3ra-185/20 — accesul la informatie, desecretizarea informatiei.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- accesul la informatie, desecretizarea informatiei.
- Temei legal
- examinarea admisibilitatii cererii de recurs.
3ra-185/20 — accesul la informatie, desecretizarea informatiei. (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3ra-185/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Lastavețchi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)
Î N C H E I E R E
05 februarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Sveatoslav Moldovan
examinând admisibilitatea recursului depus de Centrul de Politici și Reforme
Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova împotriva
Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova, intervenienți accesorii
Aparatul Președintelui Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova și Agenția
Proprietății Publice cu privire la accesul la informație și desecretizarea informației
clasificate,
împotriva deciziei din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a
respins apelul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova
și s-a menținut hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
c o n s t a t ă:
La 16 octombrie 2017 Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu în baza mandatului seria MA nr.
1090533 din 30 august 2017, a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova cu privire la accesul la
informație și desecretizarea informației clasificate.
În motivarea acțiunii avocatul Munteanu Victor a indicat că la 08 iulie 2017 Centrul
de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova s-a adresat Ministerului
Economiei și Infrastructurii cu demers, prin care a solicitat o serie de informații și
acțiuni, care țin de implicarea lui Igor Dodon în perioada când acesta a deținut funcția de
ministru al economiei, în procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX”, din
str. XXXXX.
În solicitarea sa Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova a
făcut referire la faptul că Igor Dodon a declarat (atât în cadrul emisiunilor televizate, cât
și în perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2016) că
a adresat împreună cu Prim-ministrul de atunci Zinaida Greceanîi o scrisoare
1
„secretizată” Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, aducându-i la
cunoștință suspiciunile sale referitoare la procesul de privatizare al hotelului „XXXXX”.
Prin scrisoarea enunțată, Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova a solicitat:
- să-i fie oferită informația referitoare la acțiunile întreprinse de Igor Dodon în
calitate de ministru al economiei; indicațiile date subalternilor săi, inclusiv șefului
Agenției Proprietății Publice, aflată în subordinea sa directă, instituție responsabilă de
administrarea proprietății statului;
- să-i fie oferită informația privind instituțiile de drept sesizate și solicitările
propriu-zise, unde sunt expuse suspiciuni concrete despre procesul de privatizare a
complexului hotelier „XXXXX”;
- să dispună publicarea scrisorii semnate de ministrul economiei și Prim-ministrul
de atunci către Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin;
- să ofere o explicație a motivului secretizării scrisorii respective, ținând cont de
legislația privind secretul de stat;
- să fie informat care a fost răspunsul la scrisoarea adresată Președintelui Republicii
Moldova de atunci, Vladimir Voronin;
- în cazul în care informația solicitată a fost secretizată, să dispună desecretizarea
acesteia.
Prin răspunsul nr. 11-4373 din 03 august 2017, Ministerul Economiei și
Infrastructurii a comunicat Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova că complexul hotelier „XXXXX” a fost privatizat în condițiile Legii nr. 121 din
04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Hotărârilor
Guvernului nr. 945 din 20 august 2007 și nr. 919 din 30 iulie 2008, urmare expunerii la
concursul comercial în perioada 21 noiembrie 2008 – 22 decembrie 2008, conform
comunicatului informativ publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 208-209 din 21
noiembrie 2007.
Din răspunsul Ministerului Economiei și Infrastructurii este evident faptul că s-a
eschivat de la oferirea informației solicitate, făcând referire doar la cadrul normativ în
baza căruia a avut loc privatizarea complexului hotelier „XXXXX”, or, Centrul de
Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova prin demersul său a solicitat
informații și acțiuni concrete și nu trimiteri la normele legale disponibile în spațiul
public, cunoscute solicitantului la data adresării solicitării inițiale.
Prin răspunsul nr. 11-4373 din 03 august 2017, Ministerul Economiei și
Infrastructurii a încălcat prevederile art. 10, 11, 12 și art. 13 din Legea nr. 982 din 11 mai
2000 privind accesul la informație, refuzând să ofere răspuns la solicitările Centrului de
Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova expuse în demersul din 08 iulie
2017.
Funcția de ministru al economiei este o funcție politică publică, care presupune
transparență la procesul decizional în vederea administrării bunurilor aflate în
proprietatea sau gestiunea statului.
