3r-21/20 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3r-21/20 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. O. Țurcan) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru) DECIZIE 05 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic examinând recursul depus de către Ministerul Afacerilor Interne, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Solomud, Marcel Covaliuc și Andrei Bumbac împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a apelului depusă de către Ministerul Afacerilor Interne și a fost declarat inadmisibil apelul depus de către Ministerul Afacerilor Interne, constată: La data de 26 septembrie 2018 Iurie Solomud, Marcel Covaliuc și Andrei Bumbac au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ – ordinul nr. 157 ef.

din 20 august 2018 cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților Poliției din cadrul Inspectoratului de poliție Fălești al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Prin hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani acțiunea a fost admisă și a fost anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 157 ef. din 20 august 2018 cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților Poliției din cadrul Inspectoratului de poliție Fălești al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, comisar Iurie Solomud, inspector principal Marcel Covaliuc și inspector Andrei Bumbac. La data de 05 septembrie 2019 Ministerul Afacerilor Interne a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen și admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a apelului depusă de către 1 Ministerul Afacerilor Interne și a fost declarat inadmisibil apelul depus de către Ministerul Afacerilor Interne. La data de 18 decembrie 2019 Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, de la faza punerii pe rol a apelului. În motivarea recursului a indicat că, încheierea instanței de apel este neîntemeiată și ilegală. A menționat că, la depunerea apelului, a prezentat probe pertinente și concludente, care au stat la baza imposibilității depunerii în termenul legal a apelului.

A susținut că, până la data depunerii apelului nemotivat nu a recepționat dispozitivul hotărârii primei instanțe, deși prevederile art. 236 alin. (4) CPC reglementează că, participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile. Or, reprezentantul recurentului nu a fost prezent în ședința de judecată, în care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii, fapt ce poate fi confirmat prin mențiunea din procesul-verbal al ședinței de judecată. A afirmat că, reprezentantul recurentului a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii primei instanțe prin intermediul sistemului electronic al instanței de judecată la data depunerii apelului nemotivat, fiind în imposibilitatea vizualizării acestuia întrucât portalul instanțelor judecătorești în luna august nu a funcționat corespunzător, ca urmare a demarării procedurilor de actualizare.

A relevat că, la data de 04 septembrie 2019, prin cererea depusă, a solicitat Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani eliberarea dispozitivului hotărârii, acesta fiind recepționat la data de 11 septembrie 2019. A declarat că, a îndeplinit actul de procedură impus de lege pentru exercitarea dreptului său în interiorul termenului de 30 de zile, din data în care a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii primei instanțe, fapt ignorat de către instanța de apel la emiterea încheierii. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Din materialele dosarului atestă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia încheierii în adresa părților la data de 02 decembrie 2019, iar la data de 09 decembrie 2019 recurentul a recepționat-o, fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia (f.d.125). Astfel, recursul, depus la data de 18 decembrie 2019, este în termen. 2 În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. În conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special cînd apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1). Din materialele cauzei rezultă că, la data de 05 septembrie 2019 Ministerul Afacerilor Interne a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen și admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Urmare, prin încheierea din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a apelului depusă de către Ministerul Afacerilor Interne și a fost declarat inadmisibil apelul depus de către Ministerul Afacerilor Interne. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele Codului administrativ, care reglementează acțiunile instanței la faza respectivă a procesului și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a circumstanțelor referitoare la termenul de depunere a apelului.

Actele cauzei denotă faptul că, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat la data de 29 iulie 2019. Astfel, termenul de depunere a apelului în baza art. 232 alin. (1) din Codul administrativ este de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii și a început să curgă de la data de 30 iulie 2019, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la data de 28 august 2019, însă apelul a fost depus de către Ministerul Afacerilor Interne la data de 05 septembrie 2019, adică peste termenul de 30 de zile. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 3 Supreme de Justiție conchide că, Ministerul Afacerilor Interne a depus apelul în afara termenului stabilit de lege și a solicitat repunerea în termen.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Astfel, instanța de recurs reiterează că, termenul de depunere a apelului poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma imposibilitatea depunerii apelului în termen.

Din materialele dosarului rezultă că, Ministerul Afacerilor Interne, solicitând repunerea în termen, a invocat că, reprezentantul său nu a fost prezent în ședința de judecată, în care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii și acesta a luat cunoștință de dispozitivul hotărârii primei instanțe prin intermediul sistemului electronic al instanței de judecată la data depunerii apelului nemotivat, fiind în imposibilitate de a-l vizualiza întrucât portalul instanțelor judecătorești în luna august nu a funcționat corespunzător, ca urmare a demarării procedurilor de actualizare. În conformitate cu art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Participantul care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună- credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate. Actele cauzei denotă faptul că, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne, Dorina Cozari (în baza procurorilor din 02 ianuarie 2018 și 03 ianuarie 2019) a fost prezent la unele ședințe de judecată ale primei instanțe, a înaintat instanței cerere privind ridicarea excepției de tardivitate și a depus referință la cererea de chemare în judecată (f. d. 23-27, 34-40).

De asemenea, actele cauzei denotă faptul că, Ministerul Afacerilor Interne a fost înștiințat în mod legal despre ședința de judecată din 29 iulie 2019, în cadrul căreia a fost pronunțat dispozitivul hotărârii (f. d. 47, 48, 53) și urma să depună diligența necesară de a se informa despre soarta dosarului și, după caz, să ia cunoștință de hotărârea pronunțată, să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Popov versus Moldova (nr. 2) din 02 decembrie 2005; Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007), și să conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe, fapt, însă, ignorat de recurent, ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de apel temeinic și legal a respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului și a declarat inadmisibil apelul depus de către Ministerul Afacerilor Interne. 4 Instanța de recurs accentuează că, soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că, prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în prima instanță și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul depus de către Ministerul Afacerilor Interne.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Mariana Pitic 5