3ra-102/20 — contestarea actului administrativ

3ra-102/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-102/20

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud: Gh. Tocaiuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: I. Talpa, O. Moraru, A. Gheorghieș)

DECIZIE

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Auto Invest

Grup”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „Auto Invest Grup” împotriva Serviciului Fiscal de

Stat, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare

Fiscală Nord cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Auto Invest Grup”

împotriva hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 06 octombrie 2017, SRL „Auto Invest Grup” a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 23 iunie 2017, a fost emisă de către

șeful Direcției Generale Administrare Fiscală Nord a Serviciului Fiscal de Stat decizia

nr. 750 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de SRL „Auto Invest Grup”.

Astfel, conform pct. III.6 din decizie, în baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Legea

cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992, i-a fost aplicată

amendă în mărimea venitului brut obținut în perioada 26 februarie 2015 – 07 iunie 2015

în sumă de 463 820 de lei, pentru desfășurarea activității fără licență (prestarea serviciilor

de călători în folos public) în perioada menționată.

A invocat că nu este de acord cu sancțiunea aplicată, întrucât în perioada indicată

1

a activat la insistența Primăriei or. Soroca, care a fost informată despre faptul expirării

termenului de valabilitate a licenței și necesitatea sistării activității de transport în interes

public. Încălcarea dată a fost admisă în vederea evitării urmărilor și consecințelor

negative pentru viața și sănătatea locuitorilor or. Soroca, activității normale a instituțiilor

și organelor publice.

A afirmat că la 21 iulie 2017 a contestat decizia nr. 750 din 23 iunie 2017, solicitând

exonerarea de răspundere pentru încălcarea admisă. La examinarea contestației a fost

citată, însă reprezentantului societății nu i-a fost permis să participe la ședință, fiindu-i

doar înmânat în holul sediului Serviciului Fiscal de Stat decizia de respingere a

contestației, fără a asculta explicațiile și a analiza probele agentului economic.

Reclamanta a declarat că mărimea amenzii a fost calculată ilegal în baza foilor de

parcurs și nu conform borderoului de evidență a biletelor, care atestă suma încasată în

urma prestării serviciilor.

A solicitat anularea pct. III.6 din decizia nr. 750 din 23 iunie 2017 emisă de Direcția

Generală Administrare Fiscală Nord și a deciziei nr. 154 din 07 septembrie 2017, emisă

de Serviciul Fiscal de Stat pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 750 din 23 iunie

2017.

La data de 02 mai 2018, reclamanta a depus cerere de completare a cererii de

chemare în judecată, prin care a solicitat anularea inclusiv și a deciziei nr. 218/2057 din

06 octombrie 2017 a șefului-adjunct al Direcției Generale Administrare Fiscală Nord,

prin care a fost modificată decizia nr. 750 din 23 iunie 2017, fiind modificată suma

venitului brut obținut în perioada 26 februarie 2015 – 07 iunie 2015 și respectiv, a amenzii

- 596 640 de lei (conform extrasului din contul 611 Venituri din activitate: 463 820 de

lei și venitului estimat: 129 820 de lei), în rest decizia fiind menținută.

Prin hotărârea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, acțiunea

depusă de SRL „Auto Invest Grup” a fost admisă și au fost anulate pct. III.6 al deciziei

nr. 750 din 23 iunie 2017 emisă de șeful Direcției Generale Administrare Fiscală Nord,

decizia nr. 154 din 07 septembrie 2017 emisă de Serviciul Fiscal de Stat și decizia nr.

218/2057 din 06 octombrie 2017 a șefului-adjunct al Direcției Generale Administrare

Fiscală Nord.

Prin decizia din 16 octombrie 2018 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Serviciul Fiscal de Stat și Direcția Generală Administrare Fiscală Nord, a fost

casată hotărârea din 20 iunie 2018 a Judecătoriei Soroca, sediul Central cu restituirea

cauzei la rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată, din motivul neatragerii

în proces a Direcției Generale Administrare Fiscală Nord.

Prin încheierea din 16 ianuarie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost

atrasă în proces Direcția Generală Administrare Fiscală Nord în calitate de intervenient

accesoriu de partea pârâtului.