Referința făcută de Igor Dodon la faptul că scrisoarea adresată în anul 2008
Președintelui de atunci, Vladimir Voronin, a fost una secretizată, nu are reflectare la
careva norme legale, deoarece procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX”
nu cade sub incidența prevederilor art. 5 din Legea nr. 106 din 17 mai 1994 cu privire la
secretul de stat, în vigoare până 27 mai 2009, care stabileau exhaustiv informațiile
atribuite la categoria de „secret de stat”.
2
Conform art. 5 alin. (2) și (3) din Legea nr. 106 din 17 mai 1994, în vigoare la acel
moment, la secret de stat pot fi atribuite următoarele informații: din domeniul economiei,
științei și tehnicii privind:
a) conținutul planurilor de pregătire a Republicii Moldova pentru eventualele acțiuni
militare, potențialul de mobilizare al industriei pentru producerea armamentului și
tehnicii militare, volumul livrărilor și rezervele de materie primă și materiale strategice,
amplasarea și volumul rezervelor materiale de stat;
b) volumul și planurile de producere (în expresia valorică sau naturală) a
armamentului, tehnicii militare și a altei producții de apărare, capacitățile existente de
producere a acestora și sporirea lor, legăturile de cooperare ale întreprinderilor, autorii
sau producătorii armamentului, tehnicii militare și a altei producții de apărare;
c) cercetările științifice, lucrările experimentale de construcție și de proiectare,
tehnologiile de mare importanță pentru apărarea sau economia țării care determină
asigurarea securității ei;
d) forțele și mijloacele apărării civile, dislocarea, destinația și gradul de apărare al
obiectelor gestiunii administrative, asigurarea securității populației;
din domeniul politicii externe și economiei privind: activitatea de politică externă,
relațiile economice externe (comerciale, creditare și valutare) ale Republicii Moldova, a
căror răspândire înainte de vreme poate pune în pericol interesele țării.
Secretizarea unei scrisori ce vizează procesul de privatizare a proprietății de stat
vine în contradicție cu art. 12 alin. (2) din Legea nr. 106 din 17 mai 1994, (în vigoare la
acel moment), potrivit căruia secretizarea nu se admite în cazul în care ea se răsfrânge
negativ asupra realizării programelor de stat și de ramură ale dezvoltării social-
economice și culturale sau reține concurența agenților economici.
Declararea „secretă” de către ministrul economiei Igor Dodon a unei scrisori, care
viza procesul de privatizare a proprietății publice, la caz a complexului hotelier
„XXXXX”, este echivalentă ca nulitate cu faptul că Igor Dodon și-ar fi revendicat, spre
exemplu dreptul de autor sau alte drepturi de proprietate intelectuală asupra actelor emise
în exercițiul funcției sale de ministru al economiei.
Însuși Igor Dodon a declarat în repetate rânduri ca ar vrea să facă publică acea
scrisoare, dându-și astfel expres acordul ca și conținutul comunicării expediate
Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, despre circumstanțele privatizării
complexului hotelier „XXXXX”, să devină cunoscute publicului.
Faptul expus se confirmă prin declarațiile făcute de Igor Dodon în cadrul emisiunii
„În profunzime”, la postul de televiziune „PRO TV Chișinău”, la data de 19 septembrie
2016, cu următorul conținut: „În 2008, împreună cu doamna Greceanîi am semnat o
scrisoare domnului Președinte Voronin, cu poziția noastră fermă, ca hotelul „XXXXX”
nu trebuie să fie privatizat. Eu o să fac tot posibilul ca această scrisoare să o găsesc și să
o fac publică”.
În cadrul emisiunii „Politica” din 28 octombrie 2015, de la postul de televiziune
„TV7”, întrebat despre cine era ministrul economiei atunci când a fost privatizat hotelul
„XXXXX”, fostul ministrul al economiei Igor Dodon a răspunsă că: „Eu eram ministru
al economiei, doamna Greceanîi era Prim-ministru. Noi am semnat o scrisoare și am
cerut să fie făcută publică de mai multe ori unde am cerut președintelui țării să nu
privatizeze hotelul „XXXXX” și am solicitat să fie făcută publică ce mai multe ori. Nu o
am. Era o scrisoare secretă, venită de la Guvern. Noi am fost categoric împotriva acestei
privatizări”.
