2ra-1380/19 — cu privire la restituirea sumei, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1380/19 — cu privire la restituirea sumei, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-1380/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani (jud. C. Vârlan)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Muruianu, M. Guzun)

DECIZIE

16 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Arcodesinc”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Botgros și Lidiei

Botgros împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Arcodesinc” cu privire la

restituirea sumei, repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admisă cererea de apel depusă de Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan, casată hotărârea din 19 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani și pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea

a fost admisă

constată:

La 21 septembrie 2016, Nicolae Botgros și Lidia Botgros au depus cerere de

chemare în judecată împotriva SRL „Arcodesinc” cu privire la restituirea sumei,

repararea prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au invocat că la 21 martie 2016, au semnat cu

SRL „Arcodesinc” contractul de prestare serviciilor turistice nr. 33 în baza căruia

dânșii au achitat suma de 55725 de lei.

La 6 iulie 2016, în baza contractului menționat, au decolat cu avionul cu

destinația Grecia, ins. Creta, Hotelul Aldemar Royal Mare & Suites 5* pentru o

perioadă de 7 zile.

Potrivit condițiilor contractuale și imaginelor foto prezentate de

SRL „Arcodesinc” la momentul semnării contractului erau stipulate următoarele

condiții: camera urma să fie amplasată pe prima linie de la mare cu o suprafață de

nu mai puțin de 29 de m2, în afară de suprafața baie-veceu și eventual balcon, cu un

pat matrimonial, cu un pat fotoliu, cu vederea la mare, cu un mini-bar asigurat

rigorilor unui hotel de 5*, cu cel puțin două scaune și o măsuță sau două fotolii și o

1

măsuță, iar însăși plaja cu nisip de pe malul mării, urma să fie în imediata apropiere

a hotelului.

La 6 iulie 2016, fiind în incinta Hotelului Aldemar Royal Mare & Suites 5*,

după mai multe ore de așteptări și discuții interminabile și contradictorii cu

administratorul hotelului, au fost informați că camera destinată lor, cu o zi înainte

de sosirea lor, fuse-se distribuită altui grup turistic din Olanda, iar o altă cameră

liberă și identică condițiilor contractuale nu există.

La îndemnul administratorului hotelului și având în vedere că era deja noapte,

dânșii fiind supraobosiți, flămânzi și extenuați au acceptat cazarea pentru doar o

noapte într-o cameră în afara Hotelului Royal Mare, Get – Beget, într-o căsuță din

două nivele unde paturile erau din metal, patul matrimonial și patul-fotoliu lipseau,

camera avea o suprafață de 20 de m2, mini-barul era gol și deconectat, în cameră nu

exista niciun scaun și niciun fotoliu, camera se afla la o distanță de aproximativ 200

de m de la restaurat, la 250 de m de la plaja cu nisip, care nu exista în pofida faptului

că litoralul mării era din pietre ascuțite, lipsea și vederea la mare, promisă anterior.

În următoarele două zile, au continuat discuțiile cu administratorul hotelului,

precum și telefonic cu reprezentantul din mun. Chișinău al SRL „Arcodesinc”,

Tatiana Gorea și cu reprezentantul SRL „Tez Tour” din Grecia, iar în a treia zi, dânșii

au fost informați că nu le poate nimeni ajuta cu nimic, doar să le ofere o altă cameră,

în aceeași căsuță și condiții identic expuse anterior, doar că la parter.

Au precizat că în aceeași zi, au informat pârâtul despre încălcarea integrală a

condițiilor contractuale și fiindu-le procurate bilete retur la avion, dânșii s-au întors

în mun. Chișinău.

Au remarcat că pârâtul nu și-a onorat obligațiunile prevăzute în contractul nr.

33 din 21 martie 2016, cauzându-le prejudicii prin neajuns, precum și alte prejudicii

de ordin moral, fiind irosit timpul preconizat pentru odihnă și concediul de vară

pentru anul 2016.

Având în vedere condițiile insuportabile prestate de către pârât și total

necorespunzătoare prevederilor contractuale, la 9 iulie 2016, prin poștă electronică,

au expediat o solicitare despre restituirea banilor achitați anterior, fapt din care

rezultă și rezilierea contractului, dar care a fost lăsată fără răspuns.

Au relatat că la 10 iulie 2016 s-au întors în Republica Moldova, iar la

27 iulie 2016 au adresat pârâtului o solicitare suplimentară, analogică primei, la care

nu au primit niciun răspuns.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 1133, 1137, 1140, 1145

Cod civil, art. 166, 167, 174, 175 alin. (1) lit. a) CPC.

