2r-62/20 — repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr.2r-62/2020

prima instanță: Judecătoria Orhei (V. Cupcea)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Danilov, Iu. Cotruța, I. Secrieru)

DECIZIE

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Nicolai Boicenco și de reprezentantul său,

avocatul Roman Scripnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Tabărăr

împotriva lui Nicolai Boicenco cu privire la repararea prejudiciului material și moral,

împotriva încheierii din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și a fost

restituită cererea de apel depusă de Nicolai Boicenco,

c o n s t a t ă:

La data de 11 octombrie 2012 Nicolae Tabărăr a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Nicolai Boicenco cu privire la repararea prejudiciului material

și moral.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2012 a Judecătoriei Orhei, acțiunea depusă de

Nicolae Tabărăr a fost admisă parțial, au fost încasate de la Nicolai Boicenco în

beneficiul lui Nicolae Tabărăr cu titlu de prejudiciu material suma de 2500 de lei,

prejudiciu moral suma de 3000 de lei și cheltuielile de judecată în sumă de 2000 de

lei. În rest, pretențiile din acțiune au fost respinse ca fiind neîntemeiate. A fost

încasată de la Nicolai Boicenco în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 250 de

lei.

La data de 19 august 2019 Nicolai Boicenco a declarat apel împotriva hotărârii

din 28 noiembrie 2012 a Judecătoriei Orhei, solicitând admiterea acestuia, casarea

hotărârii contestate cu emiterea unei noi hotărârii de respingere integrală a acțiunii.

Totodată, a mai solicitat repunerea în termen a apelului, invocând că nu a cunoscut

despre emiterea hotărârii deoarece cauza a fost examinată în lipsa sa.

La data de 18 noiembrie 2019, Nicolai Boicenco, reprezentat de avocatul Roman

Scripnic a depus cerere prin care a solicitat repunerea în termen a apelului, scutirea

apelantului de la plata taxei de stat și suspendarea procesului.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a fost restituită

cererea de apel depusă de Nicolai Boicenco ca fiind depusă în afara termenului legal.

2

La data de 20 decembrie 2019 Nicolai Boicenco, reprezentat de avocatul

Roman Scripnic, a declarat recurs împotriva încheierii din 19 noiembrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel,

soluționând prin decizie problema cu repunerea în termen a cererii de apel.

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu încheierea instanței de

apel, deoarece este emisă cu încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de

drept material și procedural, concluziile instanței de apel privind restituirea cererii de

apel nu sunt bazate nici pe un temei de restituire a cererii de apel, prevăzut de art. 369

alin. (1) Codul de procedură civilă. A susținut că nu a cunoscut despre examinarea

cauzei date, iar cu hotărârea primei instanțe a făcut cunoștință la 24 iulie 2019. Cu

toate că la actele cauzei există avizul de recepție a citație din 13 noiembrie 2012,

acesta nu este semnat de către Nicolai Boicenco, deoarece nu locuiește pe adresa

dată. A susținut că viza de domiciliu a recurentului este în r-nul Anenii Noi, s. Calfa,

adresă la care citarea părții nu a avut loc.

Astfel, a considerat că cererea de repunere în termen urma a fi admisă, deoarece

recurentul a acționat cu bună-credință la depunerea apelului și nu a tergiversat

intenționat formularea cererii de apel o perioadă de 7 ani.

În conformitate cu art. 425 Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a adoptat încheierea la data de 19 noiembrie 2019.

Recurentul a făcut cunoștință cu încheierea instanței de apel la data de 05 decembrie

2019 (f.d. 109), iar la 20 decembrie 2019 Nicolai Boicenco, reprezentat de avocatul

Roman Scripnic a depus cererea de recurs (f.d. 106).

Astfel, Colegiul menționează că, recurentul s-a conformat prevederilor legale și

a depus cererea de recurs în termen.

În conformitate cu art. 426 alin.(3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 362 alin. (3) Codul de procedură civilă, repunerea în

termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de

art.116.

În conformitate cu art. 116 alin.(1), (3) Codul de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se

anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie

3

efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,

să fie prezentate documentele respective etc.).

Astfel, materialele cauzei atestă că prin hotărârea din 28 noiembrie 2012 a

Judecătoriei Orhei a fost admisă parțial acțiunea depusă de Nicolae Tabărăr împotriva

lui Nicolai Boicenco cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

La data de 19 august 2019 Nicolai Boicenco a declarat apel împotriva hotărârii

din 28 noiembrie 2012 a Judecătoriei Orhei, solicitând, totodată și repunerea în

termen a cererii de apel.

Prin încheierea din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a fost restituită

cererea de apel depusă de Nicolai Boicenco împotriva hotărârii din 28 noiembrie

2012 a Judecătoriei Orhei, ca fiind depusă în afara termenului legal.

Colegiul reține că în cererea de apel, cît și în cererea depusă separat de către

avocatul Roman Scripnic depusă împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2012 a

Judecătoriei Orhei a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, fără a

proba și motiva imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termen.

La caz, Colegiul menționează că dispozitivul hotărârii a fost pronunțat la data de

28 noiembrie 2012, iar apelul a fost depus abia la data de 19 august 2019, după

expirarea termenul de 20 de zile, peste 7 ani, adică cu depășirea considerabilă a

termenul de atac.

Dat fiind faptul că, Nicolai Boicenco a omis termenul legal de 20 de zile,

solicitând repunerea în termenul de apel, nu a indicat motive întemeiate și nu a

prezentat alte probe admisibile și pertinente care ar confirma temeinicia omiterii

termenului prevăzut de lege pentru declararea apelului, corect instanța de apel a

respins cererea recurentului/apelant privind repunerea în termen a apelului.

În contextul prevederilor art. 362 alin. (1) Cod de procedură civilă (în redacția

Legii nr. 244 din 21 iulie 2016) în coroborare cu art. 111 alin.(3) Cod de procedură

civilă, conform cărora termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data

comunicării hotărârii motivate și începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei producerii evenimentului ori momentului care a

condiționat începutul lui, Colegiul relevă că termenul de 20 de zile de declarare a

apelului a expirat, însă Nicolai Boicenco a depus cererea de apel abia la 19 august

2019 (f.d.34).

Mai mult, Colegiul consideră că Nicolai Boicenco a cunoscut despre examinarea

cauzei date încă la data de 13 noiembrie 2012, când a fost citat pentru ședința de

judecată a primei instanțe din 28 noiembrie 2012 (f.d.23).

Astfel, pârâtul Nicolai Boicenco nu și-a realizat dreptul procedural privind

exercitarea căii de atac - apelul în interiorul termenului legal, fapt corect reținut, în

esență, de instanța de apel.

În consecință, Colegiul reiterează că instanța de apel corect a ajuns la concluzia

de a respinge cererea depusă de Nicolai Boicenco privind repunerea în termenul de

declarare a apelului și restituirea cererii de apel ca fiind depus în afara termenului

legal.

Soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

4

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, în condițiile când părțile

au obligația de a-și exercita drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Or, în conformitate cu art. 27 alin.(1) Codul de procedură civilă, disponibilitatea

în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare.

În consecință, Colegiul consideră că argumentele invocate în cererea de recurs,

indică direct la nerespectarea de apelant-recurent a drepturilor sale procedurale și

eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită de normele de

drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în vederea casării

actului judecătoresc contestat.

Din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Nicolai Boicenco și de reprezentantul său,

avocatul Roman Scripnic.

Se menține încheierea din 19 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Tabărăr împotriva lui

Nicolai Boicenco cu privire la repararea prejudiciului material și moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru