3ra-185/20 — accesul la informatie, desecretizarea informatiei.

Dosarul nr. 3ra-185/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 05 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Sveatoslav Moldovan examinând admisibilitatea recursului depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Aparatul Președintelui Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice cu privire la accesul la informație și desecretizarea informației clasificate, împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins apelul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova și s-a menținut hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru c o n s t a t ă: La 16 octombrie 2017 Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu în baza mandatului seria MA nr. 1090533 din 30 august 2017,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova cu privire la accesul la informație și desecretizarea informației clasificate. În motivarea acțiunii avocatul Munteanu Victor a indicat că la 08 iulie 2017 Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova s-a adresat Ministerului Economiei și Infrastructurii cu demers, prin care a solicitat o serie de informații și acțiuni, care țin de implicarea lui Igor Dodon în perioada când acesta a deținut funcția de ministru al economiei, în procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX”, din str. XXXXX.

În solicitarea sa Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova a făcut referire la faptul că Igor Dodon a declarat (atât în cadrul emisiunilor televizate, cât și în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2016) că a adresat împreună cu Prim-ministrul de atunci Zinaida Greceanîi o scrisoare 1 „secretizată” Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, aducându-i la cunoștință suspiciunile sale referitoare la procesul de privatizare al hotelului „XXXXX”.

Prin scrisoarea enunțată, Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova a solicitat: - să-i fie oferită informația referitoare la acțiunile întreprinse de Igor Dodon în calitate de ministru al economiei; indicațiile date subalternilor săi, inclusiv șefului Agenției Proprietății Publice, aflată în subordinea sa directă, instituție responsabilă de administrarea proprietății statului; - să-i fie oferită informația privind instituțiile de drept sesizate și solicitările propriu-zise, unde sunt expuse suspiciuni concrete despre procesul de privatizare a complexului hotelier „XXXXX”; - să dispună publicarea scrisorii semnate de ministrul economiei și Prim-ministrul de atunci către Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin; - să ofere o explicație a motivului secretizării scrisorii respective, ținând cont de legislația privind secretul de stat; - să fie informat care a fost răspunsul la scrisoarea adresată Președintelui Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin; - în cazul în care informația solicitată a fost secretizată, să dispună desecretizarea acesteia.

Prin răspunsul nr. 11-4373 din 03 august 2017, Ministerul Economiei și Infrastructurii a comunicat Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova că complexul hotelier „XXXXX” a fost privatizat în condițiile Legii nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Hotărârilor Guvernului nr. 945 din 20 august 2007 și nr. 919 din 30 iulie 2008, urmare expunerii la concursul comercial în perioada 21 noiembrie 2008 – 22 decembrie 2008, conform comunicatului informativ publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 208-209 din 21 noiembrie 2007. Din răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii este evident faptul că s-a eschivat de la oferirea informației solicitate, făcând referire doar la cadrul normativ în baza căruia a avut loc privatizarea complexului hotelier „XXXXX”, or, Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova prin demersul său a solicitat informații și acțiuni concrete și nu trimiteri la normele legale disponibile în spațiul public, cunoscute solicitantului la data adresării solicitării inițiale.

Prin răspunsul nr. 11-4373 din 03 august 2017, Ministerul Economiei și Infrastructurii a încălcat prevederile art. 10, 11, 12 și art. 13 din Legea nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, refuzând să ofere răspuns la solicitările Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova expuse în demersul din 08 iulie 2017. Funcția de ministru al economiei este o funcție politică publică, care presupune transparență la procesul decizional în vederea administrării bunurilor aflate în proprietatea sau gestiunea statului.

Referința făcută de Igor Dodon la faptul că scrisoarea adresată în anul 2008 Președintelui de atunci, Vladimir Voronin, a fost una secretizată, nu are reflectare la careva norme legale, deoarece procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX” nu cade sub incidența prevederilor art. 5 din Legea nr. 106 din 17 mai 1994 cu privire la secretul de stat, în vigoare până 27 mai 2009, care stabileau exhaustiv informațiile atribuite la categoria de „secret de stat”.

