2ra-321/20 — Încasarea datoriei, anularea actelor

Dosarul nr. 2ra-321/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. C. Guzun) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai) D E C I Z I E 21 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Mariana Pitic Nicolae Craiu examinând recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” împotriva lui Zaharia Băetrău, intervenienți accesorii Tamara Băetrău și Societatea cu Răspundere Limitată „Kwa Distribution” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, și cererea reconvențională depusă de către Zaharia Băetrău împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea actelor și repunerea în termen, împotriva deciziei din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și s-a menținut hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 13 mai 2016 Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Zaharia Băetrău cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că în baza contractului nr. 208451 din 9 ianuarie 2013, Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” furnizează servicii de alimentare cu apă și recepționare a apelor uzate, însă din cauza neachitării serviciilor prestate în termen conform pct. 4.1.1. din contract, pârâtul a acumulat o datorie pentru perioada iulie 2014 – octombrie 2014 în sumă de 67 132,95 de lei. În scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară, la data de 13 aprilie 2016 pârâtului i-a fost adusă la cunoștința reclamația nr. 11.5-08/259 din 24 martie 2016, care a rămas fără un răspuns, motiv care a înaintat prezenta acțiune în instanța de judecată. 1 A solicitat Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” încasarea de la Zaharia Băetrău datoria în mărime de 67 132,95 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară a instanței de fond din 16 iunie 2017, în proces a fost atrasă în calitate de intervenient accesoriu Tamara Băetrău. La 17 decembrie 2017, Zaharia Băetrău a depus cerere de chemare în judecată reconvențională împotriva Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea actelor.

În motivarea cererii reconvenționale Zaharia Băetrău a invocat că la data de 9 ianuarie 2013 în calitate de consumator a încheiat contractul privind furnizarea serviciilor de alimentare cu apă și recepționare a apelor uzate cu Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”, iar la data de 19 octombrie 2017 în adresa sa a parvenit Actul de verificare și copia actului-formular A-5 nr. 208451 din 14 august 2014. A menționat că făcând cunoștință cu acest act a constatat că furnizorul pretinde încasarea sumei de 67 132,95 de lei, motiv constituind Actul nr. 208451 din 14 august 2014 al Direcției relații clienți a Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”, din care rezultă că la data de 14 august 2014 în cadrul verificării apometrului de model Maddlena la adresa str. Xxxxxxx xx mun.

Chișinău, indicii contorului indicau 07546 m3, fiind calculată astfel suma de 67 132,95 de lei pentru consumul de 7291 m3 de apă. În opinia lui Zaharia Băetrău, Actul nr. 208451 din 14 august 2014 al Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” nu corespunde adevărului, este ilegal și este întocmit cu încălcarea prevederilor Regulamentului cadru privind folosirea sistemelor comunale de alimentare cu apă și canalizare aprobat prin Hotărârea nr.656 din 27 mai 2002, fiind încălcate prevederile pct. 42 al Regulamentului conform căruia citirea contorului se face în prezența consumatorului sau reprezentantului acestuia.

La data debranșării apometrului pentru a fi transmis pentru verificare metrologică, apometrul indica real 02363 m3, iar în rezultatul verificării metrologice a apometrului nu au fost stabilite careva intervenții la mecanismul de calcul, reprezentanții Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” nesolicitând o verificare suplimentară a acestuia de unde rezulta lipsa riscurilor din partea furnizorului despre intervenire mecanică de către alte persoane în mecanismul de calcul, din acest motiv, la întocmirea Actului nr. 208451 din 14 august 2014, abuzând de lipsa consumatorului sau reprezentantului acestuia, inspectorii furnizorului prin depășirea atribuțiilor sale de serviciu, au înscris în actul menționat date intenționat eronate și anume, cifra de 07546 m3, având scopul de a încasa de la pârât, neîntemeiat, suma de 67 132,95 de lei.

A susținut că urmează să fie anulată factura de plată SP 6174614 din 12 noiembrie 2014 care a fost emisă în baza Actului nr. 208451 din 14 august 2014 cu privire la încasarea sumei de 67 132,95 de lei, ca fiind ilegală. A afirmat că nu îi este clar de ce nu a fost invitat la ședința grupului de lucru cu privire la examinarea modalităților de încălcare a clauzelor contractuale de către acesta ca consumator final și nu i s-a explicat în nici o formă cum s-a conchis că de către pârât au fost sau nu admise încălcări și care au fost deteriorările care au dus la un astfel consum de apă.

A explicat că la data de 23 octombrie 2017 a depus la Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” cerere prealabilă, prin care a solicitat repunerea în termen având în vedere faptul că până în prezent nu a cunoscut despre existența Actului nr. 2 208451 din 14 august 2014, întrucât conform contractului de comodat din 18 iunie 2013 și Actului de predare-primire, sora pârâtului Tamara Băetrău care este coproprietara imobilului amplasat pe str. Xxxxxxx xx mun. Chișinău a preluat cu titlu gratuit rețelele de apă și canalizare de la pârât, iar el la 19 octombrie 2017 a aflat cu certitudine despre existența actului contestat, iar la 10 octombrie 2017 a primit răspuns la cererea prealabilă prin care aceasta a fost respinsă ca tardivă.

A solicitat Zaharia Băetrău anularea Actului nr. 208451 din 14 august 2014 al Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” și a facturii de plată în numerar SP 6144614 din 12 noiembrie 2014. Prin încheierea protocolară a instanței de fond din 3 noiembrie 2019 a fost admis demersul intervenientului accesoriu Tamara Băetrău, fiind atras în proces în calitate de intervenient accesoriu ,,Kwa Distribution”. Prin hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”, s-a încasat din contul lui Zaharia Băetrău în beneficiul Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” datoria în sumă de 128,66 de lei și cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 270 de lei.

În rest pretențiile din acțiune au fost respinse, ca fiind neîntemeiate. A fost admisă parțial cererea reconvențională depusă de Zaharia Băetrău, s-a repus în termen cererea reconvențională și s-au anulat Actul nr. 208451 din 14 august 2014 și factura de plată SP 6174614 din 12 noiembrie 2014, în partea includerii spre achitare a sumei de 67 004,29 de lei emise de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”. În rest pretențiile din cererea reconvențională au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Prin decizia din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și s-a menținut hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 19 decembrie 2019, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a declarat recurs împotriva deciziei din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi hotărârii de admitere integrală a acțiunii inițiale și de respingere ca nefondată și tardivă acțiunea reconvențională. În motivarea cererii de recurs a invocat că, instanțele judecătorești inferioare au examinat superficial cauza, nu au elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea litigiului și au prezentat poziții contradictorii în motivarea hotărârilor, pronunțând astfel o soluție ilegală, neîntemeiată și bazată pe concluzii eronate.

A menționat că instanțele inferioare nu au aplicat legea care trebuia aplicată, și anume prevederile art. 17 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. A explicat că atât Actul nr. 208451 din 14 august 2014 și factura SP nr. 6174614 din 12 noiembrie 2014 erau cunoscute intimatului, fapt confirmat prin dezacordul său expus în cererea sa nr. 20160406-2130 din 6 aprilie 2016 înaintată către operator, care nu a fost luată în considerare de instanțele de judecată.

Instanțele de judecată nu trebuia să aplice prevederile art. 17 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ, deoarece nu există motive temeinic justificate în vederea repunerii în termen a cererii reconvenționale, calificând eronat ca probă cererea prealabilă a intimatului din 23 octombrie 2017 privind solicitarea anulării volumului de 7 291 m3 de apă/canalizare și, totodată constatând eronat inexistența 3 cererii inițiale din 6 aprilie 2016 referitor la solicitarea recalculării volumului de 7 291 m3 expus în factura din 12 noiembrie 2014, prin care la 20 aprilie 2016 recurentul a respins-o ca tardivă. A relatat că instanțele inferioare eronat au concluzionat în vederea determinării consumului volumului de apă/canalizare, reieșind din prezentarea informației cu privire la indicațiile contorului, consemnate în actele de inspectare anexate la actele dosarului.

