3ra-113/20 — Contestarea actului adminsitrativ

3ra-113/20 — Contestarea actului adminsitrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-113/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N.Mazur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A.Bostan, A.Pahopol, V.Negru)

Î N C H E I E R E

5 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției

și a recursului depus de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Dumitru Procop împotriva Inspectoratului General al Poliției și a Direcției de

Poliție a mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și recalcularea

vechimii în muncă,

împotriva deciziei din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 14 decembrie 2018, Dumitru Procop a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției și a Direcției de Poliție a mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și recalcularea vechimii în

muncă.

În motivarea acțiunii a indicat că, în prezent deține funcția de ofițer superior

statist al serviciului de gardă al secției management operațional al Departamentului

de Poliție mun. Chișinău.

Începând cu 24 august 1995 a fost încadrat la studii în Colegiul Militar

„Alexandru cel Bun”, unde și-a făcut studiile până la data de 17 august 2000. După

aceasta a fost încadrat în câmpul muncii și numit în calitate de comandant de pluton

în cadrul Ministerului Apărării, iar ulterior, a fost transferat în cadrul organelor

afacerilor interne a Ministerului Afacerilor Interne.

Începând cu data de 6 octombrie 2000, a deținut și a exercitat mai multe funcții

ale corpului mediu și superior de comandă în organele de forță, unde activează până

în prezent.

La 8 octombrie 2018, a depus cerere către Inspectoratul General al Poliției prin

care a solicitat includerea în vechimea în muncă a perioadei de aflare la studii în

instituțiile de învățământ în domeniul militar, cu stabilirea și calcularea sporului la

salariu, includerea în stagiul și vechimea în muncă a perioadei integrale de aflare la

1

studii în instituții de învățământ în domeniul militar, perioada de la 24 august 1995 și

până la 17 august 2000 în care s-a aflat la studii în Colegiul Militar „Alexandru cel

Bun” cu obligarea stabilirii sporului la salariu și recalcularea salariului, reieșind din

vechimea în muncă deținută.

A considerat că, este discriminat în drepturile sale recunoscute de lege în

comparație cu alți colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne.

Prin scrisoarea nr. 34/3-1956 din 11 octombrie 2018, Direcția resurse umane a

Inspectoratului General al Poliției a remis cererea lui Dumitru Procop în adresa

Departamentului de Poliție Chișinău al Inspectoratului General al Poliției pentru

examinare și soluționare în cadrul Comisiei pentru examinarea cererilor privind

recunoașterea activității în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută.

La 17 noiembrie 2018, a recepționat contra semnătură răspunsul nr. 18367 din

14 noiembrie 2018, prin care a fost informat despre examinarea cererii sale și în urma

verificării dosarului său personal, Secția resurse umane a stabilit că în calculul

vechimii în muncă sunt incluse studiile din cadrul Colegiului Militar „Alexandru cel

Bun” efectuate în perioada 1 august 1998 – 5 octombrie 2000, iar drept temei servind

dosarul personal de student. Din dosarul personal nu se atestă careva informații despre

înmatriculare la instituția de învățământ militară în anul 1995. A fost informat că,

potrivit hotărârii de Guvern nr. 1018 din 10 decembrie 2004, în calculul vechimii în

muncă pentru stabilirea sporului la salariu funcționarilor publici cu statut special ce

dețin grade speciale ale poliției se includ: perioada de studii medii de specialitate

(Colegiu) și sau superioare) în instituțiile de învățământ în domeniul militar (special),

securității și ordinii publice, cu frecvența la zi, iar includerea perioadei de studii

liceale nu este prevăzută.

A considerat Dumitru Procop că, răspunsul este ilegal deoarece în dosarul său

personal, ce se află în Secția resurse umane sunt înscrisurile ce confirmă perioada de

studii la Colegiu Militar „Alexandru cel Bun” și anume de la 24 august 1995 și până

la 5 august 2000.

Din momentul înmatriculării la Colegiu, adică de la data de 24 august 1995 a

urmat studiile la instituția de învățământ cu profil militar, fiind încorporat în cazarmă

ca persoană cu statut militar, având drepturi și obligații specifice pentru militari,

prevăzute de instrucțiuni și regulamente militare. A fost echipat ca persoană cu statut

militar, cu haine și echipament special pentru militari, fiind asigurat cu rație

alimentară zilnică.

În susținerea acțiunii a invocat prevederile art. 25 alin. (1) din Legea

învățământului nr. 547 din 21 iulie 1995, în vigoare până la 23 noiembrie 2014, pct.

