2rh-16/20 — cu privire la restituirea sumei, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată

2rh-16/20 — cu privire la restituirea sumei, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rh-16/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. C. Vârlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, M. Guzun)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (O. Sternioală, Svetlana Filincova,

G. Stratulat, V. Burduh, A. Cobăneanu)

ÎNCHEIERE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

examinând cererea de revizuire depusă de Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Botgros și Lidiei

Botgros împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Arcodesinc” cu privire la

restituirea sumei, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost admis recursul declarat de SRL „Arcodesinc”, casată integral decizia din

21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, încheierea protocolară din

17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 29 noiembrie 2018 a

Curții de Apel Chișinău și pronunțată o nouă decizie sub formă de încheiere prin

care a fost respinsă cererea lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros, reprezentați de

avocatul Dorel Țurcan cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și restituită

cererea de apel

constată:

La 21 septembrie 2016, Nicolae Botgros și Lidia Botgros au depus cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Arcodesinc” cu privire la restituirea sumei,

repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că la 21 martie 2016, au semnat cu

SRL „Arcodesinc” contractul de prestare serviciilor turistice nr. 33 în baza căruia

dânșii au achitat suma de 55725 de lei.

La 6 iulie 2016, în baza contractului menționat, au decolat cu avionul cu

destinația Grecia, ins. Creta, Hotelul Aldemar Royal Mare & Suites 5* pentru o

perioadă de 7 zile.

1

Potrivit condițiilor contractuale și imaginelor foto prezentate de

SRL „Arcodesinc” la momentul semnării contractului erau stipulate următoarele

condiții: camera urma să fie amplasată pe prima linie de la mare cu o suprafață de

nu mai puțin de 29 de m2, în afară de suprafața baie-veceu și eventual balcon, cu un

pat matrimonial, cu un pat fotoliu, cu vederea la mare, cu un mini-bar asigurat

rigorilor unui hotel de 5*, cu cel puțin două scaune și o măsuță sau două fotolii și o

măsuță, iar însăși plaja cu nisip de pe malul mării, urma să fie în imediata apropiere

a hotelului.

La 6 iulie 2016, fiind în incinta Hotelului Aldemar Royal Mare & Suites 5*,

după mai multe ore de așteptări și discuții interminabile și contradictorii cu

administratorul hotelului, au fost informați că camera destinată lor, cu o zi înainte

de sosirea lor, fuse-se distribuită altui grup turistic din Olanda, iar o altă cameră

liberă și identică condițiilor contractuale nu există.

La îndemnul administratorului hotelului și având în vedere că era deja noapte,

dânșii fiind supraobosiți, flămânzi și extenuați au acceptat cazarea pentru doar o

noapte într-o cameră în afara Hotelului Royal Mare, Get – Beget, într-o căsuță din

două nivele unde paturile erau din metal, patul matrimonial și patul-fotoliu lipseau,

camera avea o suprafață de 20 de m2, mini-barul era gol și deconectat, în cameră nu

exista niciun scaun și niciun fotoliu, camera se afla la o distanță de aproximativ 200

de m de la restaurat, la 250 de m de la plaja cu nisip, care nu exista în pofida faptului

că litoralul mării era din pietre ascuțite, lipsea și vederea la mare, promisă anterior.

În următoarele două zile, au continuat discuțiile cu administratorul hotelului,

precum și telefonic cu reprezentantul din mun. Chișinău al SRL „Arcodesinc”,

Tatiana Gorea și cu reprezentantul SRL „Tez Tour” din Grecia, iar în a treia zi, dânșii

au fost informați că nu le poate nimeni ajuta cu nimic, doar să le ofere o altă cameră,

în aceeași căsuță și condiții identic expuse anterior, doar că la parter.

Au precizat că în aceeași zi, au informat pârâtul despre încălcarea integrală a

condițiilor contractuale și fiindu-le procurate bilete retur la avion, dânșii s-au întors

în mun. Chișinău.

Au remarcat că pârâtul nu și-a onorat obligațiunile prevăzute în contractul

nr. 33 din 21 martie 2016, cauzându-le prejudicii prin neajuns, precum și alte

prejudicii de ordin moral, fiind irosit timpul preconizat pentru odihnă și concediul

de vară pentru anul 2016.

Având în vedere condițiile insuportabile prestate de către pârât și total

necorespunzătoare prevederilor contractuale, la 9 iulie 2016, prin poștă electronică,

au expediat o solicitare despre restituirea banilor achitați anterior, fapt din care

rezultă și rezilierea contractului, dar care a fost lăsată fără răspuns.

Au relatat că la 10 iulie 2016 s-au întors în Republica Moldova, iar la

27 iulie 2016 au adresat pârâtului o solicitare suplimentară, analogică primei, la care

nu au primit niciun răspuns.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1133, 1137, 1140, 1145

Cod civil, art. 166, 167, 174, 175 alin. (1) lit. a) CPC.

Au solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtului în beneficiul lor

a sumei de 55725 de lei cu titlu de restituire a banilor achitați în baza contractului

nr. 33 din 21 martie 2016, a sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin

neajuns, precum și a cheltuielilor de judecată.

2

Prin încheierea din 22 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

respins demersul SRL „Arcodesinc” privind atragerea în proces în calitate de copârât

a ÎCS „Tez Tour” SRL.

A fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu ÎCS „Tez

Tour” SRL.

Prin hotărârea din 19 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost respinsă acțiunea integral.