3
Prin răspunsul din 03 august 2017 al Ministerului Economiei și Infrastructurii au
fost încălcate drepturile Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova, fiindu-i oferită o informație irelevantă conținutului adresării din 08 iulie 2017.
Conform art. 10 alin. (1) și (2) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și
a Libertăților Fundamentale, orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest
drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații ori
idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol
nu împiedică Statele să supună societățile de radiodifuziune, cinematografie sau
televiziune unui regim de autorizare.
Exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă
unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege care, într-o societate
democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea națională, integritatea
teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția
sănătății, a moralei, a reputației sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea
informațiilor confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii
judecătorești.
Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova a fost creată ca o
platformă independentă, care are drept scop îmbunătățirea politicilor publice în
Republica Moldova și promovarea reformelor structurale conform principiilor europene
în beneficiul societății.
Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova este o organizație
apolitică și necomercială, creată pentru afirmarea unor valori pe care le consideră
esențiale: justiție independentă; economie deschisă; respectarea drepturilor omului;
egalitate și nediscriminare; transparență; responsabilitatea și răspunderea guvernanților
față de cei pe care îi guvernează.
Prin demersul din 08 iulie 2017, Centrul de Politici și Reforme Structurale din
Republica Moldova a urmărit scopul de a obține informații de interes public, relevante
procesului de privatizare din Republica Moldova.
Refuzul Ministerului Economiei și Infrastructurii de a oferi Centrului de Politici și
Reforme Structurale din Republica Moldova informația solicitată prin demersul din 08
iulie 2017 este contrară legislației naționale, art. 10 din CEDO și jurisprudenței Curții
Europene a Drepturilor Omului (cauza Magyar Helsinki Bizottsag vs. Ungaria, cererea
nr. 18030/11, hotărârea din 08 noiembrie 2016 a Marei Camere), unde s-a stabilit că
refuzul oferirii reclamantului a informației solicitate constituie o ingerință în dreptul
protejat de art. 10 CEDO.
Distinct a invocat avocatul Victor Munteanu că la data depunerii cererii inițiale la 02
septembrie 2017 la Curtea Supremă de Justiție, a solicitat ca instanța de judecată să se
pronunțe referitor la chestiunea cu privire la competența jurisdicțională.
Prin încheierea din 02 octombrie 2017, Curtea Supremă de Justiție a dispus
restituirea cererii inițiale de chemare în judecată a Centrului de Politici și Reforme
Structurale din Republica Moldova, declinându-și competența, fără a indica instanța unde
trebuie să se adreseze reclamantul.
Încheierea respectivă a fost expediată în adresa Centrului de Politici și Reforme
Structurale din Republica Moldova la 06 octombrie 2017, recepționată de ultimul la 09
octombrie 2017, dată la care a depus repetat o cerere de chemare de judecată identică la
Curtea de Apel Chișinău.
4
Prin încheierea din 13 octombrie 2017, Curtea de Apel Chișinău și-a declinat
competența în favoarea instanței de judecată de drept comun, care a recepționat-o la 16
octombrie 2017, dată când s-a adresat cu prezenta acțiune în judecată.
A cerut Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova
reprezentat de avocatul Victor Munteanu admiterea acțiunii, obligarea Ministerului
Economiei și Infrastructurii:
- să-i pună la dispoziție informația disponibilă referitor la acțiunile întreprinse de
Igor Dodon, în calitate de ministru al economiei, indicațiile date subalternilor săi,
inclusiv șefului Agenției Proprietății Publice, aflată în subordinea sa directă, instituție
responsabilă de administrarea proprietății statului, care vizau procesul de privatizare al
complexului hotelier „XXXXX” în perioada anului 2008;
- să-i pună la dispoziție informația privind instituțiile de drept sesizate și solicitările
propriu-zise expediate de ministrul economie Igor Dodon în perioada anilor 2007 – 2008
în care sunt expuse suspiciuni concrete despre procesul de privatizare al complexului
hotelier „XXXXX”;
- să-i ofere o copie a scrisorii semnate de ministrul economiei și Prim-ministrul de
atunci către Președintele țării, Vladimir Voronin, referitoare la procesul de privatizare al
complexului hotelier „XXXXX”;
- să-i ofere o copie a răspunsului la scrisoarea adresată Președintelui țării, Vladimir
Voronin, la scrisoarea semnată de ministrul economiei și Prim-ministrul de atunci către
Președintele, Vladimir Voronin, referitoare la procesul de privatizare al complexului
hotelier „XXXXX”;
- să prezinte justificarea secretizării semnate de ministrul economiei și Prim-
ministrul de atunci către Președintele țării, Vladimir Voronin, referitoare la procesul de
privatizare al complexului hotelier „XXXXX”,
- în cazul în care scrisoarea semnată de ministrul economiei și Prim-ministrul de
atunci către Președintele țării, Vladimir Voronin, referitoare la procesul de privatizare al
complexului hotelier „XXXXX” a fost secretizată, să dispună desecretizarea acesteia.
