2ra-235/20 — stabilirea modului de folosinta a imobilului

dosarul nr. 2ra-235/2020

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (E. Balan)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Corcenco, D. Corolevschi, D. Stănilă)

ÎNCHEIERE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Carcea Lilia, reprezentată de

avocatul Sandu Stela,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Carcea Lilia

împotriva lui Bejenari Constantin cu privire la stabilirea modului de folosință a

bunului imobil,

împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respins apelul declarat de Carcea Lilia și a fost menținută hotărârea din 04 iunie

2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 03 octombrie 2018 Carcea Lilia a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Bejenari Constantin cu privire la stabilirea modului de folosință a

bunului imobil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că conform contractului de donație

din 27.09.2006 și a procesului-verbal de recepție nr. 1 din 25.12.2006 a devenit

proprietara a 1/3 cotă-parte din imobilul cu nr. cadastral xxxxx și nr. cadastral

xxxxx, situate pe str-la xxxxx, celelalte 2/3 din imobil aparținându-i lui Bejenari

Constantin.

Bejenari Constantin, fiindu-i vecin, încă din anul 2005 a început construcția

fără autorizație a mai multor anexe pe terenul comun, respectiv adăugând bunul

imobil cu nr. cadastral xxxxx ca anexă locativă, construind și alte încăperi auxiliare.

Reclamanta a menționat că din cauza construcțiilor neautorizate ridicate de

pârât, dânsa este privată de posibilitatea utilizării porțiunii de teren ce-i aparține, în

mărime de 1/3 cot-parte. Toate discuțiile duse cu pârâtul în vederea utilizării fără

impedimente a porțiunii de teren în mărime de 1/3 cotă-parte care îi aparține, nu s-

au soldat cu niciun rezultat. Din aceste motive s-a adresat unui specialist în domeniu

în vederea stabilirii modului de folosință a terenului. Astfel, specialistul SRL

„Lexincad” a concluzionat că pentru a putea folosi terenul dat urmează a fi instituită

servitutea.

Deoarece Bejenari Constantin nu dorește să dea acordul la instituirea

servituții, reclamanta a solicitat stabilirea modului de folosință a terenului cu

suprafața de 0,0416 ha situat pe str-la xxxxx, potrivit concluziei specialistului SRL

„Lexincad” din 09.02.2018.

Prin hotărârea din 04 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central acțiunea

a fost respinsă.

Carcea Lilia a declarat apel împotriva hotărârii din 04 iunie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți a fost respins apelul

declarat de Carcea Lilia și a fost menținută hotărârea din 04 iunie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Curtea de Apel a menționat că servitutea este dreptul care grevează dreptul

subiectiv de proprietate în vederea creării condițiilor cât mai eficiente pentru

proprietarul terenului dominant în procesul de exercitare a dreptului de proprietate

ce îi aparține asupra acestui teren. Deci, servitutea se instituie raporturilor juridice

dintre proprietarul terenului aservit și proprietarul terenului dominant, adică pentru

două terenuri distincte, individuale, cu numere cadastrale separate, care să aparțină

la diferiți proprietari.

Astfel, instanța de apel a conchis asupra justeții concluziilor instanței de fond,

precum că în speță nu sunt întrunite condițiile de instituire a servituții. Or, bunul

imobil – teren cu nr. cadastral xxxxx din xxxxx cu suprafața de 0,0416 ha, este un

bun unic, care aparțin cu drept de proprietate comună pe cote-părți lui Bejenari

Constantin (2/3 cotă-parte) și lui Carcea Lilia (1/3 cotă-parte), adică bunul este

supus regimului de proprietate comună pe cote-părți.

La 02 decembrie 2019 Carcea Lilia, reprezentată de avocatul Sandu Stela, a

declarat recurs împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a normelor de drept

material.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia la data de 03

octombrie 2019. Recursul a fost depus prin intermediul oficiului poștal la data de 02

decembrie 2019, astfel cu respectarea termenului legal.

Curtea Supremă de Justiție a expediat la 09.01.2020 către Bejenari Constantin

copia recursului, însă conform avizului de recepție, plicul de corespondență a fost

restituit instanței.

Examinând temeiurile recursului declarat de Carcea Lilia, reprezentată de

avocatul Sandu Stela, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

2

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Carcea Lilia, reprezentată de

avocatul Sandu Stela, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

3

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Carcea Lilia, reprezentată de avocatul

Sandu Stela.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Carcea Lilia, reprezentată de avocatul Sandu Stela, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4