3ra-106/20 — recunoasterea dreptului de a primi autorizatia de construire si obligarea de a elibera autorizatia de construire

Dosarul nr. 3ra-106/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 5 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Autogara Internațională Chișinău” și Societatea cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Autogara Internațională Chișinău” și Societatea cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur” împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de a primi autorizația de construire și obligarea de a elibera autorizația de construire, împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Autogara Internațională Chișinău” și Societatea cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur”, fiind menținută hotărârea din 17 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 15 februarie 2019, SRL „Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans-Tur” au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de a primi autorizația de construire și obligarea de a elibera autorizația de construire.

În motivarea acțiunii au indicat că la 27 noiembrie 2018 au depus la Primăria municipiului Chișinău, prin gișeul unic, cererea de eliberare a autorizației de construire nr. 9771. Au menționat că potrivit art.12 alin. (1) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, autorizația de construire se eliberează în maxim 10 zile lucrătoare. În cazul respectiv, acest termen a expirat în data de 10 decembrie 2018, însă în acest termen, Primăria nu le-a eliberat nici autorizația, nici refuzul, ceea ce înseamnă că autorizația se consideră emisă (conform prevederilor art.12 alin.(6) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție).

Au relatat că prin scrisoarea din 15 decembrie 2018 depusă în cancelaria Primăriei municipiului Chișinău, a fost notificată Primăria municipiului Chișinău despre începerea lucrărilor, solicitând să le fie necondiționat eliberată autorizația, în 1 termen de 3 zile lucrătoare, conform art.12 alin. (7) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. La fel, au declarat că la 4 ianuarie 2019 în cadrul audienței la arhitectorul-șef, le-a fost comunicat că vor putea obține autorizația solicitată dacă vor prezenta un set de documente adiționale. Cu toate că legislația nu prevede prezentarea unor asemenea documente, prin scrisoarea nr.392 din 9 ianuarie 2019, au prezentat Primăriei documentele solicitate, însă, la 18 ianuarie 2019 au primit scrisoarea nr.21/3044-P din 11 ianuarie 2019, prin care Primăria municipiului Chișinău, a refuzat în satisfacerea cererii.

Au indicat că reeieșind din prevederile art.17 alin.(1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ, din ziua următoare după recepționarea refuzului Primăriei municipiului Chișinău cu nr.21/3044-P din 11 ianuarie 2019 de a elibera autorizația de construire, adică din 19 ianuarie 2019, au obținut dreptul de a se adresa în judecată, în termen de 30 de zile, termen pe care l-au respectat. Reclamanții au relatat că sunt proprietarii în cote-părți a clădirii nelocative cu numărul cadastral xxxxx, care este situată pe adresa mun. Chișinău, str.Armenească 45A. În baza cererii și a documentelor anexate, la 4 septembrie 2018 Primăria municipiului Chișinău a eliberat certificatul de urbanism nr.614/19 privind reconstrucția clădirii cu numărul cadastral xxxxx din mun.

Chișinău, str. Armenească 45A, conform schiței de proiect, cu supraetajarea unui nivel adițional, cu excepția replanificării încăperii izolate, număr cadastral xxxxx și cu excepția construirii unei anexe la clădirea existentă. Astfel, conform certificatului de urbanism menționat, au comandat și au obținut documentația de proiect pentru lucrările arătate în certificat. Au specificat că la 27 noiembrie 2018, prin intermediul ghișeului unic, au depus la Primăria micipiului Chișinău cererea privind eliberarea autorizației de construire (în baza certificatului de urbanism nr.614/19 din 4 septembrie 2018), la care a anexat toate documentele prevăzute de art. 12 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

De asemenea, la cerere au anexat și acordul autentificat notarial al SA „Speranța-Unic” (al treilea coproprietar al clădirii în reconstrucție), prin care SA „Speranța-Unic” a refuzat în folosul SRL „Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans-Tur” (coproprietari) obținerea autorizației de reconstrucție. Cererea dată a fost primită de Primăria municipiului Chișinău, fiind înregistrată cu nr. 9771 și eliberat certificatul constatator din 27 noiembrie 2018, prin care s-a confirmat depunerea cererii de eliberare a autorizației de construire.

Au mai explicat că la 15 decembrie 2018 au depus la Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul cancelariei, scrisoarea (notificarea) cu nr.06-111/8122, prin care au notificat Primăria municipiului Chișinău despre începerea lucrărilor de reconstrucție, solicitând să le fie necondiționat eliberată autorizația, în termen de 3 zile lucrătoare, conform art. 12 alin. (7) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. O notificare similară au depus și la Agenția pentru Supravegherea Tehnică, după cum prevede norma respectivă. Reclamanții au invocat că în conformitate cu prevederile art. 281 al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție și art. 6 alin. (2) Legea privind 2 reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, au depus notificare și la Inspectoratul General al Poliției.

