2r-215/20 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2r-215/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, M. Anton, L.Pruteanu) DECIZIE 01 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Irina Zaharova împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii și repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, constată: La 24 octombrie 2018 Irina Zaharova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii din 06 februarie 2018, repararea prejudiciului moral în sumă de 550000 de lei și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 6000 de lei.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost respinsă acțiunea depusă de către Irina Zaharova ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc și a fost menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea din 20 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc. La 02 decembrie 2019 Irina Zaharova, reprezentată de către Nicolae Daniliuc, a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii primei instanțe, menținută prin decizia instanței de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță.

În motivarea cererii de revizuire a indicat drept temei al declarării revizuirii art. 449 lit. b) CPC. A menționat că, la 08 iunie 2019 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 39, prin care a fost adoptată Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului, prin care a fost denunțat fostul regim oligarhic, condus 1 de liderul Partidului Democrat din Moldova, care se face vinovat de controlul ilegal și anticonstituțional exercitat asupra sistemului judecătoresc. Astfel, a considerat că, la soluționarea litigiului, instanțele de judecată nu au fost independente și imparțiale. A susținut că, acest fapt constituie o circumstanță esențială a cauzei, care nu a fost și nu a putut fi cunoscută revizuentului Irina Zaharova.

Prin încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc. La 13 martie 2020 Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, a declarat recurs împotriva încheierii din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii contestate, admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a hotărârii primei instanțe și trimiterea cauzei spre rejudecare în primă instanță. În motivarea recursului a indicat că, încheierea contestată este nefondată. A menționat că, instanța de judecată, la examinarea cererii de revizuire, și-a depășit vădit atribuțiile de serviciu și a interpretat greșit art. 449 CPC.

A susținut că, încheierea contestată și toate hotărârile judecătorești pronunțate până la 08 iunie 2019 și după 08 iunie 2019 sunt în contradicție cu art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, anume, instanțele de judecată nu au fost independente și imparțiale la pronunțarea actelor judecătorești. A afirmat că, concluziile Curții de Apel Chișinău, expuse în încheierea contestată, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

A declarat că, Curtea de Apel Chișinău a aplicat greșit prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ale art. 1, 6 și 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ale art. 1 din Primul protocol adițional la Convenție, ale art. 1, 4, 7, 20, 116 și 120 din Constituția RM și ale Hotărârii Parlamentului RM nr. 39 din 08 iunie 2019. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este declarat în termen, or, din materialele dosarului rezultă că, la 17 martie 2020 Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia încheierii contestate (f. d. 145), iar la 13 martie 2020 Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, a depus cerere de recurs. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate din următoarele considerente.

2 În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, instanța de judecată, după examinarea cererii de revizuire, emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă în cazul în care cererea de revizuire contravine prevederilor art. 451 CPC. Din materialele dosarului rezultă că, la 02 decembrie 2019 Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii din 17 decembrie 2017, menținută prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, invocând drept temei al declarării revizuirii art. 449 lit.b) CPC.

În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Având ca temei prevederile enunțate, Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, a făcut trimitere la Hotărârea Parlamentului RM nr. 39 din 08 iunie 2019 pentru adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova La caz, se reține că, în sensul art. 449 lit. b) CPC este de înțeles că, circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să fi existat obiectiv până la pronunțarea hotărârii, iar revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte și a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, precum și că circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, Curtea de Apel Chișinău, examinând cererea de revizuire, justificat a conchis că, circumstanța invocată de către Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. Or, drept temei de respingere a acțiunii depuse de către Irina Zaharova a servit faptul că, la actele cauzei nu au fost anexate probe pertinente și plauzibile, care ar confirma că, Irina Zaharova ar avea calitatea de acuzat în cauza penală, care i-ar permite în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, să revendice în judecată constatarea încălcării dreptului său la examinarea în termen rezonabil a cauzei respective.

Totodată, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care 3 presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 31 ianuarie 2012 în cazul Pîrnău și alții contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care constă în faptul că, nici una dintre părți nu are dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive și obligatorie doar cu scopul reexaminării cauzei și adoptării unei noi hotărâri pe marginea acesteia. Competența instanțelor judecătorești superioare de revizuire trebuie să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie apreciată ca un recurs deghizat. O abatere de la principiul respectiv este justificată doar atunci când apare necesitatea în virtutea circumstanțelor de un caracter substanțial și obligatoriu. În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, Curtea de Apel Chișinău temeinic și legal a respins cererea de revizuire depusă de către Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc, ca fiind inadmisibilă, iar reprezentantul recurentei nu a invocat în recurs nici un argument, ce ar răsturna concluzia Curții de Apel Chișinău.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, încheierea contestată este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentei sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea contestată. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de către Irina Zaharova, reprezentată de către avocatul Nicolae Daniliuc. Se menține încheierea din 05 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Irina Zaharova împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a plângerii și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 4