3ra-1400/19 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1400/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-1400/19
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: A. Roșca)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: S. Procopciuc, N. Chircu, N. Grumeza)
Î N C H E I E R E
4 decembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea Comercială ,,Bronic-
Nord” Societate cu Răspundere Limitată,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea Comercială ,,Bronic-Nord” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei din 13 august 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
admis apelul declarat de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția generală administrare
fiscală Nord, a fost casată hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central și a fost emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 8 septembrie 2017 SC ,,Bronic-Nord” SRL a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Serviciului Fiscal de Stat, Direcția generală administrare fiscală
Nord, Aparatul Central, Direcția contestații cu privire la contestarea actului
administrativ.
În motivarea acțiunii a indicat că la 28 aprilie 2017 de către Direcția generală
administrare fiscală Nord (DGAF Nord) a fost efectuat control fiscal prin metoda
verificării totale la SC ,,Bronic-Nord” SRL privind corectitudinea respectării
legislației fiscale pentru perioada de activitate 1 ianuarie 2013 – 31 decembrie 2016
și anume, impozitul pe venit din activitatea operațională, impozitele și taxele locale,
prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, contribuțiile asigurărilor
sociale de stat.
Potrivit actelor de control nr. 5-681959, nr. 5-681960 și nr. 5-681961 din 28
aprilie 2017, controlul a durat de la 7 aprilie 2017 până la 28 aprilie 2017 și a fost
intentat în baza plângerii primarului Primăriei Parcova, din data de 23 decembrie
2016.
A menționat că conform actului de control nu s-au depistat dovezi de activitate
de întreprinzător iar în urma controlului s-a constatat că întreprinderea nu dispune
de oficiu, contabil și de unii angajați.
1
Asupra actului de control, administratorul Constantin Ababii și-a expus
dezacordul prin explicațiile oferite la momentul aducerii la cunoștință a acestuia în
fața inspectorilor fiscali.
În urma expunerii dezacordului prin explicațiile oferite de către administratorul
SC ,,Bronic –Nord” SRL, anexate la actul de control nr. 5-681959, nr. 5-681960,
nr. 5-681961 din 28 aprilie 2017, șeful-adjunct al DGAF Nord a emis decizia nr.
201 din 17 mai 2017 prin care SC ,,Bronic Nord” SRL i-au fost calculate
suplimentar impozite și taxe în sumă totală de 94 740,84 de lei și aplicate amenzi,
majorări de întârziere în sumă totală de 251 564,27 de lei. Toate constatările
inspectorilor fiscali, fiind indicate în actul de control și decizia nr.210 din 17 mai
2017.
A explicat că la 12 iunie 2017, de către administratorul SC ,,Bronic - Nord”
SRL a fost depusă contestație împotriva deciziei șefului-adjunct al Direcției
generale administrare fiscală Nord nr. 201 din 17 mai 2017 prin care au fost aplicate
sancțiunile pecuniare, cu solicitarea anulării acesteia ca fiind ilegală.
La 6 iulie 2017 de către directorul-adjunct al Serviciul Fiscal de Stat, a fost
emisă decizia nr. 82 prin care s-a decis a prelungi termenul de examinare a
contestației cu până la 30 de zile, iar ulterior la data de 3 iulie 2017 a fost emisă
decizia nr. 104 prin care a fost respinsă contestația SC ,,Bronic-Nord” SRL ca fiind
neîntemeiată, cu menținerea deciziei nr. 201 din 17 mai 2017.
Reclamantul a menționat că nu este de acord cu actele administrative emise de
către pârâți, considerându-le ca fiind ilegale.
Astfel, a relevat că din conținutul actului de control nr. 5-681959 din 28 aprilie
2017 cu prelungirile respective, reiese că, practic unicul lucru considerat de
inspectori drept încălcare, care în consecință a dus la calcularea suplimentară a
impozitului pe venit reținut la sursa de plată, contribuțiilor de asigurări sociale de
stat obligatorie, primelor de asigurare medicală cu toate consecințele prevăzute de
legislație (aplicarea amenzilor, penalităților) a fost necalcularea și neachitarea
salariului pe perioada supusă controlului la două persoane.
