2ra-197/20 — cu privire la încasarea datoriei și a penalității

2ra-197/20 — cu privire la încasarea datoriei și a penalității (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-197/20

Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău (jud. S. Suvac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sergiu

Gobjila

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Gobjila

împotriva lui Denis Bejenari cu privire la încasarea datoriei și a penalității

împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Denis Bejenari, casată integrală hotărârea din

16 martie 2016 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău și emisă o nouă hotărâre,

prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 19 noiembrie 2015, Sergiu Gobjila a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Denis Bejenari cu privire la încasarea datoriei și a penalității.

În motivarea acțiunii a invocat că la 25 aprilie 2015 a fost încheiat contractul

de împrumut prin care dânsul a împrumutat pârâtului suma de 1 000 de euro pe un

termen de până la 16 mai 2015, însă până în prezent suma nu a fost restituită.

Având în vedere prevederile art. 666 alin. (1), 667 alin. (2), 668 alin. (1),

867 alin. (1) Cod civil, a remarcat că, fiind contractant de bună-credință, s-a

adresat de mai multe ori către pârât, prezentând posibilitatea de a repara situația

creată prin achitarea integrală a datoriei formate, însă de fiecare dată drepturile lui

au fost ignorate, ba mai mult chiar încălcate.

La fiecare adresare observa însă atitudinea neonestă, lipsită de respect și

ignorare de către pârât prin refuzuri nemotivate și tergiversări neîntemeiate de

restituire a datoriei.

Cu referire la prevederile art. 624 alin. (1) Cod civil și pct. 3 din contractul

menționat, a evidențiat că a fost calculată penalitatea de întârziere pe perioada de

130 de zile mărimea căreia constituie suma de 835 de euro.

1

Astfel, datoria, inclusiv penalitatea de întârziere rezultate din neonorarea

obligațiilor asumate de către pârât prin contractul menționat constituie suma de

1 835 de euro.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 8, 14, 208, 210, 267, 512-

514, 572, 602, 867 și 871 Cod civil, art. 5, 33, 331, 38, 84, 85, 166, 167, 174-176

CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea de la Denis Bejenari în beneficiul lui

a datoriei în mărime de 1 000 de euro, a penalității în mărime de 835 de euro și a

taxei de stat în valoare de 1 218 de lei.

Prin hotărârea din 16 martie 2016 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău, a

fost admisă acțiunea integral.

A fost încasată de la Denis Bejenari în beneficiul lui Sergiu Gobjila, pentru

contractul de împrumut din 25 aprilie 2015, suma împrumutului în mărime de

1 000 de euro, penalitatea în sumă de 835 de euro, iar în total suma de 1 835 de

euro, echivalentul în lei la cursul BNM în ziua executării hotărârii și suma de 1 222

de lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru plata taxei de stat.

Pentru a hotărî astfel, ținând cont că restituirea integrală a împrumutului a

fost stabilită la 16 mai 2015, în lipsa probelor privind executarea de către pârât a

obligațiilor corelative, prima instanță a considerat ca fiind întemeiată cerința

reclamantului de încasare a împrumutului acordat lui Denis Bejenari în sumă de

1 000 de euro.

Prin urmare, având în vedere că a fost constatată o neexecutare a

contractului, prima instanță a ajuns la concluzia de a admite și cerința

reclamantului cu privire la încasarea penalității în sumă de 835 de euro.

Prin încheierea din 2 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă

cererea apelantului Denis Bejenari, repusă în termen cererea de apel depusă de

către Denis Bejenari împotriva hotărârii din 16 martie 2016 a Judecătoriei Ciocana

mun. Chișinău și ridicată pricina de la examinarea în ordine de apel, restituind-o în

prima instanță pentru redactarea hotărârii motivate.

Prin încheierea din 7 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat

curs cererii de apel depusă de Denis Bejenari, fiindu-i acordat termen de 10 zile din

data recepționării încheierii pentru depunerea apelului motivat.

Prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Denis Bejenari, casată integrală hotărârea primei instanțe și

emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Au fost încasate de la Sergiu Gobjila în beneficiul lui Denis Bejenari

cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5 000 de lei și taxa de stat în

beneficiul statului în sumă de 916,5 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, din analiza contractului

de împrumut încheiat între părțile litigiului la 25 aprilie 2015, reiese că prin

contractul menționat, părțile au indicat o adnotare, potrivit căreia „la transmiterea

fizică a mijloacelor financiare de la o parte la alta, părțile contractului vor întocmi

recipise reciproce”.

2

Astfel, cu referire la prevederile art. 118 alin. (1) CPC, instanța de apel a

conchis că Sergiu Gobjila la înaintarea pretențiilor față de Denis Bejenari urma să

anexeze la cererea de chemare în judecată, pe lângă contractul de împrumut din

25 aprilie 2015 și recipisa de transmitere a mijloacelor financiare din contul său în

beneficiul lui Denis Bejenari, întru confirmarea circumstanțelor invocate.

Pe cale de consecință, instanța de apel a considerat nefondată pretenția

formulată în cererea de chemare în judecată privind încasarea datoriei în mărime

de 1 000 de euro și a penalității în mărime de 835 de euro, nefiind probată

circumstanța importantă pentru soluționarea litigiului – transmiterea mijloacelor

bănești către Denis Bejenari.

La 15 noiembrie 2019, Sergiu Gobjila a declarat recurs împotriva deciziei

din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a încheierilor adoptate de instanța de apel,

inclusiv a celei de repunere în termen a cererii de apel a lui Denis Bejenari, de

punere pe rol spre examinare a cererii de apel fără a fi examinată solicitarea cu

privire la scutirea de la achitarea taxei de stat, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel, iar în cazul în care instanța de recurs va considera posibilă

examinarea în fond la etapa de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărârii primei instanțe, precum și încasarea din contul intimatului în

beneficiul lui a cheltuielilor de judecată suportate la examinarea prezentei acțiuni.

În motivarea recursului a invocat că la 1 noiembrie 2019, în urma mai

multor solicitări adresate Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana și Curții de Apel

Chișinău de a-i fi expediată decizia din 27 martie 2018, a avut posibilitatea să

ridice și să ia act de încheierea de repunere în termen, încheierea de a nu se da curs

cererii de apel și decizia motivată a instanței de apel din 27 martie 2018.

Cu referire la prevederile art. 434 alin. (1) CPC, a remarcat că actele

menționate, respectiv, nici dispozitivul și nici decizia motivată a instanței de apel

de către el nu au fost recepționate până la solicitarea expresă.

Recurentul a invocat dezacordul cu încheierea de repunere în termen a

cererii de apel depusă de Denis Bejenari, a încheierii de a nu se da curs cererii de

apel și decizia recurată, considerându-le neîntemeiate, deoarece au fost emise cu

încălcarea esențială a legislației, prin aplicarea eronată a normelor de drept

material și a normelor de drept procedural.

Instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat

eronat normele materiale și normele procedurale, iar aceasta fiind rezultatul

neconstatării și neelucidării pe deplin a circumstanțelor care au importanță pentru

soluționarea pricinii, constatând corect circumstanțele, dar neaplicând corect

normele de drept material și procedural aplicabile, circumstanțele reținute de

instanță fiind în contradicție cu decizia adoptată, nefiind examinate toate capetele

de cerere ale apelantului, nefiind dovedite unele circumstanțe considerate de

instanță ca fiind stabilite, cele care sunt în favoarea recurentului nu au fost reținute

de către instanța de apel, concluziile finale ale instanței de apel fiind în contradicție

cu circumstanțele adevărate și veridice ale cauzei.

