2r-50/20 — incasarea datoriei

Dosarul nr. 2r-50/2020 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: S. Vasilache) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici) D E C I Z I E 19 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând recursul declarat de Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL nr. 16 Chișinău (în procedură de faliment) împotriva lui Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica” privind încasarea în mod solidar a datoriei pentru consumul energiei termice, împotriva încheierii din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 29 iulie 2019 ÎMGFL nr. 16 Chișinău (în procedură de faliment) a depus cerere de chemare împotriva lui Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica”, privind încasarea în mod solidar din contul pârâților a datoriei pentru consumul energiei termice în sumă de 17 504, 11 lei.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru acțiunea a fost admisă. S-a încasat de la Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra, în mod solidar, în beneficiul ÎMGFL ne.16 Chișinău (în procedura falimentului) datoria pentru consumul de energie termică în sumă totală de 17 504, 11 lei. S-a încasat de la Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra, în mod solidar, taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 525, 12 lei. La 25 octombrie 2019 Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra au contestat cu apel hotărârea din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

Totodată apelanții au solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, invocând că copia dispozitivului hotărârii au recepționat-o la data de 25 septembrie 2019. În același timp, apelanții au solicitat scutirea parțială de la plata taxei de stat în legătură cu situația financiar precară. Prin încheierea din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată cererea apelanților Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra cu privire la repunerea în termenul de atac al hotărârii judecătorești. S-a restituit cererea de apel declarată de Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra împotriva hotărârii din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La 24 decembrie 2019 Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra au declarat recurs împotriva încheierii din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au solicitat casarea acesteia. În motivarea recursului au invocat că consideră încheierea instanței de apel pasibilă casării, deoarece au fost interpretate eronat normele legale aplicabile speței. Totodată, recurenții au specificat că hotărârea primei instanțe au recepționat-o la 25 septembrie 2019 și a fost contestată cu apel la 25 octombrie 2019, însă instanța de apel le-a încălcat recurenților dreptul la un proces echitabil, deoarece a respins solicitarea cu privire la repunerea în termen a apelului. Consideră recurenții că instanțele ierarhic inferioare le-a lezat dreptul de acces la justiție, dreptul la apărare, la prezentarea probelor, astfel a fost încălcat articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

La 04 februarie 2020 Ignătescu Mircea a depus recurs suplimentar solicitând casarea încheierii din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea apelului în fond. În motivarea recursului suplimentar s-a invocat că Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra nu au fost legal citați în instanța de fond, astfel a fost încălcat art. 6 par. (1) CEDO. Studiind materialele dosarului în raport cu cele invocate în recurs și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ignătescu Petra urmează a fi restituit, iar recursul declarat de Ignătescu Mircea urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Potrivit materialelor cauzei, încheierea privind restituirea cererii de apel a fost pronunțată de Curtea de Apel Chișinău la 12 decembrie 2019, iar cererea de recurs a fost înregistrată la 24 decembrie 2019, prin urmare cererea de recurs a fost depusă în termen.

În conformitate cu prevederile art. 4261 alin. (1), lit. c) Cod de procedură civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă cererea de recurs nu este semnată sau este semnată necorespunzător. În speță, se constată că, prin încheierea din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituit apelul declarat de Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra împotriva hotărârii din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar nefiind de acord cu actul judecătoresc menționat supra, Ignătescu Petra l-a contestat cu recurs. Colegiul constată că cererea de recurs depusă de Ignătescu Petra împotriva încheierii din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu conține nici o semnătură.

2 În acest sens, instanța de recurs reține că, pentru depunerea și examinarea cererii de recurs este necesar, nu doar respectarea premiselor și condițiilor de exercitare a dreptului de atac, dar și respectarea condițiilor de formă și conținut a acesteia, și anume, cererea de recurs trebuie să conțină semnătura recurentei Ignătescu Petra. În așa mod, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Ignătescu Petra, împotriva încheierii din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, urmează a fi restituit. În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.

La caz, se constată că prin încheierea din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca neîntemeiată cererea apelanților Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra cu privire la repunerea în termenul de atac al hotărârii judecătorești. S-a restituit cererea de apel declarată de Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra împotriva hotărârii din 20 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului legal, iar instanța a refuzat să efectueze repunerea în termen. Recurentul Ignătescu Mircea a specificat că hotărârea primei instanțe a recepționat-o la 25 septembrie 2019 și a fost contestată cu apel la 25 octombrie 2019 și fiind solicitată instanței de apel repunerea în termen.

Colegiul nu poate reține acest argument al recurentului, or, în conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen. Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură. Astfel, argumentul, potrivit căruia recurentul a calculat termenul de declarare a apelului din momentul în care a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii primei instanțe, este unul lipsit de suport juridic, or, potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Mai mult, dispozițiile art.362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.

3 Colegiul menționează că în dispozitivul hotărârii contestate este indicat expres că „Hotărârea poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, prin intermediul Judecătoriei Chișinău sediul Centru”, fiind clar expus că hotărârea poate fi atacată în termen de 30 zile de la data comunicării dispozitivului hotărârii și nu de la data comunicării actului judecătoresc. Prin urmare, recurentul Ignătescu Mircea recepționând dispozitivul hotărârii contestate la data de 25 septembrie 2019, a avut timp suficient pentru a declara o cerere de apel nemotivată în termenul prevăzut de Lege. Mai mult ca atât, la 14 august 2019 Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra au fost înștiințați despre existența pe rolul instanței a cererii de chemare în judecată înaintate de ÎMGFL nr. 16 și despre faptul că cauza va fi examinată în procedura cererilor cu valoarea redusă, fără participarea părților (f.d.17-19).

Este de menționat că, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de depunere a apelului. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice. Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat de Ignătescu Mircea este neîntemeiat, iar încheierea instanței de apel urmează a fi menținută de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 4261 alin. (1) lit. c), art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se restituie recursul declarat de Ignătescu Petra. 4 Se respinge recursul declarat de Ignătescu Mircea. Se menține încheierea din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL nr. 16 Chișinău (în procedură de faliment) împotriva lui Ignătescu Mircea și Ignătescu Petra, intervenient accesoriu SA „Termoelectrica” privind încasarea în mod solidar a datoriei pentru consumul energiei termice. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 5