Prin încheierea protocolară din 15 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii Aparatul Președintelui
Republicii Moldova, Guvernul Republicii Moldova și Agenția Proprietății Publice.
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost
respinsă ca fiind neîntemeiată cererea Centrului de Politici și Reforme Structurale din
Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu cu privire la repunerea în
termenul de prescripție a cererii de chemare în judecată.
S-a respins acțiunea Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripție.
Prin decizia din 24 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul
depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova și s-a
menținut hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile că la 08 iulie 2017 Centrul de
Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova s-a adresat Ministerului
Economiei și Infrastructurii cu demersul privind oferirea informației cu privire la rolul
unor funcționari în procesul de privatizare al complexului hotelier „XXXXX”.
Prin răspunsul nr. 11-4373 din 03 august 2017, Ministerul Economiei și
Infrastructurii a comunicat Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova că complexul hotelier „XXXXX” a fost privatizat în condițiile Legii nr. 121 din
04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Hotărârilor
5
Guvernului nr. 945 din 20 august 2007 și nr. 919 din 30 iulie 2008, urmare expunerii la
concursul comercial în perioada 21 noiembrie 2008 – 22 decembrie 2008, conform
comunicatului informativ publicat în Monitorul Oficial al RM nr. 208-209 din 21
noiembrie 2007 (f.d. 24).
Nefiind de acord cu răspunsul primit, Centrul de Politici și Reforme Structurale din
Republica Moldova a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de chemare în judecată,
care prin încheierea din 02 octombrie 2017, a fost restituită reclamantului în temeiul art.
170 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă - instanța nu este competentă să judece
cauza (f.d. 14-16).
La 10 octombrie 2017, Centru de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova a depus la Curtea de Apel Chișinău cererea de chemare în judecată, care prin
încheierea din 13 octombrie 2017, a fost restituită reclamantului în temeiul art. 170 alin.
(1) lit. b) din Codul de procedură civilă - instanța nu este competentă să judece cauza,
explicându-i să se adreseze în instanța de judecată de drept comun (f.d. 6-11).
La 16 octombrie 2017 Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu a depus la Judecătoria Chișinău,
sediul Centru prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Economiei
și Infrastructurii al Republicii Moldova cu privire la accesul la informație și
desecretizarea informației clasificate.
Instanța de apel a concluzionat că prima instanță corect a respins cererea de
repunere în termen a cererii de chemare în judecată și de respingere a acțiunii ca fiind
tardivă, or, Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova urma să se
adreseze în instanța de contencios administrativ în termen de o lună de la data primirii
răspunsului de la furnizorul de informații – 03 august 2017, pe când cu acțiune s-a
adresat în judecată abia la 16 octombrie 2017, cu depășirea a termenului de 30 de zile
prevăzut la art. 17 din Legea contenciosului administrativ.
Pe lângă acestea, Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova
nu a prezentat probe justificative în vederea argumentării omiterii termenului legal de
adresare în judecată pentru repunerea în termen în sensul art. 116 din Codul de procedură
civilă.
Argumentul Centrului de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova că
anterior adresării cu prezenta acțiune în Judecătoria Chișinău, sediul Centru, s-a adresat
cu cereri de chemare în judecată identice la Curtea Supremă de Justiție și la Curtea de
Apel Chișinău, nu a fost reținut, nefiind concludent, deoarece nu justifică în nici un mod
omiterea termenului de prescripție.
La 25 noiembrie 2019 Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu a depus recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 24 septembrie 2019 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat.
În motivarea recursului Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu a invocat ilegalitatea și netemeinicia
deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial
prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și
procedural.
