2ra-212/20 — cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate

Dosarul nr. 2ra-212/20 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – C. Roșca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Simciuc, O. Cojocaru, I. Cotruță ÎNCHEIERE 05 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Iuri Lepschi împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal-Chișinău” și Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 326 cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din data de 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, s-a menținut hotărârea din data de 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 12 septembrie 2017 Iuri Lepschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal-Chișinău” (în continuare SA „Apă-Canal-Chișinău”) și Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 326 ( în continuare CCL nr. 326), prin care a solicitat înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, dezinstalarea și evacuarea nodului apometric, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 03 mai 2010 a procurat bunul imobilul nelocativ din mun. Chișinău, str. xxxxx, xxxxx. În opinia lui Iuri Lepschi dreptul său de proprietate este încălcat de către CCL nr. 326, prin instalarea în proprietatea sa a unui nod apometric și accesul lunar a persoanelor străine în interiorul imobilului nelocativ, în vederea ridicării datelor de pe contoarele apometrice a bunului imobilul aflat în gestiunea CCL nr. 326. Mai mult, prezența nodului apometric instalat prezintă un impediment la amenajarea interiorului imobilului, fiind obstacol pe suprafața acestuia. Reclamantul a menționat că în momentul când a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, președintele CCL nr.326 i-a promis verbal că nodul apometric va fi dezinstalat în cel mai scurt timp, însă, nu și-a onorat promisiunea.

La 10 iulie 2017 Iuri Lepschi a expediat somații în adresa CCL nr. 326 și SA „Apă- Canal-Chișinău”, cu solicitarea de a dezinstala și evacua nodul apometric în termen de 14 1 zile. Prin răspunsul din 13 iulie 2017, CCL nr. 326 i-a comunicat că în urma înțelegerii verbale între președintele CCL nr. 326 și Iuri Lepschi, ultimul trebuia să achite din contul său lucrările de dezinstalare și evacuare a nodului apometric, până în prezent acesta nu și- a onorat obligațiile asumate. Iuri Lepschi a precizat că conform actului de constatare la fața locului întocmit la 04 iulie 2017 de către executorul judecătoresc Maxim Romaliischi, s-a stabilit că în interiorul încăperii amplasate în adresa mun. Chișinău, str. xxxxx, xxxxx este instalat un nod din mai multe țevi metalice, contoare de apă, robinete, care sunt izolate termic cu vata minerală și spumă poliuretanică.

Nodul de țevi este aproximativ de 5 metri în lungime și 1,6 metri înălțime. În rezultatul situației create de nesoluționare de către CCL nr. 326 și SA „Apă-Canal- Chișinău” a impedimentului în exercitarea deplină a dreptului de proprietate asupra imobilului nelocativ din adresa mun. Chișinău, str. xxxxx, xxxxx, lui Iuri Lepschi i s-a cauzat un prejudiciu moral. Reclamantul a mai indicat că a suportat cheltuieli de deplasare, având în vedere că nu dispune de transport personal, fiind nevoit să se folosească de serviciile taxi pentru a se deplasa la adresa imobilului, în scopul asigurării accesului pentru ridicarea datelor apometrice de către reprezentantul SA „Apă-Canal-Chișinău”. Până la moment aceste cheltuieli nu au fost compensate.

La fel, pentru a ajunge la adresa imobilului, Iuri Lepschi a fost pus în situația de a-și lăsa lucru pe acea perioadă de timp, și copilul minor bolnav, situație care îl afecta atât pe el, cât și familia sa. Prin hotărârea din data de 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată. (f.d.107, 112-118) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 16 octombrie 2019 a respins apelul declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, a menținut hotărârea din data de 17 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 170,171-178) Instanțele de judecată au concluzionat prin prisma normelor de drept material ce reglementează raportul juridic litigios că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, ori Iuri Lepschi la momentul procurării spațiului nelocativ, aflat în subsolul blocului locativ, din mun.

Chișinău, str. xxxxx, xxxxx, a cunoscut despre starea tehnică a acestuia, precum și faptul aflării nodului apometric în interiorul încăperii, însă nu a înaintat careva obiecții vânzătorului, prin urmare, și-a asumat consecințele exercitării în continuare a dreptului de proprietate.