2 Conform art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 106 din 17 mai 1994, în vigoare la acel moment, la secret de stat pot fi atribuite următoarele informații: din domeniul economiei, științei și tehnicii privind: a) conținutul planurilor de pregătire a Republicii Moldova pentru eventualele acțiuni militare, potențialul de mobilizare al industriei pentru producerea armamentului și tehnicii militare, volumul livrărilor și rezervele de materie primă și materiale strategice, amplasarea și volumul rezervelor materiale de stat; b) volumul și planurile de producere (în expresia valorică sau naturală) a armamentului, tehnicii militare și a altei producții de apărare, capacitățile existente de producere a acestora și sporirea lor, legăturile de cooperare ale întreprinderilor, autorii sau producătorii armamentului, tehnicii militare și a altei producții de apărare; c) cercetările științifice, lucrările experimentale de construcție și de proiectare, tehnologiile de mare importanță pentru apărarea sau economia țării care determină asigurarea securității ei; d) forțele și mijloacele apărării civile, dislocarea, destinația și gradul de apărare al obiectelor gestiunii administrative, asigurarea securității populației; din domeniul politicii externe și economiei privind: activitatea de politică externă, relațiile economice externe (comerciale, creditare și valutare) ale Republicii Moldova,

a căror răspândire înainte de vreme poate pune în pericol interesele țării. Secretizarea unei scrisori ce vizează procesul de privatizare a proprietății de stat vine în contradicție cu art. 12 alin. (2) din Legea nr. 106 din 17 mai 1994, (în vigoare la acel moment), potrivit căruia secretizarea nu se admite în cazul în care ea se răsfrânge negativ asupra realizării programelor de stat și de ramură ale dezvoltării social- economice și culturale sau reține concurența agenților economici. Declararea „secretă” de către ministrul economiei Igor Dodon a unei scrisori, care viza procesul de privatizare a proprietății publice, la caz a complexului hotelier „XXXXX”, este echivalentă ca nulitate cu faptul că Igor Dodon și-ar fi revendicat, spre exemplu dreptul de autor sau alte drepturi de proprietate intelectuală asupra actelor emise în exercițiul funcției sale de ministru al economiei.

Însuși Igor Dodon a declarat în repetate rânduri ca ar vrea să facă publică acea scrisoare, dându-și astfel expres acordul ca și conținutul comunicării expediate Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, despre circumstanțele privatizării complexului hotelier „XXXXX”, să devină cunoscute publicului. Faptul expus se confirmă prin declarațiile făcute de Igor Dodon în cadrul emisiunii „În profunzime”, la postul de televiziune „PRO TV Chișinău”, la data de 19 septembrie 2016, cu următorul conținut: „În 2008, împreună cu doamna Greceanîi am semnat o scrisoare domnului Președinte Voronin, cu poziția noastră fermă, ca hotelul „XXXXX” nu trebuie să fie privatizat. Eu o să fac tot posibilul ca această scrisoare să o găsesc și să o fac publică”.

În cadrul emisiunii „Politica” din 28 octombrie 2015, de la postul de televiziune „TV7”, întrebat despre cine era ministrul economiei atunci când a fost privatizat hotelul „XXXXX”, fostul ministrul al economiei Igor Dodon a răspunsă că: „Eu eram ministru al economiei, doamna Greceanîi era Prim-ministru. Noi am semnat o scrisoare și am cerut să fie făcută publică de mai multe ori unde am cerut președintelui țării să nu privatizeze hotelul „XXXXX” și am solicitat să fie făcută publică ce mai multe ori. Nu o am. Era o scrisoare secretă, venită de la Guvern. Noi am fost categoric împotriva acestei privatizări”.

3 Prin răspunsul din 03 august 2017 al Ministerului Economiei și Infrastructurii au fost încălcate drepturile Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova, fiindu-i oferită o informație irelevantă conținutului adresării din 08 iulie 2017. Conform art. 10 alin. (1) și (2) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societățile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.

Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății, a moralei, a reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești. Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova a fost creată ca o platformă independentă, care are drept scop îmbunătățirea politicilor publice în Republica Moldova și promovarea reformelor structurale conform principiilor europene în beneficiul societății.

Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova este o organizație apolitică și necomercială, creată pentru afirmarea unor valori pe care le consideră esențiale: justiție independentă; economie deschisă; respectarea drepturilor omului; egalitate și nediscriminare; transparență; responsabilitatea și răspunderea guvernanților față de cei pe care îi guvernează. Prin demersul din 08 iulie 2017, Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova a urmărit scopul de a obține informații de interes public, relevante procesului de privatizare din Republica Moldova.

Refuzul Ministerului Economiei și Infrastructurii de a oferi Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova informația solicitată prin demersul din 08 iulie 2017 este contrară legislației naționale, art. 10 din CEDO și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Magyar Helsinki Bizottsag vs. Ungaria, cererea nr. 18030/11, hotărârea din 08 noiembrie 2016 a Marei Camere), unde s-a stabilit că refuzul oferirii reclamantului a informației solicitate constituie o ingerință în dreptul protejat de art. 10 CEDO. Distinct a invocat avocatul Victor Munteanu că la data depunerii cererii inițiale la 02 septembrie 2017 la Curtea Supremă de Justiție, a solicitat ca instanța de judecată să se pronunțe referitor la chestiunea cu privire la competența jurisdicțională.

Prin încheierea din 02 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a dispus restituirea cererii inițiale de chemare în judecată a Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova, declinându-și competența, fără a indica instanța unde trebuie să se adreseze reclamantul. Încheierea respectivă a fost expediată în adresa Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova la 06 octombrie 2017, recepționată de ultimul la 09 octombrie 2017, dată la care a depus repetat o cerere de chemare de judecată identică la Curtea de Apel Chișinău. 4 Prin încheierea din 13 octombrie 2017, Curtea de Apel Chișinău și-a declinat competența în favoarea instanței de judecată de drept comun, care a recepționat-o la 16 octombrie 2017, dată când s-a adresat cu prezenta acțiune în judecată.

A cerut Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu admiterea acțiunii, obligarea Ministerului Economiei și Infrastructurii: - să-i pună la dispoziție informația disponibilă referitor la acțiunile întreprinse de Igor Dodon, în calitate de ministru al economiei, indicațiile date subalternilor săi, inclusiv șefului Agenției Proprietății Publice, aflată în subordinea sa directă, instituție responsabilă de administrarea proprietății statului, care vizau procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX” în perioada anului 2008; - să-i pună la dispoziție informația privind instituțiile de drept sesizate și solicitările propriu-zise expediate de ministrul economie Igor Dodon în perioada anilor 2007 – 2008 în care sunt expuse suspiciuni concrete despre procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX”; - să-i ofere o copie a scrisorii semnate de ministrul economiei și Prim-ministrul de atunci către Președintele țării, Vladimir Voronin, referitoare la procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX”; - să-i ofere o copie a răspunsului la scrisoarea adresată Președintelui țării, Vladimir Voronin, la scrisoarea semnată de ministrul economiei și Prim-ministrul de atunci către Președintele, Vladimir Voronin, referitoare la procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX”;

- să prezinte justificarea secretizării semnate de ministrul economiei și Prim- ministrul de atunci către Președintele țării, Vladimir Voronin, referitoare la procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX”, - în cazul în care scrisoarea semnată de ministrul economiei și Prim-ministrul de atunci către Președintele țării, Vladimir Voronin, referitoare la procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX” a fost secretizată, să dispună desecretizarea acesteia. Prin încheierea protocolară din 15 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Aparatul Președintelui Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu cu privire la repunerea în termenul de prescripție a cererii de chemare în judecată. S-a respins acțiunea Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție. Prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova și s-a menținut hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că la 08 iulie 2017 Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova s-a adresat Ministerului Economiei și Infrastructurii cu demersul privind oferirea informației cu privire la rolul unor funcționari în procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX”. Prin răspunsul nr. 11-4373 din 03 august 2017, Ministerul Economiei și Infrastructurii a comunicat Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova că complexul hotelier „XXXXX” a fost privatizat în condițiile Legii nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Hotărârilor 5 Guvernului nr. 945 din 20 august 2007 și nr. 919 din 30 iulie 2008, urmare expunerii la concursul comercial în perioada 21 noiembrie 2008 – 22 decembrie 2008, conform comunicatului informativ publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 208-209 din 21 noiembrie 2007 (f.d.

24). Nefiind de acord cu răspunsul primit, Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată, care prin încheierea din 02 octombrie 2017, a fost restituită reclamantului în temeiul art. 170 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă - instanța nu este competentă să judece cauza (f.d. 14-16). La 10 octombrie 2017, Centru de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova a depus la Curtea de Apel Chișinău cererea de chemare în judecată, care prin încheierea din 13 octombrie 2017, a fost restituită reclamantului în temeiul art. 170 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă - instanța nu este competentă să judece cauza, explicându-i să se adreseze în instanța de judecată de drept comun (f.d.

