2ra-212/20 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-212/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – C. Roșca

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Simciuc, O. Cojocaru, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de

avocatul Taisia Cernit,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Lepschi

împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal-Chișinău” și Cooperativei de Construcție a

Locuințelor nr. 326 cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de

proprietate și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din data de 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, s-a

menținut hotărârea din data de 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 12 septembrie 2017 Iuri Lepschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal-Chișinău” (în continuare SA „Apă-Canal-Chișinău”) și

Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 326 ( în continuare CCL nr. 326), prin care

a solicitat înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, dezinstalarea și

evacuarea nodului apometric, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 200

000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 03 mai 2010

a procurat bunul imobilul nelocativ din mun. Chișinău, str. xxxxx, xxxxx.

În opinia lui Iuri Lepschi dreptul său de proprietate este încălcat de către CCL nr.

326, prin instalarea în proprietatea sa a unui nod apometric și accesul lunar a persoanelor

străine în interiorul imobilului nelocativ, în vederea ridicării datelor de pe contoarele

apometrice a bunului imobilul aflat în gestiunea CCL nr. 326. Mai mult, prezența nodului

apometric instalat prezintă un impediment la amenajarea interiorului imobilului, fiind

obstacol pe suprafața acestuia.

Reclamantul a menționat că în momentul când a dobândit dreptul de proprietate

asupra imobilului, președintele CCL nr.326 i-a promis verbal că nodul apometric va fi

dezinstalat în cel mai scurt timp, însă, nu și-a onorat promisiunea.

La 10 iulie 2017 Iuri Lepschi a expediat somații în adresa CCL nr. 326 și SA „Apă-

Canal-Chișinău”, cu solicitarea de a dezinstala și evacua nodul apometric în termen de 14

1

zile. Prin răspunsul din 13 iulie 2017, CCL nr. 326 i-a comunicat că în urma înțelegerii

verbale între președintele CCL nr. 326 și Iuri Lepschi, ultimul trebuia să achite din contul

său lucrările de dezinstalare și evacuare a nodului apometric, până în prezent acesta nu și-

a onorat obligațiile asumate.

Iuri Lepschi a precizat că conform actului de constatare la fața locului întocmit la 04

iulie 2017 de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, s-a stabilit că în interiorul

încăperii amplasate în adresa mun. Chișinău, str. xxxxx, xxxxx este instalat un nod din

mai multe țevi metalice, contoare de apă, robinete, care sunt izolate termic cu vata

minerală și spumă poliuretanică. Nodul de țevi este aproximativ de 5 metri în lungime și

1,6 metri înălțime.

În rezultatul situației create de nesoluționare de către CCL nr. 326 și SA „Apă-Canal-

Chișinău” a impedimentului în exercitarea deplină a dreptului de proprietate asupra

imobilului nelocativ din adresa mun. Chișinău, str. xxxxx, xxxxx, lui Iuri Lepschi i s-a

cauzat un prejudiciu moral.

Reclamantul a mai indicat că a suportat cheltuieli de deplasare, având în vedere că

nu dispune de transport personal, fiind nevoit să se folosească de serviciile taxi pentru a

se deplasa la adresa imobilului, în scopul asigurării accesului pentru ridicarea datelor

apometrice de către reprezentantul SA „Apă-Canal-Chișinău”. Până la moment aceste

cheltuieli nu au fost compensate. La fel, pentru a ajunge la adresa imobilului, Iuri Lepschi

a fost pus în situația de a-și lăsa lucru pe acea perioadă de timp, și copilul minor bolnav,

situație care îl afecta atât pe el, cât și familia sa.

Prin hotărârea din data de 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. (f.d.107, 112-118)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 octombrie 2019 a respins apelul

declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, a menținut hotărârea

din data de 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 170,171-178)

Instanțele de judecată au concluzionat prin prisma normelor de drept material ce

reglementează raportul juridic litigios că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată,

ori Iuri Lepschi la momentul procurării spațiului nelocativ, aflat în subsolul blocului

locativ, din mun. Chișinău, str. xxxxx, xxxxx, a cunoscut despre starea tehnică a acestuia,

precum și faptul aflării nodului apometric în interiorul încăperii, însă nu a înaintat careva

obiecții vânzătorului, prin urmare, și-a asumat consecințele exercitării în continuare a

dreptului de proprietate.

De asemenea, instanțele de judecată au reținut că în temeiul art. 17, alin.(1), lit. e), f)

al Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de

canalizare și în pct.65, lit. e) din Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr.