Prin încheierea din 05 februarie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost

înlocuit intervenientul accesoriu Direcția Generală Administrare Fiscală Nord cu

succesorul în drepturi - Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală

Nord.

Prin încheierea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost

2

încetat procesul în partea contestării deciziei nr. 154 din 07 septembrie 2017 a Serviciului

Fiscal de Stat în conformitate cu art. 265 lit. a) din Codul de procedură civilă - cauza nu

urmează a fi judecată în procedură civilă.

Prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost

respinsă acțiunea depusă de SRL „Auto Invest Grup” cu privire la contestarea pct. III.6

al deciziei nr. 750 din 23 iunie 2017 și a deciziei nr. 218/2057 din 06 octombrie 2017.

Prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost respins apelul

declarat de SRL „Auto Invest Grup” împotriva hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central.

La data de 05 noiembrie 2019, SRL „Auto Invest Grup” a depus recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 24

septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți și hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a invocat că este eronată concluzia instanței de apel precum

că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 30

ianuarie 2018, or, art. 10 pct. 4 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi

prevede răspunderea pentru desfășurarea activității de întreprinzător fără licență, implicit

a activității de transport rutier de pasageri contra cost, deși această faptă este susceptibilă

de răspundere în baza Codului contravențional, lege adoptată ulterior și care prevede o

sancțiune mai blândă.

Astfel, a menționat că art. 10 pct. 4 din Legea cu privire la antreprenoriat și

întreprinderi, nu corespunde exigențelor de previzibilitate a legii, deoarece persoana nu

poate să cunoască în baza cărei legi va fi sancționată, fapt contrar art. 23 din Constituție.

A remarcat că situația juridică referitor la imprevizibilitatea sancțiunilor în materia

desfășurării activității de întreprinzător fără licență era prezentă și până la adoptarea

Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 30 ianuarie 2018.

A afirmat că prevederile art. 10 pct. 4 din Legea cu privire la antreprenoriat și

întreprinderi, cu privire la răspunderea pentru desfășurarea activității de întreprinzător

fără licență, erau contrare art. 23 din Constituția RM și respectiv ilegale de la momentul

adoptării lor, iar instanța de judecată trebuie să se conducă la caz de prevederea legală

care stabilește că niciun act normativ care contravine prevederilor Constituției nu are forță

juridică și astfel, nu poate sta la baza unei hotărâri judecătorești.

La data de 29 noiembrie 2019, recursul a fost notificat intimatului Serviciul Fiscal

de Stat (f.d. 86, 88 volumul II), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

La data de 10 decembrie 2019 Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală

Administrare Fiscală Nord a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului

inadmisibil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii

Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

3

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la admiterea

acțiunii, din următoarele considerente.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei, rezultă că în baza deciziei de

inițiere a controlului fiscal nr. 18 din 10 aprilie 2017, de către inspectorii principali ai

Direcției control fiscal post operațional nr. 3 al DGAF Nord, Chiriac Eugenia și Borș

Anastasia, la SRL ,,Auto Invest Grup” s-a efectuat un control la fața locului prin metoda

verificării totale sub aspectul respectării legislației fiscale pentru perioada de activitate

01 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2016.

În rezultatul controlului fiscal efectuat la SRL ,,Auto Invest Grup”, inspectorii

fiscali au întocmit actul nr. 5-679536 din 26 aprilie 2017, prelungit pe blanchetele nr.5-

679537 și nr. 3-562936.

Astfel, în concluziile actului de control au fost indicate mai multe abateri de la

prevederile legale, printre care: pe perioada de activitate din 26 februarie 2015 până la 07

iunie 2015 agentul economic a prestat servicii de călători în folosul public în lipsa

licenței, iar conform datelor evidenței financiare venitul brut din prestarea serviciilor de

transport pe perioada dată constituie 463820 lei (f.d. 74-85 volumul I).

La 23 iunie 2017, șeful Direcției Generale Administrare Fiscală Nord a SFS,

Neghină Tatiana, a emis decizia nr. 750 asupra cazului de încălcare a legislației comisă

de către SRL ,,Auto Invest Grup”, prin care față de ultima s-au aplicat sancțiuni fiscale

în sumă totală de 638 594 de lei (f.d. 131-135 volumul I).

