2ra-140/20 — cu privire la repunerea în termenul de înregistrare și înregistrarea contractului de vânzare cumpărare

Dosarul nr. 2ra-140/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Simciuc, I. Muruianu, I. Cotruță

ÎNCHEIERE

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ghenadie Rabei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Ghenadie Rabei

împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nucul de Aur” în proces de

insolvabilitate, intervenient accesoriu Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” cu

privire la repunerea în termenul legal de înregistrare și înregistrarea contractului de

vânzare – cumpărare a părții sociale și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din data de 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de către Ghenadie Rabei, s-a menținut hotărârea din data

de 14 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

constată:

La 21 ianuarie 2015 Ghenadie Rabei a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Societății cu Răspundere Limitată „Nucul de Aur” în

proces de insolvabilitate (în continuare SRL „Nucul de Aur”), intervenient accesoriu

Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat repunerea în termenul

legal de înregistrare, înregistrarea contractului din 26 ianuarie 2012 privind vânzarea –

cumpărarea părții sociale în mărime de 30 % din capitalul social al SRL „Nucul de Aur”

și repararea prejudiciului moral. ( f.d. 5-8, 175-176, vol. I)

În motivarea cererii de chemare în judecată Ghenadie Rabei a indicat că la 26

ianuarie 2012 a încheiat cu Nelli Moldoveanu, unicul asociat al SRL „Nucul de Aur”,

un contract de vânzare-cumpărare a părții sociale, în mărime de 30 % din capitalul

social al SRL „Nucul de Aur”, contractul fiind înregistrat și autentificat de notarul

public Oleg Gladâș.

În baza tranzacției realizate Nelli Moldoveanu urma, în termen de 30 de zile de la

data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a părții sociale, să convoace adunarea

generală a asociaților și să înregistreze contractul conform prevederilor legale, acțiuni

1

care nu au fost întreprinse de către Nelli Moldoveanu, amânând și invocând diverse

pretexte și subterfugii.

Ghenadie Rabei a menționat că în rezultatul neîndeplinirii de către Nelli

Moldoveanu a obligațiilor asumate, acesta în baza procurii nr. 865 din 10 februarie

2011, a convocat adunarea generală a asociaților SRL „Nucul de Aur”. Prin decizia

adunării generale a asociaților din data de 01 octombrie 2012 s-a hotărât modificarea

componenței asociaților societății ca urmare a înstrăinării unei cote - părți de 30 % din

partea socială de 100 %, conform contractului de vânzare-cumpărare din 26 ianuarie

2012, înregistrat și autentificat notarial, distribuind părților sociale asociaților: Nelli

Moldoveanu - 70 % (3 870 lei) și Ghenadie Rabei 30 % (1 620 lei).

Ghenadie Rabei a mai indicat că Nelli Moldoveanu contrar obligațiunilor legale

nu a depus cererea de înregistrare și nu a înregistrat la Camera Înregistrării de Stat

contractul de vânzare-cumpărare a cotei-părți în mărime de 30 % din capitalul social al

SRL „Nucul de Aur”. Deci, Nelli Moldoveanu intenționat a refuzat și s-a eschivat în

mod neîntemeiat de a înregistra contractul de vânzare-cumpărare a cotei-părți din

capitalul social, motiv din care a fost omis și termenul stabilit prin lege.

Astfel, în scopul apărării drepturilor părții de bună - credință a actului juridic civil,

în cazul în care cealaltă parte se eschivează de la înregistrarea contractului sau dacă a

expirat termenul stabilit de lege pentru înregistrare, legea permite părții de bună-

credință să ceară instanței de judecată dispunerea înregistrării actului juridic.

În atare situație, reclamantul a considerat că înregistrarea dreptului său de

proprietate asupra 30 % cotă-parte din capitalul social al SRL „Nucul de Aur”, dobândit

în condițiile legii, urmează a fi dispus prin hotărâre judecătorească.

Prin hotărârea din data de 14 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ghenadie

Rabei. ( f.d. 211,217-220, vol.I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 11 septembrie 2019 a respins

apelul declarat de către Ghenadie Rabei, a menținut hotărârea din data de 14 februarie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. ( f.d. 7, 8-16, vol. II)

Instanțele de judecată au concluzionat prin prisma art. 12, alin. (1), (2), (21) și

(3), art.17 și art. 30 din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind societățile cu

răspundere limitată ca fiind neîntemeiată pretenția cu privire la înregistrarea

contractului de vânzare –cumpărare a părții sociale în mărime de 30 % din capitalul

social al SRL „Nucul de Aur”, ori cumpărătorul poate deveni asociat prin înregistrarea

acestuia la Camera Înregistrării de Stat, doar după operarea modificărilor în actul de

constituire al societății. La caz, Ghenadie Rabei după încheierea contractului de vânzare

– cumpărare a părții sociale în mărime de 30 % din capitalul social al SRL „Nucul de

Aur” nu a convocat adunarea generală a asociaților și nu s-a adresat Camerei

Înregistrării de Stat privind înregistrarea modificărilor operate în actul de constituire a

societății.