Au solicitat admiterea acțiunii, încasarea din contul pârâtului în beneficiul lor

a sumei de 55725 de lei cu titlu de restituire a banilor achitați în baza contractului

nr. 33 din 21 martie 2016, a sumei de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat prin

neajuns, precum și a cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 22 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

respins demersul SRL „Arcodesinc” privind atragerea în proces în calitate de copârât

a ÎCS „Tez Tour” SRL.

A fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu ÎCS „Tez

Tour” SRL.

2

Prin hotărârea din 19 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost respinsă acțiunea integral.

În instanța de apel, odată cu depunerea cererii de apel, Nicolae Botgros și

Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan au solicitat încasarea din contul

SRL „Arcodesinc” în beneficiul lor a sumei de 40120 de lei cu titlu de restituire a

banilor achitați în baza contractului nr. 33 din 21 martie 2016, a sumei de 10000 de

lei cu titlu de reparație a prejudiciului cauzat prin neajuns și a cheltuielilor de

judecată.

Prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea lui Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan

cu privire la repunerea în termen a apelului declarat împotriva hotărârii din

19 septembrie 2018 a Judecătorie Chișinău și repuși apelanții Nicolae Botgros și

Lidia Botgros în termenul legal de declarare a apelului.

Nu a fost dat curs apelului declarat de către Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan împotriva hotărârii din 19 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 19 septembrie 2018 și acordat apelanților

Nicolae Botgros și Lidia Botgros un termen de până la 17 ianuarie 2019, ora 10:00,

pentru prezentarea apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe

care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului și a dovezii de

plată a taxei de stat în mărime de 1479 de lei.

Prin încheierea protocolară din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a

fost pusă pe rol cererea de apel depusă de către apelanții Nicolae Botgros și Lidia

Botgros.

Prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul

Dorel Țurcan, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost admisă.

A fost încasată din contul SRL „Arcodesinc” în beneficiul lui Nicolae Botgros

și Lidia Botgros suma de 40120 de lei în vederea restituirii costului achitat pentru

serviciile turistice, suma de 10000 de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral

cauzat, suma de 2272 de lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru examinarea cauzei

în prima instanță, suma de 1479 de lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru

examinarea cauzei în instanța de apel, suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată pentru serviciile de asistență juridică în prima instanță și 1000 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată pentru serviciile de asistență juridică în instanța de apel.

La 21 mai 2019, SRL „Arcodesinc” a declarat recurs împotriva deciziei din

21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a aplicat legea care

trebuia să fie aplicată și anume, art. 14 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la

organizarea și desfășurarea activității turistice în RM nr. 352 din 24 noiembrie 2006,

art. 1138 alin. (1) și (2), 1139 alin. (1) Cod civil, art. 118, 121, 130 și 240 alin.

(1) CPC, nu a dat aprecierea cuvenită probelor administrate la dosar, concluziile

instanței vin în contradicție cu circumstanțele cauzei, normele de drept material și

procedural au fost aplicate eronat, iar în decizia recurată nefiind indicat niciun punct

3

al contractului de prestare a serviciilor turistice nr. 33 din 21 martie 2016 care ar fi

fost încălcat de agenția turistică SRL „Arcodesinc”.

A obiectat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea la repunerea în

termenul legal a apelului la cererea avocatului Dorel Turcan în interesele lui Nicolae

Botgros și Lidiei Botgros.

Totodată, prin respingerea cererii de amânare a examinării cauzei depusă de

SRL „Arcodesinc” instanța de judecată a încălcat drepturile acesteia și a îngrădit

dreptul la acces la justiție, fapt ce a făcut imposibilă participarea SRL „Arcodesinc”

la proces pentru apărarea drepturilor sale legale, fiind încălcat astfel art. 26 alin. (1)

din Constituția Republicii Moldova și art. 27 alin. (1) și (2) CPC.

Instanța de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acțiunea cu

care a fost învestită, ce a dus la emiterea unei soluții greșite cu aplicarea eronată a

normelor de drept material și procedural, iar prima instanță corect a verificat și a

stabilit circumstanțele cauzei, aplicând corect normele de drept material și

procedural, pronunțând o hotărâre legală și întemeiată.

În concluzie, a evidențiat că prima instanță a determinat corect raportul juridic

dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost

stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a fost dată apreciere completă,

obiectivă și sub toate aspectele, fiind emisă o hotărâre legală și întemeiată, adoptată

cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

A obiectat că instanța de apel a adoptat o hotărâre ce reiese din aprecierea

eronată a circumstanțelor cauzei, în decizia instanței de apel normele de drept

material au fost încălcate sau aplicate eronat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 22 martie 2019, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 245 vol. I), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurentă la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 21 mai 2019 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Analizând materialul probator al cauzei în coroborare cu criticele formulate

prin motivele de recurs, raportate la prevederile legale aplicabile speței, instanța de

recurs constată că recursul urmează a fi admis din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. g) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel, cu

pronunțarea unei încheieri de restituire a cererii de apel dacă există temeiurile

prevăzute la art. 369.