Conform pct. III.6 din decizie, în baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Legea cu

privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845 din 03 ianuarie 1992, Societății cu

răspundere limitată ,,Auto Invest Grup” i-a fost aplicată amendă în mărimea venitului

brut obținut în perioada 26 februarie 2015 – 07 iunie 2015 în sumă de 463 820 de lei,

4

pentru desfășurarea activității fără licență (prestarea serviciilor de călători în folos public)

în perioada menționată.

La 21 iulie 2017, administratorul SRL ,,Auto Invest Grup” a contestat decizia nr.

750 din 23 iunie 2017, în motivarea căreia a invocat că nu este de acord cu sancțiunea în

sumă de 463 820 de lei stabilită la pct. III.6 din decizie, întrucât în perioada 26 februarie

2015 – 07 iunie 2015 a activat la insistența Primăriei or. Soroca, care a fost informată

despre faptul expirării termenului de valabilitate a licenței și necesitatea sistării activității

de transport în interes public, menționând că încălcarea dată a fost admisă în vederea

evitării urmărilor și consecințelor negative pentru viața și sănătatea locuitorilor orașului,

activității normale a instituțiilor și organelor publice. Astfel, a solicitat examinarea

contestației și exonerarea de răspunderea pentru această încălcare a SRL ,,Auto Invest

Grup” (f.d.10 volumul I).

Prin decizia nr. 154 din 07 septembrie 2017, emisă de către directorul Serviciului

Fiscal de Stat, Pușcuța Serghei, a fost considerată neîntemeiată contestația depusă de

contribuabil în lipsa temeiului legal de anulare sau modificare a deciziei contestate și a

fost respinsă contestația ca neîntemeiată cu menținerea deciziei nr. 750 din 23 iunie 2017

care este obligatorie pentru executare. Totodată, s-a indicat ca DGAF Nord să modifice

decizia nr. 750 din 23 iunie 2017, în partea ce ține de aplicarea amenzii, în corespundere

cu prevederile art. 10 alin. (4) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.

845 din 03 ianuarie 1992, precum și să fie pusă în executate (f.d. 8-9, volumul I).

Astfel, prin decizia nr. 218/2057 din 06 octombrie 2017, emisă de șeful-adjunct al

Direcției Generale Administrare Fiscală Nord a Serviciului Fiscal de Stat, a fost

modificată decizia nr. 750 din 23 iunie 2017 emisă de DGAF Nord a SFS, majorându-se

suma amenzii de la 463 820 de lei până la 593 640 de lei (f.d. 138, volumul I).

În motivarea deciziei nr. 218/2057 din 06 octombrie 2017, organul fiscal a invocat

că în cadrul examinării contestației și materialelor controlului fiscal efectuat la SRL

„Auto Invest Grup”, a fost depistat că la determinarea venitului brut obținut din prestarea

serviciilor de călători în folos public fără licență pentru perioada 26 februarie 2015 – 07

iunie 2015, a fost luată în considerare doar suma veniturilor reflectate în evidența

contabilă la contul 611 „Venituri din vânzări” în mărime de 463 820 de lei, fără a ține

cont de veniturile nereflectate în evidența contabilă a entității, estimate suplimentar și

constatate în rezultatul controlului fiscal în baza foilor de parcurs, care conform

documentelor anexate la materialele controlului constituie 129 820 de lei.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, SRL „Auto Invest Grup” a

solicitat anularea pct. III.6 din decizia nr. 750 din 23 iunie 2017 emisă de Direcția

Generală Administrare Fiscală Nord, deciziei nr. 154 din 07 septembrie 2017, emisă de

Serviciul Fiscal de Stat pe marginea contestației împotriva deciziei nr. 750 din 23 iunie

2017 și a deciziei nr. 218/2057 din 06 octombrie 2017 a șefului-adjunct al Direcției

Generale Administrare Fiscală Nord.

Prin încheierea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost

încetat procesul în partea contestării deciziei nr. 154 din 07 septembrie 2017 a Serviciului

Fiscal de Stat în conformitate cu art. 265 lit. a) din Codul de procedură civilă - cauza nu

urmează a fi judecată în procedură civilă.