La fel nu au luat în considerare nerespectarea obligațiunilor contractuale de către intimat în raport cu recurentul și faptul că la obiectivul din str. Xxxxxxx, mun. Chișinău a activat o plăcintărie (activitate economică) utilizând serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare la un tarif stabilit de ANRE pentru consumator casnic, pe când pentru consumatorii non casnici sunt aprobate alte tarife. Eronat a fost reținut ca întemeiat argumentul de repunere în termen, contractul de comodat încheiat între intimat și intervenientul accesoriu, deoarece aceste raporturi nu scutește intimatul de la obligațiile contractuale în raport cu recurentul. A opinat că cererea reconvențională depusă de către Zaharia Băetrău este una pur declarativă și are drept scop tergiversarea examinării cauzei cu eschivarea de la achitarea sumei debitoare expusă spre plată.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429 alin. (1), 430 lit. a), 431 alin.(5), 432 alin. (1), alin. (2) lit. a), b), c), d), alin. (4), 436 alin. (1) și (2), 437, 441 și 442 Cod de procedură civilă. Prin referințele depuse la data de 19 februarie 2020, Zaharia Băetrău și Tamara Băetrău au solicitat respingerea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” ca fiind nefondat. Conform art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Colegiul reține că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată în adresa participanților la proces la 28 octombrie 2019 (f.d.225, Vol. I), astfel, recursul declarat la 19 decembrie 2019 este în termen.

Prin încheierea din 18 martie 2020 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea admiterii recursului, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

4 În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform art. 118 alin. (1), (3) și (4) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sânt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate. Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată. Art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea acțiunii.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, instanța de fond a conchis asupra admiterii parțiale a acțiunii depuse de către Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”. A încasat din contul lui Zaharia Băetrău în beneficiul Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” datoria în sumă de 128,66 de lei, și cheltuielile de judecată pentru achitarea taxei de stat în sumă de 270 de lei. În rest, a respins pretențiile din acțiune, ca fiind neîntemeiate. Totodată, a admis parțial cererea reconvențională depusă de Zaharia Băetrău. A repus în termen cererea reconvențională și a anulat actul nr. 208451 din 14 august 2014 și factura de plată SP 6174614 din 12 noiembrie 2014, în partea includerii spre achitare a sumei de 67 004,29 de lei emise de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”.

În rest a respins pretențiile din cererea reconvențională, ca fiind neîntemeiate. În favoarea soluției sale instanța de fond a concluzionat despre temeinicia cererii privind repunerea în termen pe motiv că Zaharia Băetrău nu a avut posibilitatea reală de a contesta factura de plată și Actul din 14 august 2014 deoarece rețelele de apă și canalizare nu au fost efectiv în posesia acestuia, fiind transmise Tamarei Băetrău prin contractul de comodat și actul de predare-primire. Prima instanță a concluzionat că Actul nr. 208451 din 14 august 2014 a fost întocmit cu încălcarea procedurii stabilite de lege deoarece la rubrica „reprezentantul clientului” s-a menționat că „stăpânul lipsește”. Respectiv, factura de plată SP 6174614 din 12 noiembrie 2014 în partea includerii spre achitare a sumei de 67 004,29 de lei eliberată în temeiul actului respectiv, acestea sunt pasibile de a fi anulate.

Examinând cauza în ordine de apel, prin decizia din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și s-a menținut hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în recurs, instanța 5 de recurs constată că instanțele de judecată ierarhic inferioare, au interpretat eronat normele de drept material și au dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la adoptarea unei soluții greșite.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre luând în considerație faptul că eroarea judiciară poate fi corectată în instanța de recurs, fără a afecta dreptul părților la un proces echitabil. Actele cauzei denotă că, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” prestează serviciul public de alimentare cu apă și recepționarea apelor uzate la locul de consum din str. Xxxxxxx xx, mun.

Chișinău, în baza contractului nr. 208451 din 9 ianuarie 2013, încheiat cu pârâtul Zaharia Băetrău (f.d.6-9, Vol. I). La 24 martie 2014, în scopul inspectării stării tehnice a rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare, de către reprezentantul Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, în prezența arendatorilor s-a întocmit Actul nr. 208451 și s-a constatat că la locul de consum din str. Xxxxxxx, xx mun. Chișinău există o secție de producere a plăcintelor, iar întreruperea furnizării serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare la obiectul dat nu a fost posibilă deoarece nu a fost oferit acces.

Datele contorului indicând volumul de 02017 m3 (f.d.32, Vol. I). La 14 august 2014, prin Actul nr. 208451 privind inspectarea stării tehnice și folosirii apei, în prezența arendatorului Igor Spivac, s-a stabilit repetat activitatea plăcintăriei și faptul că arendașii se folosesc în continuare de serviciile de alimentare cu apă prin apometrul de tip Madd nr. 035137 primit la evidența operatorului și care indica volumul de 07546 m3 (f.d.33, Vol. I). În rezultat, la 12 noiembrie 2014 Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” a emis factura SP nr.6174614 privind expunerea spre plată a volumului de 7 291 m3 de apă și canalizare la suma de 67 004,29 lei. La 24 martie 2016, Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” a expediat în adresa lui Zaharia Băetrău reclamație cu privire la achitarea datoriei acumulate (vol.I, f.d.

4). La 5 aprilie 2016, Zaharia Băetrău a înaintat Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” cerere prin care a solicitat anularea facturii de plată, calculată neîntemeiat la adresa mun. Chișinău, str. Xxxxxxx xx, cu efectuarea recalculului (vol. I, f.d.48). Prin răspunsul nr. 1200/6195 din 20 aprilie 2016 a Societății pe Acțiuni ,,Apă- Canal Chișinău”, a refuzat în recalcularea volumului de apă și canalizare înaintat spre plată (vol.I, f.d.49). La 13 mai 2016, Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Zaharia Băetrău cu privire la încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată (vol.I, f.d.9-14). La 16 august 2016, în cadrul examinării cauzei în prima instanță, Zaharia Băetrău și avocatul său Violeta Sîrbu au depus referință asupra cererii de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”, solicitând respingerea cererii ca fiind neîntemeiată (vol.I, f.d.22).

La 23 octombrie 2017, Zaharia Băetrău a înaintat cerere prealabilă Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” prin care a solicitat anularea Actului nr. 208451 din 14 august 2014 și a facturii de plată SP nr. 8174614 din 12 noiembrie 2014 (vol.I, f.d.97). 6 Prin răspunsul nr. 1200/15417 din 10 noiembrie 2017 a Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”, s-a respins cererea lui Zaharia Băetrău din 23 octombrie 2017 ca fiind tardivă (vol.I, f.d.139). La 7 decembrie 2017, Zaharia Băetrău și avocatul Violeta Sîrbu, au depus cerere reconvențională împotriva Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” solicitând repunerea în termenul de depunere, admiterea cererii, anularea Actului nr. 208454 din 14 august 2014 și a facturii de plată SP nr. 6174614 din 12 noiembrie 2014 (vol. I, f.d.136-146).

În conformitate cu art. 371 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care cererea de chemare în judecată conține mai multe pretenții conexe, unele dintre ele fiind de competența instanței judecătorești de drept comun, iar altele de competența unei instanțe specializate, toate pretențiile se vor examina de către instanța de drept comun. În conformitate cu art. 17 alin. (1) lit. a) și b) din Legea contenciosului administrativ, abrogată la 1 aprilie 2019, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Acest termen curge de la, data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia, sau data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri. În conformitate cu alin. (4), termenul de 30 de zile specificat la alin.(1) este termen de prescripție. Iar, potrivit alin. (5) al aceluiași articol, persoana care, din motive temeinic justificate, a omis termenul de prescripție poate fi repusă în termen în condițiile Codului de procedură civilă.

Prin urmare, Zaharia Băetrău urma să intenteze acțiunea reconvențională cu privire la anularea Actului nr. 208451 din 14 august 2014 și a facturii de plată SP nr. 6174614 din 12 noiembrie 2014 în termenul de 30 de zile de la data recepționării răspunsului nr. 1200/6195 din 20 aprilie 2016 emis la cererea prealabilă din 6 aprilie 2016. Cu toate că la materialele cauzei lipsește confirmarea recepționării răspunsului nr. 1200/6195 din 20 aprilie 2016 a Societății pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”, Zaharia Băetrău urma să depună diligența necesară și să se adreseze în instanță în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea cererii prealabile pe care a depus-o la data de 6 aprilie 2016 (f.d.48).

De asemenea, la 16 august 2016 Zaharia Băetrău și avocatul său Violeta Sîrbu au depus referință prin care și-ai expus opinia asupra cererii de chemare în judecată înaintată de Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău” (vol.I, f.d.22), iar în baza cererii depuse la 23 august 2016 de către Zaharia Băetrău, branșamentul de apă a fost restabilit la data de 18 octombrie 2016 (vol.I, f.d.90). Urmează a fi apreciate negativ argumentele reclamantului Zaharia Băetrău asupra faptului că despre existența Actului nr. 208451 din 14 august 2014 a aflat la data de 17 octombrie 2017. Conform art. 116 alin. (1), (2), și (3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de 7 judecată. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Totodată, Zaharia Băetrău solicitând repunerea în termenul de adresare în instanța de judecată, în sensul art. 116 Cod de procedură civilă, nu a anexat probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii acțiunilor necesare în scopul apărării drepturilor sale în termenul de 30 de zile, prevăzut de lege.

În acest sens, instanța de fond în mod pripit a concluzionat și a repus în termen acțiunea reconvențională intentată de Zaharia Băetrău, pe motiv că acesta nu ar fi cunoscut despre existența Actului nr. 208451 din 14 august 2014 deoarece sora sa Tamara Băetrău a preluat cu titlu gratuit rețelele de apă și canalizare. Prin urmare, instanța de recurs nu a constatat careva motive întemeiate pentru restabilirea termenului de adresare în judecată. Faptul că Zaharia Băetrău a utilizat în mod repetat calea prealabilă de soluționare a litigiului nu poate constitui temei pentru restabilirea termenului de prescripție, expirarea căruia a fost invocată pe parcursul dezbaterilor judiciare în instanța de fond, cea de apel și în cererea de recurs de către Societatea pe Acțiuni ,,Apă-Canal Chișinău”.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că prin admiterea acțiunii reconvenționale intentată de Zaharia Băetrău împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea actelor, care a fost depusă cu omiterea termenului prevăzut de art. 17 din Legea contenciosului administrativ, abrogată la 1 aprilie 2019, constituie o violare a prevederilor art. 6 alin. (1) al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale. În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană reamintește că admiterea unei acțiuni tardive și repunerea neîntemeiată în termen a acțiunii fără a fi examinate argumentele cu privire la termenul de prescripție aplicabil procedurilor constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil și este incompatibilă cu principiul securității raporturilor juridice.

Din aceste considerente, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție concluzionează despre necesitatea respingerii cererii cu privire la repunerea în termen și de a respinge acțiunea reconvențională intentată de Zaharia Băetrău, ca fiind tardivă. În privința cererii de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Apă- Canal Chișinău” instanța de recurs constată despre temeinicia acesteia și care urmează a fi admisă reieșind din următoarele. În temeiul art. 8 alin. (2) lit. a) și art. 572 alin. (2) Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019) drepturile și obligațiile civile apar din contracte și din alte acte juridice. Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în momentul stabilit.

În corespundere cu art. 512 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), în virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a da, a face sau a nu face. Prevederile art. 971 Cod civil (în vigoare până la 1 martie 2019), notează că plata pentru servicii se efectuează după prestarea serviciilor. Dacă plata pentru servicii se 8 calculează pe anumite perioade, sumele vor fi acordate după încheierea fiecărei perioade în parte. În continuare dispozițiile art. 59 și art. 60 din Codul cu privire la locuințe (în vigoare la momentul depunerii acțiunii), statuează că plata pentru serviciile comunale (apă, gaz, energie electrică, termică și alte servicii) se încasează în afară de chirie potrivit tarifelor, aprobate în modul stabilit.

Chiriașul este obligat să plătească la timp chiria și plata pentru serviciile comunale, chiria urmând a fi plătită de către chiriaș pentru fiecare lună trecută nu mai târziu de ziua a zecea din luna următoare. Art. 25 alin. (1) din Legea serviciilor publice de gospodărire comunală nr. 402 din 24 octombrie 2002, prevede că persoanele fizice și juridice care beneficiază de servicii publice de gospodărire comunală sunt obligate să achite contravaloarea serviciilor prestate, conform facturilor primite, în termenul prevăzut de contractul încheiat între operator și consumator.

În temeiul pct. 17 din Regulamentul cu privire la modul de prestare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, plățile pentru serviciile locative, comunale și ne comunale se percep de la proprietarii, chiriașii și arendașii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc conform contractelor, în baza conturilor (bonurilor) lunare respective pentru fiecare tip de serviciu, eliberat de furnizori gestionari sau prestatorii de servicii.

Conform pct. 18 din Regulament, achitarea plăților se efectuează de către proprietarii, chiriașii și arendașii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc, de regulă, prin instituțiile bancare și oficiile poștale, dacă în contractele încheiate nu este prevăzut altceva, în cazul în care plata se achită direct furnizorilor, prestatorilor de servicii și gestionarilor, casele lor trebuie să fie înzestrate cu aparate de casă cu memorie fiscală. Proprietarii, chiriașii și arendașii caselor individuale, apartamentelor/încăperilor locuibile în cămine și încăperilor nelocuibile din bloc achită plățile pentru serviciile prestate în luna precedentă până la data de 30 a lunii curente.

În speță, din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei, Colegiul constată că Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” prestează serviciul public de alimentare cu apă și recepționarea apelor uzate la locul de consum din str. Xxxxxxx xx, mun. Chișinău, în baza contractului nr. 208451 din 9 ianuarie 2013, încheiat cu pârâtul Zaharia Băetrău (f.d.6-9, Vol. I). La data de 24 martie 2014, în scopul inspectării stării tehnice a rețelelor de alimentare cu apă și de canalizare, de către reprezentantul Societății pe Acțiuni „Apă- Canal Chișinău”, s-a constatat că la locul de consum din str. Xxxxxxx, xx mun. Chișinău există o secție de producere a plăcintelor, iar întreruperea furnizării serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare la obiectul dat nu a fost posibilă deoarece nu a fost oferit acces (vol. I, f.d.32).

Conform Actului nr. 208451 din 24 martie 2014 privind inspectarea stării de evidență și folosirii apei, întocmit de reprezentantul Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” s-a stabilit indicațiile contorului de 02017 m3, fapt consemnat în acesta. Prin actul din 14 august 2014 privind inspectarea stării evidenței și folosirii apei nr. 208451, s-a stabilit repetat activitatea plăcintăriei și faptul că arendașii se folosesc în continuare de serviciile de alimentare cu apă prin apometrul de tip Madd nr. 035137 primit la evidența operatorului și care a avut indicația de 07546 m3 (vol. I, f.d.33). 9 În rezultat, volumul de 7291 m3 de apă și canalizare a fost expus spre plată în mărime de 67 004,29 de lei calculat pentru luna octombrie anul 2014 cu termen de achitare până la data de 30 noiembrie 2014 (f.d.88).

Faptul că la locul de consum din str. Xxxxxxx xx, mun. Chișinău există o secție de producere a plăcintelor se confirmă și prin răspunsul nr. 12/1-1223 din 17 februarie 2015 a Centrului de Sănătate Publică din municipiul Chișinău (vol.I, f.d.37). Or, potrivit pct. 4.1.14 din contractul nr. 208451 din 9 ianuarie 2013, Zaharia Băetrău avea obligația de a comunica operatorului de alimentare cu apă și canalizare în termen de 10 zile despre toate modificările privind transmiterea în locațiune a imobilului. Drept urmare, ține de obligația lui Zaharia Băetrău de a achita volumul serviciilor de alimentare cu apă și recepționarea apelor uzate la locul de consum din str. Xxxxxxx xx, mun. Chișinău. Totodată, potrivit actului de verificare, după depunerea cererii de chemare în judecată de către Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, la 12 septembrie 2016 a fost achitată suma de 500 de lei (vol.I, f.d.130).

Astfel, datoria ce urmează a fi dispusă spre încasare constituie suma de 66 632,95 de lei. În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Materialele cauzei denotă că, Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” a achitat taxa de stat la depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 2013,99 de lei, la depunerea cererii de apel în sumă de 1 585,49 de lei și la depunerea cererii de recurs în sumă de 1 007 lei, iar în total suma de 4 606,48 lei, care în temeiul art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, urmează a fi încasată de la Zaharia Băetrău.

Din considerentele sus-menționate și având în vedere faptul că circumstanțele pricinii au fost constatate pe deplin de către prima instanță, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri. În conformitate cu art. 444, 445, alin. (1) lit. b), alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”.

Se casează integral decizia din 3 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 31 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei noi hotărâri după cum urmează. Se respinge cererea de repunere în termen a acțiunii reconvenționale intentată de către Zaharia Băetrău. Se respinge acțiunea reconvențională intentată de către Zaharia Băetrău împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea actelor, ca fiind tardivă. 10 Se admite cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Apă- Canal Chișinău” împotriva lui Zaharia Băetrău, intervenienți accesorii Tamara Băetrău și Societatea cu Răspundere Limitată „Kwa Distribution” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată.

Se încasează de la Zaharia Băetrău, cod personal 0970407023123 în beneficiul Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” datoria în sumă de 66 632,95 de lei și a cheltuielilor de judecată suportate la achitarea taxei de stat în sumă totală de 4 606,48 lei. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Mariana Pitic Nicolae Craiu 11