De asemenea, instanțele de judecată au reținut că adunarea generală a asociațiilor,

petrecută de către Ghenadie Rabei din numele Nellei Moldoveanu la care s-a decis

modificarea componenței asociaților societății ca urmare a înstrăinării unei părți din

capitalul social, conform contractului de vânzare- cumpărare din 26 ianuarie 2012 a

2

avut loc cu încălcarea prevederilor art. 51, 54 din Legea nr.135-XVI din 14 iunie 2007,

ori Ghenadie Rabei urma să înștiințeze asociații despre convocarea adunării, precum și

să dețină împuterniciri legale privind reprezentarea intereselor asociatului Nellei

Moldoveanu la adunarea generală a acționarilor. La caz, instanțele de judecată au

conchis că prin procura nr. 865 din 10 februarie 2011 Nelli Moldoveanu nu a acordat

careva împuterniciri lui Ghenadie Rabei cu privire la modificarea/completarea actului

de constituire a societății și cu ulterioara înregistrare în registrul de stat.

Mai mult, instanțele de judecată au concluzionat în temeiul art. 13, alin. (1), lit. e)

din Legea nr. 220-XVI din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor

juridice și a întreprinzătorilor individuali în raport cu probele prezentate la materialele

dosarului că înregistrarea modificărilor în actul de constituire a societății nu se admite

în cazul în care sunt aplicate interdicții, la caz, SRL „Nucul de Aur” se află în procedura

simplificată a falimentului, fiind aplicate interdicții privind operarea modificărilor în

Registrul persoanelor juridice.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 12 noiembrie 2019 a depus recurs

Ghenadie Rabei, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărâri instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii

de chemare în judecată. ( f.d. 21-23, vol.II)

În motivarea cererii de recurs Ghenadie Rabei a indicat că instanțele de judecată

nu au aplicat legea care urma să fie aplicată, instanțele de judecată eronat au reținut că

acesta nu avea împuterniciri din numele Nellei Moldoveanu, ori procura anexată la

materialele cauzei permit acestuia de a organiza și convoca adunarea generală a

asociaților pentru adoptarea hotărârii de modificare a actului de constituire a societății

cu ulterioara înregistrare în Registrul de stat al persoanelor juridice. Mai mult, instanța

de apel a examinat cauza în lipsa acestuia, fără a fi citat legal.

La 05 decembrie 2019, în conformitate cu art. 439, alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs intimităților,

informând că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În

mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia (f.d. 26, vol.II).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii admisibilității recursului, în

adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referințe prin care intimații să-și expună

poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu articolul 433, lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură civilă,

instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă

cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost

depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Prin urmare, obiectul prezentei cereri se referă la decizia din data de 11 septembrie

2019 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul

429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea, aceasta este depusă de către

Ghenadie Rabei, care este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi restabilit.

3

Prin scrisoarea din 30 septembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a expediat

participanților la proces copia deciziei integrale din 11 septembrie 2019 (f.d. 17, vol.II),

însă date despre recepționarea deciziei contestate nu sunt la materialele cauzei.

Totodată, este de menționat că decizia instanței de apel a fost publicată pe portalul

instanțelor naționale de judecată la 24 septembrie 2019.

Drept consecință, instanța de recurs consideră că cererea dedusă judecății a fost

declarată în termenul prevăzut de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea de recurs formulată de către Ghenadie Rabei, este inadmisibilă,

pentru motivele ce succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că

Ghenadie Rabei a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de

judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot

fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

4

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat

de către Ghenadie Rabei, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui

temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum

formal invocă Ghenadie Rabei, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Ghenadie Rabei, inadmisibil.

Argumentul lui Ghenadie Rabei cu privire la încălcarea de către instanța de apel a

normelor de drept procedural și anume faptul eximării cauzei în ordine de apel în lipsa

acestuia, care nu a fost citat legal, nu poate fi reținut de instanța de recurs, ori acesta a

fost citat de către instanța de apel pentru data de 11 septembrie 2019, fapt confirmat

prin avizul de recepție anexat la f.d. 247, vol.I.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin.

(1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Ghenadie Rabei, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5