În instanța de apel, odată cu depunerea cererii de apel, Nicolae Botgros și

Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan au solicitat încasarea din contul

SRL „Arcodesinc” în beneficiul lor a sumei de 40120 de lei cu titlu de restituire a

banilor achitați în baza contractului nr. 33 din 21 martie 2016, a sumei de 10000 de

lei cu titlu de reparație a prejudiciului cauzat prin neajuns și a cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea lui Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan

cu privire la repunerea în termen a apelului declarat împotriva hotărârii din

19 septembrie 2018 a Judecătorie Chișinău și repuși apelanții Nicolae Botgros și

Lidia Botgros în termenul legal de declarare a apelului.

Nu a fost dat curs apelului declarat de către Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan împotriva hotărârii din 19 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 19 septembrie 2018 și acordat apelanților

Nicolae Botgros și Lidia Botgros un termen de până la 17 ianuarie 2019, ora 10:00,

pentru prezentarea apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe

care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului și a dovezii de

plată a taxei de stat în mărime de 1479 de lei.

Prin încheierea protocolară din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a

fost pusă pe rol cererea de apel depusă de către apelanții Nicolae Botgros și Lidia

Botgros.

Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul

Dorel Țurcan, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost admisă.

A fost încasată din contul SRL „Arcodesinc” în beneficiul lui Nicolae Botgros

și Lidia Botgros suma de 40120 de lei în vederea restituirii costului achitat pentru

serviciile turistice, suma de 10000 de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral

cauzat, suma de 2272 de lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru examinarea cauzei

în prima instanță, suma de 1479 de lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru

examinarea cauzei în instanța de apel, suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată pentru serviciile de asistență juridică în prima instanță și 1000 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată pentru serviciile de asistență juridică în instanța de apel.

La 21 mai 2019, SRL „Arcodesinc” a declarat recurs împotriva deciziei din

21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de SRL „Arcodesinc”, casată integral decizia din 21 februarie 2019

a Curții de Apel Chișinău, încheierea protocolară din 17 ianuarie 2019 a Curții de

3

Apel Chișinău și încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a

fost pronunțată o nouă decizie sub formă de încheiere prin care a fost respinsă

cererea lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan

cu privire la repunerea în termen a cererii de apel.

A fost restituită cererea de apel depusă de către Nicolae Botgros și Lidia

Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan împotriva hotărârii din

19 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

La 15 ianuarie 2020, Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de

avocatul Dorel Țurcan au depus cerere de revizuire împotriva deciziei din

16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care au solicitat admiterea

cererii de revizuire, casarea integrală a deciziei instanței de recurs, cu menținerea în

vigoare a deciziei instanței de apel.

În motivarea cererii de revizuire, au menționat că instanța de recurs, în

conținutul deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, arbitrar fără

a invoca un temei plauzibil au concluzionat la ilegalitatea încheierii din

29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Au indicat că revizuenții au fost în imposibilitatea prezentării unor probe

suplimentare privind motivarea depunerii cererii de apel în termen fiind în deplasare

permanentă peste hotarele Republicii Moldova.

Drept temei de revizuire au invocat prevederile art. 449 lit. b) și e) CPC.

La 18 februarie 2020, SRL „Arcodesinc” a depus referință, prin care a solicitat

respingerea cererii de revizuire depusă de Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan, ca fiind inadmisibilă.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

depusă de Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

La caz, se constată că revizuenții Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan au invocat în susținerea cererii de revizuire,

precum că instanța de recurs, în conținutul deciziei din 16 octombrie 2019, arbitrar

fără a invoca un temei plauzibil au concluzionat la ilegalitatea încheierii din

29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, precum și faptul că revizuenții au fost

în imposibilitate de a prezenta probe suplimentare privind motivarea depunerii

cererii de apel în termen, deoarece au fost în deplasare permanentă peste hotarele

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

4

În interpretarea corectă a normei enunțate este de înțeles că circumstanțele sau

faptele menționate, trebuiau să existe obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar

revizuentul nu putea ști despre aceste circumstanțe anterior pronunțării hotărârii,

revizuirea căreia se cere.

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că argumentele invocate

de către Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan în

cererea de revizuire, nu pot fi considerate circumstanțe sau fapte esențiale noi

descoperite după pronunțarea deciziei supusă revizuirii, în sensul art. 449 lit. b) CPC,

or, ultimii, în susținerea cererii de revizuire, au invocat la împrejurări ce țin de fondul

cauzei, cât și dezacordul cu actul de dispoziție adoptat, ce nu constituie motive

pentru revizuirea actului judecătoresc.

Astfel, admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine

principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că motivele indicate de către revizuenții Nicolae

Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan, nu pot constitui

temei de revizuire nici prin prisma prevederilor art. 449 lit. e) CPC, care prevăd că

revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința

sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii

sau deciziei a căror revizuire se cere.

Or, deși revizuienții și-au întemeiat cererea de revizuire, inclusiv și pe

prevederile art. 449 lit. e) CPC, aceștia nu și-au argumentat poziția în acest sens.

Ca consecință, se va remarca că temeiurile invocate în cererea de revizuire de

către revizuenții Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel

Țurcan nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza căruia se poate

solicita revizuirea deciziei.

În acest context instanța remarcă că revizuirea este o cale de atac de retractare

și nu de reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri

judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de

lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai

în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și jurisprudența CtEDO

potrivit căreia, dreptul la o instanță, garantat de articolul 6 §1 din Convenție,

presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor

juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

resjudicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

5

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

Față de cele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Nicolae

Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan împotriva deciziei

din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată a lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Arcodesinc” cu privire la restituirea sumei, repararea

prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

6