5

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii depusă de SRL „Auto Invest Grup” cu privire la contestarea pct.

III.6 din decizia nr. 750 din 23 iunie 2017 și a deciziei nr. 218/2057 din 06 octombrie

2017.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de SRL

„Auto Invest Grup”, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, considerând hotărârea

primei instanțe legală și întemeiată.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au constatat că actele

administrative contestate au fost emise cu respectarea prevederilor legii, procedurii

stabilite și de către organul competent.

Astfel, instanțele de judecată au considerat că este neîntemeiat argumentul invocat

de către SRL „Auto Invest Grup” precum că ilegalitatea deciziilor este demonstrată prin

adoptarea Hotărârii Curții Constituționale nr. 2 din 30 ianuarie 2018 privind excepția de

neconstituționalitate a art. 10 pct. 4 al Legii nr.845-XII din 03.01.1992 „cu privire la

antreprenoriat și întreprinderi”, prin care au fost recunoscute neconstituționale textele

„activități fără licență” și „amendă în mărimea venitului brut”. Or, conform art. 140 al

Constituției Republicii Moldova, legile și alte acte normative sau unele părți ale acestora

devin nule, din momentul adoptării hotărârii corespunzătoare a Curții Constituționale.

Prin urmare, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că actele administrative

contestate, la data emiterii lor, se aflau în cadrul legal, hotărârile Curții Constituționale

producând efect numai pentru viitor.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către instanțele

judecătorești este greșită.

Conform art. 10 pct. 4 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr. 845

din 03 ianuarie 1992, pentru desfășurarea activității fără licență sau a activităților interzise

pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a celor permise în mod exclusiv

întreprinderilor de stat, Serviciul Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice sau alt organ

abilitat cu atribuția de eliberare a licenței aplică amendă în mărimea venitului brut din

realizarea obținută în urma activităților menționate.

Prin Hotărârea Curții Constituționale din 30 ianuarie 2018 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din art. 10 pct. 4 din Legea nr. 845-XII din 03

ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, au fost declarate

neconstituționale textele „activității fără licență” și „amendă în mărimea venitului brut”

din articolul 10 punctul 4 din Legea nr. 845-XII din 03 ianuarie 1992 cu privire la

antreprenoriat și întreprinderi.

În conformitate cu pct. 52-56 din Hotărârea Curții Constituționale din 30 ianuarie

2018, potrivit art. 10 pct. 4 din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, pentru

desfășurarea activității fără licență sau a activităților interzise pe teritoriul Republicii

Moldova, precum și a celor permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, Serviciul

Fiscal de Stat, Agenția Servicii Publice sau alt organ abilitat cu atribuția de eliberare a

6

licenței aplică amendă în mărimea venitului brut din realizarea obținută în urma

activităților menționate.

Totodată, Curtea a observat că desfășurarea activității de întreprinzător fără licență

poate atrage și răspunderea în baza Codul contravenționale (de ex: art. 169 alin. (1), art.

197, art. 248, art. 263 alin. (4), art. 277/1 alin. (2) etc.).

Curtea a remarcat că, deși art. 10 pct. 4 din Legea cu privire la antreprenoriat și

întreprinderi operează cu noțiunea de „amendă”, aceasta are în esență natura unei

confiscări a veniturilor obținute ilicit, deoarece se încasează mărimea venitului brut. Prin

urmare, natura sancțiunii este neclară.

De asemenea, Curtea a constatat că art. 10 pct. 4 din Legea cu privire la

antreprenoriat și întreprinderi instituie amendă într-o formă absolut determinată.

Astfel, Curtea a reținut că, din prevederile contestate, rezultă că instanța de judecată

nu are posibilitatea individualizării sancțiunii, rolul său fiind redus la o simplă formalitate

de validare a actului de constatare.

Prin urmare, în pct. 59 din Hotărârea din 30 ianuarie 2018, Curtea Constituțională

a menționat că limitarea rolului instanței de judecată lipsește de substanță garanțiile

dreptului la un proces echitabil, consacrat de articolele 20 din Constituție și 6 din

Convenția Europeană.