A indicat avocatul Victor Munteanu că Centrul de Politici și Reforme Structurale
din Republica Moldova s-a adresat inițial Curții Supreme de Justiție și ulterior Curții de
Apel Chișinău cu acțiuni identice, deoarece conform art. 10 alin. (1) lit. a) din Legea
6
contenciosului administrativ, Curtea Supremă de Justiție, în primă instanță exercită
controlul asupra legalității actelor administrative cu caracter individual adoptate și/sau
emise de Parlament, Președintele Republicii Moldova și Guvern, prin care sunt lezate
drepturile și interesele legitime ale persoanelor fizice și juridice, în afara actelor
exceptate de la controlul judecătoresc, iar reieșind din dispozițiile art. 33 alin. (3) lit. d)
din Codul de procedură civilă, litigiile cu privire la secretul de stat sunt de competența
Curții de Apel Chișinău.
La 16 decembrie 2019 în adresa Ministerului Economiei și Infrastructurii,
Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova și
Agenției Proprietății Publice a fost expediată copia recursului depus de Centrul de
Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor
Munteanu, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor.
La 03 ianuarie 2020 Aparatul Președintelui Republicii Moldova a depus referință la
recursul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova
reprezentat de avocatul Victor Munteanu.
La 20 ianuarie 2020 Ministerul Economiei și Infrastructurii reprezentat de Ramona
Niculcea în baza procurii nr. 05/2-7697 din 19 noiembrie 2019, a depus referință la
recursul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova
reprezentat de avocatul Victor Munteanu.
Atît Aparatul Președintelui Republicii Moldova, cât și Ministerul Economiei și
Infrastructurii reprezentat de Ramona Niculcea, în referințele sale, au solicitat
respingerea recursului depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu, cu menținerea deciziei din 24
septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 16 noiembrie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând
că instanțele de judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele,
care au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă
suportului probatoriu al cauzei.
Alte referințe nu au fost depuse.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii contenciosului administrativ nr.
793 din 10 februarie 2000.
Prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
Conform art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la
01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă
Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000.
Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios
administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în
continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului
cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se
va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de
recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.
Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă
legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
7
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va
examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură
civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată
până la intrarea în vigoare a Codului administrativ.
Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții
Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.
Decizia Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2019 a fost recepționată de
Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova la 04 noiembrie 2019,
fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție (f.d. 172).
Cererea de recurs a fost depusă la 25 noiembrie 2019, adică în termenul prevăzut de
lege.
Examinând temeiurile recursului depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale
din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu în raport cu materialele
cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ din
cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost
arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica
Moldova reprezentat de avocatul Victor Munteanu nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul Centrului de
Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul Victor
Munteanu cu soluția pronunțata de instanțele de judecată ierarhic inferioare, însă nu
relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
8
Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității
constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele
prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea
a II-a, Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică
modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă, însă din recursul
depus nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a
probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa
constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu
a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind
lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a
Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).
Nu poate fi reținut argumentul avocatului Victor Munteanu că Centrul de Politici și
Reforme Structurale din Republica Moldova s-a adresat inițial Curții Supreme de Justiție
și ulterior Curții de Apel Chișinău cu acțiuni identice, deoarece conform art. 10 alin. (1)
lit. a) din Legea contenciosului administrativ, Curtea Supremă de Justiție, în primă
instanță exercită controlul asupra legalității actelor administrative cu caracter individual
adoptate și/sau emise de Parlament, Președintele Republicii Moldova și Guvern, prin care
sunt lezate drepturile și interesele legitime ale persoanelor fizice și juridice, în afara
actelor exceptate de la controlul judecătoresc, iar reieșind din dispozițiile art. 33 alin. (3)
lit. d) din Codul de procedură civilă, litigiile cu privire la secretul de stat sunt de
competența Curții de Apel Chișinău, deoarece vine în contradicție cu legislația în vigoare
națională, în special cu Capitolul IV din Codul de procedură civilă - Competența
instanțelor de judecată.
Mai mult ca atât, culpa reprezentantului, care a omis termenul de prescripție prin
adresarea greșită la o altă instanța de judecată, decât cea competentă, întru examinarea
litigiului dat, este echivalentă culpei părții.
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova reprezentat de avocatul
Victor Munteanu.
9
În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ, art.
270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Centrul de Politici și Reforme Structurale din Republica Moldova
reprezentat de avocatul Victor Munteanu, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Nina Vascan
Sveatoslav Moldovan
10