6-11). La 16 octombrie 2017 Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Centru prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova cu privire la accesul la informație și desecretizarea informației clasificate. Instanța de apel a concluzionat că prima instanță corect a respins cererea de repunere în termen a cererii de chemare în judecată și de respingere a acțiunii ca fiind tardivă, or, Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova urma să se adreseze în instanța de contencios administrativ în termen de o lună de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informații – 03 august 2017, pe când cu acțiune s-a adresat în judecată abia la 16 octombrie 2017, cu depășirea a termenului de 30 de zile prevăzut la art. 17 din Legea contenciosului administrativ.

Pe lângă acestea, Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova nu a prezentat probe justificative în vederea argumentării omiterii termenului legal de adresare în judecată pentru repunerea în termen în sensul art. 116 din Codul de procedură civilă. Argumentul Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova că anterior adresării cu prezenta acțiune în Judecătoria Chișinău, sediul Centru, s-a adresat cu cereri de chemare în judecată identice la Curtea Supremă de Justiție și la Curtea de Apel Chișinău, nu a fost reținut, nefiind concludent, deoarece nu justifică în nici un mod omiterea termenului de prescripție.

La 25 noiembrie 2019 Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat. În motivarea recursului Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

A indicat avocatul Victor Munteanu că Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova s-a adresat inițial Curții Supreme de Justiție și ulterior Curții de Apel Chișinău cu acțiuni identice, deoarece conform art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea 6 contenciosului administrativ, Curtea Supremă de Justiție, în primă instanță exercită controlul asupra legalității actelor administrative cu caracter individual adoptate și/sau emise de Parlament, Președintele Republicii Moldova și Guvern, prin care sunt lezate drepturile și interesele legitime ale persoanelor fizice și juridice, în afara actelor exceptate de la controlul judecătoresc, iar reieșind din dispozițiile art. 33 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură civilă, litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competența Curții de Apel Chișinău.

La 16 decembrie 2019 în adresa Ministerului Economiei și Infrastructurii, Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova și Agenției Proprietății Publice a fost expediată copia recursului depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor. La 03 ianuarie 2020 Aparatul Președintelui Republicii Moldova a depus referință la recursul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu. La 20 ianuarie 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii reprezentat de Ramona Niculcea în baza procurii nr. 05/2-7697 din 19 noiembrie 2019, a depus referință la recursul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu.

Atît Aparatul Președintelui Republicii Moldova, cât și Ministerul Economiei și Infrastructurii reprezentat de Ramona Niculcea, în referințele sale, au solicitat respingerea recursului depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu, cu menținerea deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând că instanțele de judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Alte referințe nu au fost depuse. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al 7 Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019 a fost recepționată de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova la 04 noiembrie 2019, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție (f.d.

172). Cererea de recurs a fost depusă la 25 noiembrie 2019, adică în termenul prevăzut de lege. Examinând temeiurile recursului depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu cu soluția pronunțata de instanțele de judecată ierarhic inferioare, însă nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 8 Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

Nu poate fi reținut argumentul avocatului Victor Munteanu că Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova s-a adresat inițial Curții Supreme de Justiție și ulterior Curții de Apel Chișinău cu acțiuni identice, deoarece conform art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, Curtea Supremă de Justiție, în primă instanță exercită controlul asupra legalității actelor administrative cu caracter individual adoptate și/sau emise de Parlament, Președintele Republicii Moldova și Guvern, prin care sunt lezate drepturile și interesele legitime ale persoanelor fizice și juridice, în afara actelor exceptate de la controlul judecătoresc, iar reieșind din dispozițiile art. 33 alin. (3) lit. d) din Codul de procedură civilă, litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competența Curții de Apel Chișinău, deoarece vine în contradicție cu legislația în vigoare națională, în special cu Capitolul IV din Codul de procedură civilă - Competența instanțelor de judecată.

Mai mult ca atât, culpa reprezentantului, care a omis termenul de prescripție prin adresarea greșită la o altă instanța de judecată, decât cea competentă, întru examinarea litigiului dat, este echivalentă culpei părții. În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu.

9 În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Sveatoslav Moldovan 10