În conformitate cu pct. 61 din Hotărâre, Curtea a observat că, în contrast cu

prevederile articolului 34 alin. (3) din Codul contravențional, potrivit cărora

contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel

mult 72 de ore, amenda aplicată în baza art. 10 pct. 4 din Legea cu privire la antreprenoriat

și întreprinderi nu oferă beneficiul reducerii.

La cazul prezentei spețe, se reține că SRL ,,Auto Invest Grup” a fost sancționată în

baza prevederilor art. 10 alin. (4) din Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi

nr. 845 din 03 ianuarie 1992, fiindu-i aplicată amendă în mărimea venitului brut obținut

în perioada 26 februarie 2015 – 07 iunie 2015 în sumă de 593 640 de lei, pentru

desfășurarea activității fără licență (prestarea serviciilor de călători în folos public) în

perioada menționată.

În conformitate cu art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000, în vigoare până la 01 aprilie 2019, actul administrativ contestat

poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis

contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; c) este

ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Corespunzător, având în vedere că prin Hotărârea Curții Constituționale din 30

ianuarie 2018 au fost declarate neconstituționale textele „activității fără licență” și

„amendă în mărimea venitului brut” din articolul 10 punctul 4 din Legea nr. 845-XII din

03 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că este

neîntemeiată concluzia instanțelor ierarhic inferioare de respingere a acțiunii, or, în

circumstanțele expuse, actele administrative contestate urmează a fi anulate, ca fiind

emise contrar prevederilor legii.

7

Nu poate fi reținut argumentul instanțelor ierarhic inferioare precum că

pronunțarea Hotărârii Curții Constituționale nu constituie temei de anulare a actelor

administrative, la data emiterii acestea aflându-se în cadrul legal, hotărârile Curții

Constituționale producând efect numai pentru viitor.

Or, conform pct. 56 și 60 din Hotărârea Curții Constituționale din 10 octombrie

2013 privind interpretarea articolului 140 din Constituție, hotărârea Curții urmează a se

aplica tuturor raporturilor juridice care nu s-au stins încă la data pronunțării hotărârii,

respectiv, tuturor situațiilor cărora li se aplică în continuare dispozițiile legale declarate

neconstituționale, precum și pe calea revizuirii. Opozabilitatea erga omnes a hotărârilor

Curții Constituționale implică obligația constituțională a tuturor autorităților de a aplica

întocmai deciziile Curții la situațiile concrete în care normele declarate neconstituționale

au incidență.

Astfel, la caz, Hotărârea Curții Constituționale din 30 ianuarie 2018 prin care au

fost declarate neconstituționale textele „activității fără licență” și „amendă în mărimea

venitului brut” din articolul 10 punctul 4 din Legea nr. 845-XII din 03 ianuarie 1992 cu

privire la antreprenoriat și întreprinderi, a fost pronunțată până la data pronunțării

hotărârilor judecătorești, în speță raporturile juridice nefiind stinse.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră că urmează a fi anulate pct.

III.6 din decizia nr. 750 din 23 iunie 2017 și decizia nr. 218/2057 din 06 octombrie 2017,

emise de Direcția Generală Administrare Fiscală Nord a SFS.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul

depus de SRL „Auto Invest Grup”, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe și a emite o nouă decizie cu privire la admiterea acțiunii.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Auto Invest

Grup”.

Se casează integral decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți și

hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Auto Invest Grup” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, intervenient accesoriu

Serviciul Fiscal de Stat, Direcția Generală Administrare Fiscală Nord cu privire la

contestarea actului administrativ și se emite o nouă decizie, prin care:

Se admite acțiunea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Auto Invest

Grup” împotriva Serviciului Fiscal de Stat, intervenient accesoriu Serviciul Fiscal de Stat,

Direcția Generală Administrare Fiscală Nord cu privire la contestarea actului

administrativ.

8

Se anulează pct. III.6 din decizia nr. 750 din 23 iunie 2017, emisă de Direcția

Generală Administrare Fiscală Nord a Serviciului Fiscal de Stat asupra cazului de

încălcare a legislației comisă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Auto Invest

Grup” și decizia nr. 218/2057 din 06 octombrie 2017, emisă de Direcția Generală

Administrare Fiscală Nord a Serviciului Fiscal de Stat de modificare a deciziei nr. 750

din 23 iunie 2017.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Nina Vascan

Mariana Pitic

9