3r-21/20 — contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3r-21/20

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. O. Țurcan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

DECIZIE

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

examinând recursul depus de către Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Iurie Solomud, Marcel Covaliuc și Andrei Bumbac împotriva Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a apelului depusă de

către Ministerul Afacerilor Interne și a fost declarat inadmisibil apelul depus de către

Ministerul Afacerilor Interne,

constată:

La data de 26 septembrie 2018 Iurie Solomud, Marcel Covaliuc și Andrei

Bumbac au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor

Interne cu privire la contestarea actului administrativ – ordinul nr. 157 ef. din 20

august 2018 cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților Poliției din cadrul

Inspectoratului de poliție Fălești al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne.

Prin hotărârea din 29 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

acțiunea a fost admisă și a fost anulat ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 157

ef. din 20 august 2018 cu privire la sancționarea disciplinară a angajaților Poliției

din cadrul Inspectoratului de poliție Fălești al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, comisar Iurie Solomud, inspector principal Marcel

Covaliuc și inspector Andrei Bumbac.

La data de 05 septembrie 2019 Ministerul Afacerilor Interne a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând repunerea în termen și

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost

respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a apelului depusă de către

1

Ministerul Afacerilor Interne și a fost declarat inadmisibil apelul depus de către

Ministerul Afacerilor Interne.

La data de 18 decembrie 2019 Ministerul Afacerilor Interne a depus recurs

împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală

a încheierii contestate și restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, de la

faza punerii pe rol a apelului.

În motivarea recursului a indicat că, încheierea instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală.

A menționat că, la depunerea apelului, a prezentat probe pertinente și

concludente, care au stat la baza imposibilității depunerii în termenul legal a

apelului.

A susținut că, până la data depunerii apelului nemotivat nu a recepționat

dispozitivul hotărârii primei instanțe, deși prevederile art. 236 alin. (4) CPC

reglementează că, participanții care nu au fost prezenți la pronunțarea dispozitivului

hotărârii primesc copia hotărârii în decurs de 5 zile. Or, reprezentantul recurentului

nu a fost prezent în ședința de judecată, în care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii,

fapt ce poate fi confirmat prin mențiunea din procesul-verbal al ședinței de judecată.

A afirmat că, reprezentantul recurentului a luat cunoștință de dispozitivul

hotărârii primei instanțe prin intermediul sistemului electronic al instanței de

judecată la data depunerii apelului nemotivat, fiind în imposibilitatea vizualizării

acestuia întrucât portalul instanțelor judecătorești în luna august nu a funcționat

corespunzător, ca urmare a demarării procedurilor de actualizare.

A relevat că, la data de 04 septembrie 2019, prin cererea depusă, a solicitat

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani eliberarea dispozitivului hotărârii, acesta fiind

recepționat la data de 11 septembrie 2019.

A declarat că, a îndeplinit actul de procedură impus de lege pentru exercitarea

dreptului său în interiorul termenului de 30 de zile, din data în care a luat cunoștință

de dispozitivul hotărârii primei instanțe, fapt ignorat de către instanța de apel la

emiterea încheierii.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva

încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis

încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis

încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Din materialele dosarului atestă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia

încheierii în adresa părților la data de 02 decembrie 2019, iar la data de 09 decembrie

2019 recurentul a recepționat-o, fapt confirmat prin avizul de recepție a acesteia

(f.d.125).

Astfel, recursul, depus la data de 18 decembrie 2019, este în termen.

2

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi respins

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se depune

la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la

pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul

împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special cînd apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art.232 alin.(1).

Din materialele cauzei rezultă că, la data de 05 septembrie 2019 Ministerul

Afacerilor Interne a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând repunerea în termen și admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe

și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Urmare, prin încheierea din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a

fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a apelului depusă de către

Ministerul Afacerilor Interne și a fost declarat inadmisibil apelul depus de către

Ministerul Afacerilor Interne.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, încheierea recurată este adoptată în conformitate

cu normele Codului administrativ, care reglementează acțiunile instanței la faza

respectivă a procesului și cu aprecierea completă a tuturor probelor și a

circumstanțelor referitoare la termenul de depunere a apelului.

Actele cauzei denotă faptul că, dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost

pronunțat la data de 29 iulie 2019.

Astfel, termenul de depunere a apelului în baza art. 232 alin. (1) din Codul

administrativ este de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii și a început

să curgă de la data de 30 iulie 2019, ziua imediat următoare datei pronunțării

dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la data de 28 august 2019, însă apelul

a fost depus de către Ministerul Afacerilor Interne la data de 05 septembrie 2019,

adică peste termenul de 30 de zile.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

3

Supreme de Justiție conchide că, Ministerul Afacerilor Interne a depus apelul în

afara termenului stabilit de lege și a solicitat repunerea în termen.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Astfel, instanța de recurs reiterează că, termenul de depunere a apelului poate

fi restabilit dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce ar confirma

imposibilitatea depunerii apelului în termen.

Din materialele dosarului rezultă că, Ministerul Afacerilor Interne, solicitând

repunerea în termen, a invocat că, reprezentantul său nu a fost prezent în ședința de

judecată, în care a fost pronunțat dispozitivul hotărârii și acesta a luat cunoștință de

dispozitivul hotărârii primei instanțe prin intermediul sistemului electronic al

instanței de judecată la data depunerii apelului nemotivat, fiind în imposibilitate de

a-l vizualiza întrucât portalul instanțelor judecătorești în luna august nu a funcționat

corespunzător, ca urmare a demarării procedurilor de actualizare.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, participanții

la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își

exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile

procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-

credință răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.

Actele cauzei denotă faptul că, reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne,

Dorina Cozari (în baza procurorilor din 02 ianuarie 2018 și 03 ianuarie 2019) a fost

prezent la unele ședințe de judecată ale primei instanțe, a înaintat instanței cerere

privind ridicarea excepției de tardivitate și a depus referință la cererea de chemare

în judecată (f. d. 23-27, 34-40).

De asemenea, actele cauzei denotă faptul că, Ministerul Afacerilor Interne a

fost înștiințat în mod legal despre ședința de judecată din 29 iulie 2019, în cadrul

căreia a fost pronunțat dispozitivul hotărârii (f. d. 47, 48, 53) și urma să depună

diligența necesară de a se informa despre soarta dosarului și, după caz, să ia

cunoștință de hotărârea pronunțată, să întreprindă măsurile necesare de a proteja

drepturile sale de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului (Popov versus Moldova (nr. 2) din 02 decembrie

2005; Melnic versus Moldova din 14 noiembrie 2006, Ponomaryov versus Ucraina

din 03 aprilie 2008, Van Harn versus Germany din 11 septembrie 2007), și să

conteste în termenul legal hotărârea primei instanțe, fapt, însă, ignorat de recurent,

ce a generat omiterea termenului prescris la depunerea apelului.

În asemenea circumstanțe, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanța de

apel temeinic și legal a respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului

și a declarat inadmisibil apelul depus de către Ministerul Afacerilor Interne.

4

Instanța de recurs accentuează că, soluția adoptată de instanța de apel prin

încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil,

în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că, prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în prima instanță și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către recurent

sunt neîntemeiate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b), art. 258 alin. (3) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de către Ministerul Afacerilor Interne.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Mariana Pitic

5