De asemenea, instanțele de judecată au reținut că în temeiul art. 17, alin.(1), lit. e), f) al Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare și în pct.65, lit. e) din Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 271/2015 din 16 decembrie 2015 privind aprobarea Regulamentului cu privire la serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, consumatorul este obligat de a acorda accesul personalului operatorului pentru citirea indicațiilor contorului de apă, pentru prezentarea contorului la verificarea metrologică și a integrității contorului de apă și a sigiliilor aplicate acestuia, precum și pentru deconectarea instalațiilor sale interne de apă și de canalizare în cazurile prevăzute de actele legislative și de alte acte normative în domeniu, precum și să acorde acces personalului operatorilor la rețelele publice de alimentare cu 2 apă și de canalizare amplasate pe teritoriul consumatorului pentru efectuarea lucrărilor de intervenție și de reconstrucție.

Mai mult, instanțele de judecată au notat că la materialele cauzei lipsește un eventual proiect elaborat de către un specialist în domeniu, de evacuare a nodului apometric din bunul imobil - proprietate a reclamantului, iar blocul locativ din str. xxxxx, nr.xxxx, mun. Chișinău dispune de un singur nod apometric și un singur sistem de canalizare, prin urmare, evacuarea nodului apometric din bunul imobil ce aparține cu drept de proprietate reclamantului va duce la sistarea alimentării cu apă potabilă a întregului bloc locativ. Împotriva deciziei instanței de apel, la 04 decembrie 2019 a depus recurs Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată.

(f.d. 183-190) În motivarea recursului recurentul a indicat că instanța de apel în motivarea deciziei a preluat motivele invocate de către instanța de fond, care a reținut că consumatorul are obligația de acorda accesul personalului operatorului pentru citire a datelor de pe contor, însă nu au luat în considerație că Iuri Lepschi nu are vreo obligație contractuală cu SA „Apă-Canal Chișinău”, nu este membru al CCL nr. 326 și nici nu este consumator de apă furnizată de către SA „Apă-Canal-Chișinău” către imobilul nelocativ la nivel de subsol. Iuri Lepschi a susținut că CCL nr. 326 are obligația să evacueze nodul apometric din imobilul nelocativ al lui Iuri Lepschi și să suporte integral cheltuielile legate de această procedură tehnică.

Conform declarațiilor intimatului blocul locativ nu este dat în exploatare până în prezent, deci nu este un impediment în evacuarea nodului apometric. Prin urmare, CCL nr. 326 urmează să elaboreze proiectul de evacuare a apometrului, iar întocmirea unui deviz de cheltuieli privind efectuarea lucrărilor de strămutare a nodului apometric de către CCL nr. 326 este și dovada posibilității tehnice de strămutare a nodului apometric inclusiv fără sistarea apei și sistemului de canalizare a blocului locativ. În opinia recurentului, CCL nr. 326 nu dorește să-și asume cheltuielile pentru efectuarea lucrărilor de strămutare a nodului apometric. Iuri Lepschi a insistat că a avut de suferit, atât moral, cât și material din cauza neînlăturării impedimentului în exercitarea deplină a dreptului de proprietate asupra imobilului nelocativ din adresa mun.

Chișinău, str. xxxx, xxxxxx. La 23 decembrie 2019, în conformitate cu art. 439, alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs intimaților, informând că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (f.d. 194). Avocatul Alexandru Grosu în interesele CCL nr. 326 la 14 ianuarie 2020 a depus referință la cererea de recurs depusă de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, prin care a solicitat declararea acesteia ca fiind inadmisibile, ori recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 din Codul de procedură civilă.

Argumentele invocate în recurs se refera la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele de judecată, însă, aceste argumente nu relevă încălcarea esențiala sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. (f.d. 197-199) 3 În conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din data de 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, aceasta este depusă de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, care este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi restabilit. Prin scrisoarea din 19 noiembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la proces copia deciziei integrale din 16 octombrie 2019 (f.d. 98), însă date despre recepționarea deciziei contestate nu sunt la materialele cauzei. Totodată, este de menționat că decizia instanței de apel a fost publicată pe portalul instanțelor naționale de judecată la 15 noiembrie 2019. Drept consecință, instanța de recurs consideră că cererea dedusă judecății a fost declarată în termenul prevăzut de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. 4 Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Iuri Lepschi, reprezentat de avocatul Taisia Cernit, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 5