compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

În contextul prevederilor art. 90 Cod de procedură civilă, din cheltuielile de

judecare a cauzei fac parte: g) cheltuielile de efectuare a expertizei; i) cheltuielile de

asistență juridică.

În sensul art. 94 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig

de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții, iar pîrîtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. În

cazul mai multor reclamanți sau pârâți, aceștia sunt obligați să compenseze

cheltuielile de judecată în mod egal, proporțional sau solidar, în funcție de interesul

fiecăruia ori de caracterul litigiului dintre ei. Dacă unul dintre coparticipanți a utilizat

mijloace speciale de apărare judiciară, ceilalți nu sunt responsabili de cheltuielile lui.

Pornind de la faptul că la caz a fost efectuată expertiza extrajudiciară nr. 027

din 29 ianuarie 2018, ca urmare a numirii prin încheierea din 02 august 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, pentru care reclamantul a achitat suma de

7200 de lei, conform chitanței datate cu 04 decembrie 2017 eliberată de ÎI „Achimov

Anatolie”, prezentată în copie certificată (Vol.I, f.d.153), Colegiul va pune

11

cheltuielile date pe seama pârâtelor, în mod solidar, cu încasarea acestora în

beneficiul reclamantului.

În temeiul art. 96 alin. (1), (11) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare

și rezonabile. Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut

câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.

În speță, reclamantul a beneficiat de asistență juridică acordată de avocatul

Artur Budăi în baza mandatului seria MA nr. 1131197 din 17 mai 2017 în baza

contractului de asistență juridică nr. 63 din 17 mai 2017 (Vol.I, f.d.98), iar pentru

asistența juridică calificată, reclamantul a achitat suma de 9000 de lei, confirmată

prin bonul de plată seria XL nr. 851582 din 01 iunie 2017, prezentată în copie

certificată (Vol.I, f.d.151) și raportul privind activitatea avocatului în cauza civilă

respectivă (Vol.I, f.d.150).

Conform jurisprudenței CtEDO, instanțele de judecată la soluționarea cererilor

de încasare a cheltuielilor pentru asistență juridică, urmează să ia în considerare că

partea care pretinde la compensarea acestora, necesită să prezinte dovada achitării

onorariilor avocaților, adică copiile de pe dispozițiile de plată prin virament sau

bonurile de plată și listă detaliată a actelor/acțiunilor efectuate de avocat și a timpului

aferent acestora (cu tariful și orarul).

La caz, actele anexate în justificarea cheltuielilor de asistență juridică

legitimează admiterea pretenției de încasare a cheltuielilor de asistență juridică

acordate de către avocatul Artur Budăi.

Astfel, Colegiul va încasa de la pârâte în mod solidar în beneficiul

reclamantului a sumei de 9000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Or,

pornind de la practica CEDO, cheltuielile pentru asistență juridică trebuie să fie

necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.

În conformitate cu art. 98 alin. (1) Cod de procedură civilă, cheltuielile aferente

judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum și taxa de stat, de a

căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la pârât proporțional

părții admise din acțiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata cheltuielilor de judecată.

În contextul normei precitate, pornind de la faptul că reclamantul a fost scutit

de la plata taxei de stat în ordine de recurs, taxa de stat în sumă de 2438, 6 de lei

urmează a fi pusă pe seama pârâtelor, cu încasarea acestei taxe în beneficiul statului.

Or, recurentul prin încheierea din 11 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a

fost scutit la depunerea cererii de recurs de taxa de stat în sumă de 2438,6 lei.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va

casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea

unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. b), (3) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Vasile Saca.

12

Se casează integral decizia din 22 august 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, corectată

prin încheierea din 04 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Saca împotriva

Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur cu privire la partajarea bunurilor imobile și

compensarea cheltuielilor de judecată și se pronunță o nouă hotărâre după cum

urmează:

Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Saca împotriva

Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur cu privire la partajarea bunurilor imobile și

compensarea cheltuielilor de judecată;

Se partajează în natură casa de locuit cu număr cadastral XXXXX.01, situată

în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, prin divizare, conform variantei II din

raportul de expertiză nr. 027 din 29 ianuarie 2018, executat de expertul judiciar

Anatolie Achimov, după cum urmează:

- se atribuie lui Vasile Saca partea II cu suprafața totală de 94,20 mp conform

căreia îi revine: la demisol - încăperea nr. 3 cu suprafața de 35, 80 mp, etajul I -

încăperea nr. 3 cu suprafața de 24,50 mp, încăperea nr. 4 cu suprafața de 20,20 mp,

încăperea nr. 5 cu suprafața de 13,70 mp și beciul;

- se atribuie Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur partea I cu suprafața totală

de 67,40 mp, conform căreia le revine: la demisol - încăperea nr. 2 cu suprafața de

12,60 mp, încăperea nr. 4 cu suprafața de 10, 90 mp, încăperea nr. 5 cu suprafața de

3,80 mp, încăperea nr. 6 cu suprafața de 3,40 mp, etajul I - încăperea nr. 1 cu

suprafața de 17,30 mp, încăperea nr. 2 cu suprafața de 19,40 mp;

-se încasează de la Ecaterina Gațcan și Eugenia Chiabur, în mod solidar, în

beneficiul lui Vasile Saca o sultă în mărime de 53924,54 de lei (cincizeci și trei mii

nouă sute douăzeci și patru lei, cincizeci și patru bani) pentru suprafața de 26,80 mp;

-se partajează în natură terenul cu suprafața de 0,0626 ha, situat în mun.

Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, număr cadastral XXXXX, prin divizare,

conform variantei nr. II din raportul de expertiză nr. 027 din 29 ianuarie 2018,

executat de expertul judiciar Anatolie Achimov, după cum urmează: -se atribuie lui

Vasile Saca sectorul de teren marcat cu pct. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-1 cu

suprafața de 313,00 mp, iar Ecaterinei Gațcan și Eugeniei Chiabur se atribuie

sectorul de teren marcat cu pct. 5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-5, cu

suprafața de 313,00 mp;

-se încasează de la Ecaterina Gațcan și Eugenia Chiabur, în mod solidar, în

beneficiul lui Vasile Saca cheltuielile de judecată constituite din cheltuielile pentru

efectuarea expertizei în sumă de 7200 (șapte mii două sute) de lei și cheltuielile de

asistență juridică în sumă de 9000 (nouă mii) de lei, în total suma de 16200

(șaisprezece mii două sute) de lei.

-se încasează de la Ecaterina Gațcan și Eugenia Chiabur, în mod solidar, în

beneficiul statului taxa de stat în sumă de 2438, 60 de lei (două mii patru sute treizeci

și opt lei, șaizeci bani), de la care recurentul a fost scutit.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul

13

Judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

14