După cum denotă actele cauzei, Nicolae Botgros și Lidia Botgros înaintând

acțiunea împotriva SRL „Arcodesinc”, intervenient accesoriu ÎCS „Tez Tour” SRL,

cu ulterioarele concretizări au solicitat încasarea din contul SRL „Arcodesinc” în

beneficiul lor a sumei de 40120 de lei cu titlu de restituire a banilor achitați în baza

4

contractului nr. 33 din 21 martie 2016, a sumei de 10000 de lei cu titlu de reparație

a prejudiciului cauzat prin neajuns și a cheltuielilor de judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii, pe care a respins-o integral.

Este cert și faptul că prin încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, a fost admisă cererea lui Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de

avocatul Dorel Țurcan cu privire la repunerea în termen a apelului declarat împotriva

hotărârii din 19 septembrie 2018 a Judecătorie Chișinău și repuși apelanții, Nicolae

Botgros și Lidia Botgros, în termenul legal de declarare a apelului.

Nu a fost dat curs apelului declarat de către Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan împotriva hotărârii din 19 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 19 septembrie 2018 și acordat apelanților

Nicolae Botgros și Lidia Botgros un termen de până la 17 ianuarie 2019, ora 10:00,

pentru prezentarea apelului motivat, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe

care se întemeiază apelul, a probelor invocate în susținerea apelului și a dovezii de

plată a taxei de stat în mărime de 1479 de lei.

Prin încheierea protocolară din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a

fost pusă pe rol cererea de apel depusă de către apelanții Nicolae Botgros și Lidia

Botgros.

Iar prin decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea de apel depusă de Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul

Dorel Țurcan, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost admisă.

A fost încasată din contul SRL „Arcodesinc” în beneficiul lui Nicolae Botgros

și Lidia Botgros suma de 40120 de lei în vederea restituirii costului achitat pentru

serviciile turistice, suma de 10000 de lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral

cauzat, suma de 2272 de lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru examinarea cauzei

în prima instanță, suma de 1479 de lei cu titlu de taxă de stat achitată pentru

examinarea cauzei în instanța de apel, suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de

judecată pentru serviciile de asistență juridică în prima instanță și 1000 de lei cu titlu

de cheltuieli de judecată pentru serviciile de asistență juridică în instanța de apel.

Se va menționa că din conținutul cererii de recurs depusă de

SRL „Arcodesinc” se desprinde că recurentul, concomitent cu decizia instanței de

apel din 21 februarie 2019, critică și încheierea instanței de apel din 29 noiembrie

2018, prin care a fost admisă cererea lui Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan cu privire la repunerea în termen a apelului

declarat împotriva hotărârii din 19 septembrie 2018 a Judecătorie Chișinău și repuși

apelanții, Nicolae Botgros și Lidia Botgros, în termenul legal de declarare a apelului.

Or, potrivit art. 429 alin. (2) CPC, încheierile date în apel pot fi atacate cu

recurs numai odată cu decizia, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate

separat cu recurs și când încheierea face imposibilă desfășurarea de mai departe a

procesului.

Ca urmare, reieșind din dispozițiile enunțate, în coroborare cu prevederile

art. 116 alin. (5) CPC, rezultă că încheierea prin care s-a făcut repunerea în termen

nu se supune recursului separat decât odată cu fondul cauzei.

5

Astfel fiind, instanța de recurs notează că în conformitate cu art. 362 alin. (1)

și (3) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel

se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) CPC, persoanele care, din motive

întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în

termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

În speță, se constată că cererea de apel depusă de Nicolae Botgros și Lidia

Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan, la 26 octombrie 2018, împotriva

hotărârii din 19 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, este cu

omiterea termenului stabilit de art. 362 CPC, ulterior apelanții solicitând repunerea

acesteia în termenul de declarare (f. d. 130-131 vol. I).

Considerând ca întemeiată cererea de repunere a apelului în termen, instanța

de apel a reținut motivul invocat de către apelanți, precum că omiterea termenului

de depunere a apelului a fost generată de faptul că aceștia nu au participat la

pronunțarea dispozitivului hotărârii primei instanțe și nici nu au recepționat copia

dispozitivului hotărârii din 19 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, motiv din care Nicolae Botgros și Lidia Botgros nu au putut exercita, din

motive neimputabile lor, dreptul la apel în termen de 30 de zile de la data pronunțării

dispozitivului, necunoscând despre emiterea acestuia la data de 19 septembrie 2018.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că concluzia instanței de apel cu privire la repunerea

cererii de apel în termen nu poate fi acceptată ca întemeiată, deoarece este lipsită de

certitudine, fiind dată cu interpretarea eronată a normelor de drept procesual în raport

cu materialul probator prezentat în speță.