A susținut că fondul respectiv de salarizare a fost estimat în cadrul controlului
prin metode și din surse indirecte în temeiul art. 134 p.(12) Cod Fiscal, drept temei
fiind invocat faptul că dările de seamă prezentate de către SRL „Bronic Nord” și
înregistrate în sistemul informațional a Serviciului Fiscal de Stat au fost semnate de
către conducător si contabil, iar potrivit controlului, în perioada supusă controlului
întreprinderea a dispus de salariați.
Totodată, a indicat că potrivit actului de control „în urma controlului s-a
constatat că de facto întreprinderea nu dispune de oficiu, contabil și careva
angajați”, în act fiind menționat și faptul că nu s-au depistat dovezi de activitate de
întreprinzător.
A considerat că actul de control conține concluzii absolut contradictorii, ceea
ce trezește dubii referitor la obiectivitatea acestuia.
La fel, a relatat că în actul de control nu au fost indicate concret persoanele
care se presupune că au fost angajate și durata timpului de lucru a acestora în
condițiile în care s-a stabilit prin actul de control că întreprinderea nu are nicio
activitate.
2
A afirmat că este neîntemeiată calcularea salariului a două persoane prin
metoda indirectă având la bază hotărârea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010,
deoarece potrivit acestei hotărâri cuantumul minim garantat al salariului în sectorul
real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de
tipul de proprietate și forma de organizare juridică, în continuare - unități) se
stabilește în mărimea indicată (pentru fiecare an modificat în parte), calculat pentru
un program complet de lucru în medie de 169 de ore ne lună. Astfel, doar persoanele
angajate oficial conform legislației muncii și care prestează de facto o muncă cu un
program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună sunt pasibile și au dreptul
la un salariu minim garantat în sensul hotărârii enunțate.
În consecință, a declarat că pârâtul nu a motivat cum a stabilit prin metode
indirecte salariul minim garantat care se calculează pe un program complet de lucru
în medie de 169 ore pe lună în situația în care s-a dovedit că întreprinderea de fapt
nu exercită nicio activitate și la fel nu a demonstrat că la întreprindere activează de
facto contabil, ci din contra a fost stabilit că întreprinderea de facto nu funcționează,
nefiind prezentat niciun act de la Inspecția Muncii prin care să fie stabilite careva
abateri de la normele Codului muncii.
Din conținutul actului de control, reclamantul a arătat că este imposibil de
stabilit dacă SC ,,Bronic-Nord” SRL avea obligația să plătească lucrătorilor
menționați salariul și dacă da în baza căror acte normative, nefiind clar în ce
perioadă aceste persoane au activat, odată ce s-a stabilit că întreprinderea nu
dispunea de contabil și angajați.
A susținut că la caz au fost aplicate eronat normele de drept material și anume
art.4 alin.(1) și art. 3 lit. a) din Legea privind sistemul public de asigurare socială
nr. 489-XIV din 8 iulie 1999.
Astfel, a indicat că în cadrul controlului prin metode și surse indirecte, organul
fiscal estimează obligațiile fiscale în baza altor informații cum ar fi rulaje bancare,
documente prezentate de alte organe, informații suplimentare ce nu le-a prezentat
contribuabilul, dar nicidecum prin presupuneri.
Reclamantul a specificat că nu este de acord nici cu modul de calculare a
impozitului pe bunurile imobiliare, deoarece în calcul au fost incluse bunuri imobile
care lipsesc în planul cadastral, primit de la organul cadastral.
Mai mult, a afirmat că o parte din bunurile indicate în actul de control au fost
demolate sau acaparate ilegal de către alte persoane motiv pentru care sunt în litigiu
civil din anul 2012, iar estimarea valorii bunurilor imobile în scopul impozitării este
una total eronată care a fost efectuată în lipsa proprietarului și fără a aduce la
cunoștință acestuia rezultatul estimării.
A mai considerat că inspectori fiscali prezenți la fața locului aveau obligația să
inspecteze bunurile imobile impozate pentru a constata dacă de fapt există sau nu în
natură, fiindu-le puse la dispoziție toate cele necesare, dar aceștia din contra s-au
bazat pe niște acte care reprezintă date eronate.