Au comunicat că Primăria municipiului Chișinău a ignorat notificarea și în termenul limită de până la 19 decembrie 2018, nu a eliberat autorizația de construire solicitată, prin ce le-a încălcat dreptul de a primit autorizația de construire, expres prevăzut de art. 12 alin. (7) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție. Au considerat că Primăria municipiului Chișinău neîntemeiat le-a încălcat dreptul să obțină autorizația de reconstrucție a clădirii cu numărul cadastral xxxxx.

Suplimentar, au indicat că răspunsul Primăriei nr.21/3044-P din 11 ianuarie 2019 a fost unul tardiv, deoarece trebuia să îl recepționeze în termen de maxim 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii de eliberare a autorizației, adică 10 zile lucrătoare din data de 27 noiembrie 2018, însă în realitate Primăria l-a expediat tocmai la 16 ianuarie 2019. Pe lîngă aceasta, au comunicat că motivele invocate în răspunsul respectiv, care reprezintă de fapt un refuz, contravin atât realității, cât și legislației, ceea ce se confirmă prin probe anexate la prezenta acțiune. În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Au solicitat recunoașterea dreptului SRL „MoldTrans-Tur” și SRL „Autogara Internațională Chișinău” de a primi de la Primăria municipiului Chișinău autorizația de construire privind reconstrucția clădirii cu numărul cadastral xxxxx din mun.

Chisinău, str. Armenească 45A, cu supraetajarea unui nivel adițional, cu excepția replanificării încăperii izolate număr cadastral xxxxx și cu excepția construirii unei anexe la clădirea existentă, precum și obligată Primăriei municipiului Chișinău să elibereze SRL „Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans-Tur” autorizația de construire solicitată prin cererea nr. 9771 din 27 noiembrie 2018 privind reconstrucția clădirii cu număr cadastral xxxxx din mun. Chișinău, str. Armenească 45A, cu supraetajarea unui nivel adițional, cu excepția replanificării încăperii izolate număr cadastral xxxxx și cu excepția construirii unei anexe la clădirea existentă. Prin hotărârea din 17 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

La 18 mai 2019 SRL „Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans- Tur” au declarat apel împotriva hotărârii din 17 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de SRL ,,Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans- Tur”, fiind menținută hotărârea din 17 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, având în vedere că în speță, autoritatea publică emitentă - Primăria municipiului Chișinău a fost în drept să suspende examinarea cererii privind eliberarea autorizației de construire, acest drept al emitentului fiind reglementat de normele legale, în cazul în care solicitantul 3 nu a anexat toate documentele prevăzute la art. 12 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 9 iulie 2010. Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, iar în consecință soluția de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios.

La 8 noiembrie 2019 SRL „Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans-Tur” au depus recurs împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. La 3 ianuarie 2020 SRL „Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans-Tur” au depus motivarea recursului. În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Au enunțat că instanțele de judecată au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces și anume, ale SA,,Speranța-Unic”, având în vedere faptul că Primăria mun. Chișinău a recunoscut inclusiv și dreptul acesteia de a primi autorizația de construire solicitată.

La fel, au relatat că instanța de apel nu a indicat și nu a motivat dacă Primăria mun. Chișinău a avut sau nu a avut temei să suspende procedura eliberării autorizației, sau dacă a avut sau nu temei să nu elibereze autorizația solicitată după expirarea pretinsului termen de suspendare. Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă, sau casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru rejudecare. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 octombrie 2019. Astfel, recursul depus inițial la 8 noiembrie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 245 alin. (2) Cod administrativ, motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că decizia instanței de apel a fost notificată recurenților în data de 6 4 decembrie 2019 și a fost recepționată la 19 decembrie 2019, ceea ce se confirmă prin înscrisurile anexate la cererea de recurs și anume, copia plicului poștal și a extrasului de pe site-ul poșta.md (f.d.174, 175). Astfel, cererea de recurs motivată din 3 ianuarie 2020, a fost depusă în termen. La 10 ianuarie 2020, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. Intimatul Primăria municipiului Chișinău a recepționat recursul la 13 ianuarie 2020, fapt ce rezultă din avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.177), însă nu și-a valorificat dreptul procedural de depunere a referinței.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de SRL „Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans-Tur”, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de 5 Justiție consideră că recursul depus de SRL „Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans-Tur”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Nu poate fi reținut ca fiind întemeiat nici argumentul recurenților referitor la faptul că instanțele de judecată au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces și anume ale SA,,Speranța-Unic”, întrucât argumentul dat este doar declarativ și nu denotă afectarea unor drepturi ale acesteia de litigiul în cauză. Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara 6 inadmisibil recursul depus de SRL „Autogara Internațională Chișinău” și SRL „MoldTrans-Tur”.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Autogara Internațională Chișinău” și Societatea cu Răspundere Limitată „MoldTrans-Tur”, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nina Vascan 7