7 alin. (4) din hotărârea Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014 pentru aprobarea

Regulamentului privind modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea

sporului la salariu funcționarilor publici cu statut special (polițiști) și a vechimii în

muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

A solicitat Dumitru Procop admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal

refuzul nr. 18367 din 14 noiembrie 2018 a Direcției de Poliție a mun. Chișinău cu

obligarea de a include în vechimea în muncă perioada de la 24 august 1995 și până la

1 august 1998 de aflare la studii în instituția de învățământ în domeniul militar la

Colegiul Militar „Alexandru cel Bun”, pentru stabilirea și calcularea sporului la

salariu cu recalcularea salariului reieșind din vechimea în muncă deținută.

2

Prin hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă. S-a declarat ca fiind emis contrar prevederilor legii refuzul

nr.18367 din 14 noiembrie 2018 emis de Direcția Poliție a mun. Chișinău în privința

lui Dumitru Procop; s-a obligat Inspectoratul General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne și Direcția de Poliție a mun. Chișinău să includă reclamantului

Procop Dumitru în calculul vechimii în muncă perioada de aflare la studii în instituția

de învățământ în domeniul militar la Colegiul Militar „Alexandru cel Bun” de la 24

august 1995 și până la 1 august 1998, pentru stabilirea și calcularea sporului la salariu;

s-a obligat Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne și

Direcția de Poliție mun. Chișinău să recalculeze și să achite lui Dumitru Procop sporul

la salariu, reieșind din vechimea în muncă deținută, cu includerea suplimentară a

perioadei de aflare la studii în instituția învățământ în domeniul militar la Colegiul

Militar „Alexandru cel Bun” de la 24 august 1995 și până la 1 august 1998.

Prin decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-au respins

apelurile depuse de către Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție a mun.

Chișinău împotriva hotărârii din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

În favoarea acestei concluzii instanțele ierarhic inferioare au constatat că, potrivit

extraselor din ordinele șefului Colegiului militar „Alexandru cel Bun”, în perioada 1

septembrie 1995 – 3 iulie 2000, Dumitru Procop s-a aflat încadrat în cadrul colegiului

care reprezintă o instituție de studii medii de specialitate cu profil militar. Reieșind

din art. 7 alin. (4) din hotărârea Guvernului nr. 1018 din 10 decembrie 2014, în vigoare

la momentul adresării, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la

salariu funcționarilor publici cu statut special ce dețin grade speciale ale Poliției se

include perioada de studii (medii de specialitate (colegiu) și/sau superioare) în

instituțiile de învățământ în domeniul militar (special), securității și ordinii publice,

cu frecvența la zi.

Astfel, instanța de fond și cea de apel au concluzionat că, refuzul Direcției de

Poliție a mun. Chișinău contravine normelor de drept care oferă dreptul lui Dumitru

Procop la includerea în vechimea în muncă a perioadei în care și-a făcut studiile în

cadrul instituției de învățământ în domeniul militar.

La data de 22 noiembrie 2019, Inspectoratul General al Poliției a depus cerere

de recurs nemotivată.

La data de 6 decembrie 2019 Inspectoratul General al Poliției și Direcția de

Poliție a mun. Chișinău au depus cereri de recurs împotriva deciziei din 22 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererilor de recurs au indicat că, instanța de fond și cea de apel nu

au elucidat toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, situație care

în esență a succedat adoptarea unei soluții nemotivate, rezultate din încălcarea și

aplicarea în mod eronat a normelor de drept material. Cu toate că, la calcularea

vechimii în serviciu pentru stabilirea sporului la salariu pentru vechimea în muncă se

includ, în corespundere cu vechimea calendaristică, studiile în instituții de învățământ

militar (special), Dumitru Procop nu dispune de un asemenea drept, deoarece nu

întrunea la acel moment condiția de bază impusă de pct. 63 din Regulamentul cu

privire la serviciul în organele afacerilor interne.

Au considerat că, de dreptul la calcularea vechimii în muncă beneficiază doar

angajații în cadrul organelor interne sau militarii.

3

Au solicitat Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție a mun.

Chișinău admiterea cererilor de recurs, casarea deciziei din 22 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin referința depusă la data de 15 ianuarie 2020 Dumitru Procop, reprezentat de

avocatul Gheorghe Crețu a solicitat ca recursul depus de către Inspectoratul General

al Poliției și a recursului depus de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău să fie

declarate ca inadmisibile.

Examinând admisibilitatea recursurilor, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurenților la data de 28 noiembrie 2019 (f.d. 142). Respectiv, recursurile depuse de

către Inspectoratul General al Poliției și de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău,

sunt în termen.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

4

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile depuse de către Inspectoratul General al Poliției și de

către Direcția de Poliție a mun. Chișinău, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în cererile de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă

în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile depuse de

Inspectoratul General al Poliției și de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursurile

depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție a mun. Chișinău, ca

inadmisibile.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și Direcția de Poliție a

mun. Chișinău, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

6