Ținând cont de faptul că decizia nr. 201 din 17 mai 2017 a fost emisă în baza
unui act de control cu concluzii nefondate și cu aplicare eronată a normelor de drept
material, o consideră ilegală și pasibilă de a fi casată.
A solicitat anularea actului de control nr.5-681959, 5-681960, 5-681961 din
28 aprilie 2017; anularea deciziei Serviciului Fiscal de Stat, Direcția generală
3
administrare fiscală Nord nr.201 din 17 mai 2017; anularea deciziilor Serviciului
Fiscal de Stat, Aparatul Central, Direcția Contestații nr.82 din 6 iulie 2017 și nr.104
din 3 august 2017.
Prin hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
cererea de chemare în judecată a fost admisă. A fost anulat actul de control nr.5-
681959, 5-681960, 5-681961 din 28 aprilie 2017, decizia Serviciului Fiscal de Stat,
Direcția generală administrare fiscală Nord nr.201 din 17 mai 2017 și deciziile
Serviciului Fiscal de Stat, Aparatul Central, Direcția Contestații nr.82 din 6 iulie
2017 și nr.104 din 3 august 2017. S-a încasat de la Serviciul Fiscal de Stat, Direcția
generală administrare fiscală Nord și Serviciul Fiscal de Stat, Aparatul Central,
Direcția Contestații în beneficiul SC ,,Bronic-Nord” SRL cheltuielile de judecată
compuse din asistența juridică în sumă de 5000 lei.
La 5 octombrie 2018 Serviciul Fiscal de Stat, Direcția generală administrare
fiscală Nord a declarat apel împotriva hotărârii din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei
Bălți, sediul Central.
Prin decizia din 13 august 2019 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul
declarat de Serviciul Fiscal de Stat, Direcția generală administrare fiscală Nord, a
fost casată hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și a
fost emisă o nouă decizie prin care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind
neîntemeiată concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, întrucât la
caz, reieșind din suportul probator raportat la normele de drept material, a fost
constatat cu certitudine că nu au fost întrunite condițiile prevăzute de lege ce ar servi
temei de anulare a actelor administrative contestate.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere
obiectivă probelor administrate și nu a constatat și elucidat pe deplin toate
circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, iar în consecință a
aplicat și a interpretat greșit normele de drept material.
La 11 octombrie 2019 prin intermediul Oficiului Poștal, SC ,,Bronic-Nord”
SRL a depus recurs împotriva deciziei din 13 august 2019 a Curții de Apel Bălți.
În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,
considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate
eronat normele de drept material și procedural, fiind apreciate în mod arbitrar
probele.
A declarat că în pofida faptului că în instanța de apel a fost solicitată amânarea
examinării cauzei, instanța a purces la examinare în lipsa intimatului, ceea ce a dus
la încălcarea dreptului la un proces echitabil.
De asemenea, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept indicate în
cererea de chemare în judecată, menționând că actele administrative contestate sunt
ilegale și pasibile de a fi anulate.
A susținut că instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare tuturor
circumstanțelor invocate, rezumându-se doar la poziția apelantului.
Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și
emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea primei instanțe.
4
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat
Codul administrativ al Republicii Moldova.
În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în
vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 13 august 2019, iar
recurentul a recepționat-o la 13 septembrie 2019, fapt confirmat prin avizul de
recepție a scrisorii recomandate (f.d.251).
Astfel, recursul depus la 11 octombrie 2019, este în termen.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în
contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica
corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a
încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din
aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma
prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de
contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului
administrativ.
Examinând temeiurile recursului depus de SC ,,Bronic-Nord” SRL, în raport
cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
5
În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul depus de SC ,,Bronic-Nord” SRL, nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se
doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor
procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,
instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de
fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara
inadmisibil recursul depus de SC ,,Bronic-Nord” SRL.
6
În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,
433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Recursul depus de Societatea Comercială ,,Bronic-Nord” Societate cu
Răspundere Limitată, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Mariana Pitic
Nicolae Craiu
7