În susținerea opiniei enunțate se va reține că termenul legal de declarare a

apelului împotriva hotărârii din 19 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Rîșcani, care conform art. 362 CPC este de 30 zile de la data pronunțării

dispozitivului hotărârii, a expirat la 19 octombrie 2018.

Instanța de recurs notează că, deși dispozitivul hotărârii contestate a fost

pronunțat în lipsa lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros, faptul dat nu influențează

termenul legal de depunere a apelului, prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC.

Or, actele cauzei denotă indubitabil că Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

cunoșteau despre existența și examinarea cauzei în prima instanță, mai cu seamă că

cauza a fost numită de mai multe ori în ședința de judecată în prima instanță, iar la

ședințele din 23 noiembrie 2017, 28 martie 2018, precum și la ședința de judecată a

primei instanțe din 21 mai 2018, când a fost dispusă examinarea cauzei în fond, a

participat reprezentantul lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros – avocatul Pavel

Țurcan, care acționa în baza mandatului nr. 0975724 din 4 august 2016, fapt ce se

oglindește direct din procesele-verbale ale ședințelor de judecată a primei instanțe

(f. d. 120-123 vol. I).

Astfel, instanța de recurs relevă ca incidente la caz prevederile art. 75

alin. (4) CPC care direct indică că actele procedurale efectuate de reprezentant în

limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura

6

în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă

culpei părții.

Instanța de recurs consideră ca neîntemeiat argumentul avocatului Dorel

Țurcan invocat în ședința instanței de apel, precum că atât el, cât și apelanții Nicolae

Botgros și Lidia Botgros pe care îi reprezintă, nu au fost prezenți la pronunțarea

dispozitivului hotărârii primei instanțe și nici nu le-a fost adus la cunoștință, mai cu

seamă că legiuitorul, prin prisma prevederilor art. 362 CPC, nu condiționează

termenul de 30 zile pentru depunerea apelului de data recepționării dispozitivului

hotărârii primei instanțe, dar de data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Astfel fiind, Nicolae Botgros și Lidia Botgros, fiind cei care au depus acțiunea

în judecată, trebuiau să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât

jurisprudența CtEDO, cât și cea națională, de a proteja drepturile sale de acces la

instanță și de a îndeplini actele de procedură în conformitate cu prevederile legale,

inclusiv și prin depunerea apelului în termenul legal.

Ca consecință, având în susținere dispozițiile art. 116 CPC, care prevăd că

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță, se constată că temeiurile

invocate de Nicolae Botgros și Lidia Botgros, reprezentați de avocatul Dorel Țurcan,

nu prezintă probe admisibile în confirmarea imposibilității îndeplinirii actului

procedural în interiorul termenului prevăzut de lege.

Din acest punct de vedere, instanța de recurs apreciază ca neîntemeiată cererea

lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros de repunere a cererii de apel în termen, ca

urmare soluția instanței de apel cu privire la repunerea apelului în termen fiind una

eronată.

Or, prelungirea nejustificativă a termenului pentru exercitarea apelului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii

judecătorești emise în prima instanță și, în acest mod, ar leza principiul securității

raporturilor juridice, fapt incompatibil cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs consideră necesar de a

admite recursul, de a casa integral încheierea din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, încheierea protocolară din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin

care a fost pusă pe rol cererea de apel depusă de către Nicolae Botgros și Lidia

Botgros și decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind viciate

urmare a punerii neîntemeiate pe rol a cererii de apel declarate de către Nicolae

Botgros și Lidia Botgros împotriva hotărârii din 19 septembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de încheiere prin

care de a respinge cererea lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros, reprezentați de

avocatul Dorel Țurcan cu privire la repunerea în termen a cererii de apel, cu

restituirea cererii de apel depusă de către Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan împotriva hotărârii din 19 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, ca fiind depusă cu omiterea termenului

prevăzut de lege.

7

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. g) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „Arcodesinc”.

Se casează integral decizia din 21 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

încheierea protocolară din 17 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierea

din 29 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată a lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „Arcodesinc” cu privire la restituirea sumei, repararea

prejudiciului cauzat și încasarea cheltuielilor de judecată, și se pronunță o nouă

decizie sub formă de încheiere prin care:

Se respinge cererea lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros, reprezentați de

avocatul Dorel Țurcan cu privire la repunerea în termen a cererii de apel.

Se restituie cererea de apel depusă de către Nicolae Botgros și Lidia Botgros,

reprezentați de avocatul Dorel Țurcan împotriva hotărârii din 19 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a lui Nicolae Botgros și Lidiei Botgros împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Arcodesinc” cu privire la restituirea sumei, repararea prejudiciului cauzat

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

8