271/2015 din 16 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului cu privire la serviciul

public de alimentare cu apă și de canalizare, consumatorul este obligat de a acorda accesul

personalului operatorului pentru citirea indicațiilor contorului de apă, pentru prezentarea

contorului la verificarea metrologică și a integrității contorului de apă și a sigiliilor

aplicate acestuia, precum și pentru deconectarea instalațiilor sale interne de apă și de

canalizare în cazurile prevăzute de actele legislative și de alte acte normative în domeniu,

precum și să acorde acces personalului operatorilor la rețelele publice de alimentare cu

2

apă și de canalizare amplasate pe teritoriul consumatorului pentru efectuarea lucrărilor de

intervenție și de reconstrucție.

Mai mult, instanțele de judecată au notat că la materialele cauzei lipsește un eventual

proiect elaborat de către un specialist în domeniu, de evacuare a nodului apometric din

bunul imobil - proprietate a reclamantului, iar blocul locativ din str. xxxxx, nr.xxxx, mun.

Chișinău dispune de un singur nod apometric și un singur sistem de canalizare, prin

urmare, evacuarea nodului apometric din bunul imobil ce aparține cu drept de proprietate

reclamantului va duce la sistarea alimentării cu apă potabilă a întregului bloc locativ.

Împotriva deciziei instanței de apel, la 04 decembrie 2019 a depus recurs Iuri

Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi

hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată. (f.d. 183-190)

În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel în motivarea deciziei

a preluat motivele invocate de către instanța de fond, care a reținut că consumatorul are

obligația de acorda accesul personalului operatorului pentru citire a datelor de pe contor,

însă nu au luat în considerație că Iuri Lepschi nu are vreo obligație contractuală cu SA

„Apă-Canal Chișinău”, nu este membru al CCL nr. 326 și nici nu este consumator de apă

furnizată de către SA „Apă-Canal-Chișinău” către imobilul nelocativ la nivel de subsol.

Iuri Lepschi a susținut că CCL nr. 326 are obligația să evacueze nodul apometric din

imobilul nelocativ al lui Iuri Lepschi și să suporte integral cheltuielile legate de această

procedură tehnică. Conform declarațiilor intimatului blocul locativ nu este dat în

exploatare până în prezent, deci nu este un impediment în evacuarea nodului apometric.

Prin urmare, CCL nr. 326 urmează să elaboreze proiectul de evacuare a apometrului, iar

întocmirea unui deviz de cheltuieli privind efectuarea lucrărilor de strămutare a nodului

apometric de către CCL nr. 326 este și dovada posibilității tehnice de strămutare a nodului

apometric inclusiv fără sistarea apei și sistemului de canalizare a blocului locativ. În

opinia recurentului, CCL nr. 326 nu dorește să-și asume cheltuielile pentru efectuarea

lucrărilor de strămutare a nodului apometric.

Iuri Lepschi a insistat că a avut de suferit, atât moral, cât și material din cauza

neînlăturării impedimentului în exercitarea deplină a dreptului de proprietate asupra

imobilului nelocativ din adresa mun. Chișinău, str. xxxx, xxxxxx.

La 23 decembrie 2019, în conformitate cu art. 439, alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs intimaților, informând că

referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În mod corespunzător,

dacă referința nu este prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide

în lipsa acesteia (f.d. 194).

Avocatul Alexandru Grosu în interesele CCL nr. 326 la 14 ianuarie 2020 a depus

referință la cererea de recurs depusă de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia

Cernit, prin care a solicitat declararea acesteia ca fiind inadmisibile, ori recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă. Argumentele

invocate în recurs se refera la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

instanțele de judecată, însă, aceste argumente nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate. (f.d. 197-199)

3

În conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură civilă,

instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă

cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost

depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din data de 16 octombrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429

alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusă de către Iuri

Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, care este îndreptățit să o conteste, nefiind

depusă repetat.

În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi restabilit.

Prin scrisoarea din 19 noiembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat

participanților la proces copia deciziei integrale din 16 octombrie 2019 (f.d. 98), însă date

despre recepționarea deciziei contestate nu sunt la materialele cauzei. Totodată, este de

menționat că decizia instanței de apel a fost publicată pe portalul instanțelor naționale de

judecată la 15 noiembrie 2019.

Drept consecință, instanța de recurs consideră că cererea dedusă judecății a fost

declarată în termenul prevăzut de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord

cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de recurs formulată de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul

Taisia Cernit, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că Iuri

Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, a indicat argumente ce țin de dezacordul

cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,

deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

4

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră

că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat,

iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie

temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către

Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de

fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care

este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă

Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

5