3

Totodată, a precizat recurentul că a recepționat cererea de apel motivată la

27 martie 2018, deja ulterior ce a avut loc ședința de judecată, ceea ce se

demonstrează prin răspunsul oficiului poștal anexat la prezenta cerere.

Astfel, instanța de apel, fără să aducă la cunoștință despre depunerea cererii

de apel motivate, a purces pripit la examinarea în fond a cererii de apel.

În consecință, dânsul și avocatul său au fost privați de dreptul de a examina

noile acte depuse la dosar (cererea de apel motivată în special), a argumentelor

înserate în aceasta și respectiv, de a se expune în privința acestora și a

argumentelor înserate în cererea de apel, inclusiv, fiind privat și de dreptul de a

anexa probe întru combaterea argumentelor din cererea de apel motivată, ceea ce

reprezintă o încălcare gravă a drepturilor procedurale și a prevederilor art. 6 din

CEDO.

A relevat că instanța de apel, reieșind din faptul că la materialele cauzei a

fost anexat la etapa de apel mandatul avocațial prin care avocatul Cristina

Ermurachi a fost împuternicită de a reprezenta și apăra interesele lui în instanța de

judecată cu toate drepturile prevăzute în art. 81 CPC, menționate expres pe verso-

ul mandatului, urma să expedieze la adresa avocatului cererea de apel motivată sau

cel puțin direct, în cadrul ședinței de judecată să informeze despre depunerea

acesteia și să acorde posibilitatea de a lua act de aceasta.

La 17 ianuarie 2020, Denis Bejenari, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu a depus referință la recursul declarat de Serghei Gobjila, solicitând

considerarea recursului inadmisibil.

La 20 ianuarie 2020, Serghei Gobjila a depus supliment la cererea de recurs,

prin care a solicitat ca recursul său, depus în termenul de 2 luni din momentul

comunicării deciziei, să fie constatat ca fiind înaintat în termen, iar în cazul în care

instanța de recurs va considera ca fiind depus cu depășirea termenului, repunerea

acestuia în termen.

Examinând argumentele recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Sergiu Gobjila inadmisibil din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de

declarare prevăzut la art. 434 CPC.

Conform art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că recursul de către Sergiu

Gobjila împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost

depus la data de 15 noiembrie 2019, prin urmare cu depășirea excesivă a

termenului de 2 luni, care este unul de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs relevă că motivele invocate de către recurentul Sergiu

Gobjila în justificarea depunerii recursului menționat în interiorul termenului

prevăzut de lege, nu îndeplinește cerințele prevăzute de lege.

4

Astfel, după cum denotă actele cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău

contestată cu recurs de Sergiu Gobjila, prin care a fost admis apelul declarat de

Denis Bejenari, casată integrală hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre,

prin care a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată și încasate de la Sergiu Gobjila în

beneficiul lui Denis Bejenari cheltuielile pentru asistență juridică în sumă de 5 000

de lei și taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 916,5 de lei, a fost pronunțată

la data de 27 martie 2018, în prezența reprezentantului lui Sergiu Gobjila, avocatul

Cristina Ermurachi, fapt ce se confirmă prin procesul-verbal al ședinței de judecată

din 27 martie 2018 (f. d. 82 vol. I).

Contrar susținerilor recurentului, decizia motivată din 27 martie 2018 a

Curții de Apel Chișinău, atacată cu recurs, a fost expediată în adresa părților,

inclusiv și a lui Sergiu Gobjila, la data de 31 mai 2018, la adresa indicată în cererea

de chemare în judecată, cât și în prezenta cerere de recurs – mun. XXXXX

str. XXXXX, așa cum rezultă din dovezile de comunicare, care îndeplinesc

condițiile de valabilitate prevăzute de art. 100 CPC, ca scrisoarea de însoțire a

instanței de apel, cu numărul de ieșire 6277, anexată la materialele dosarului (f. d.

90 vol. I).

De altfel, decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, la data de

25 mai 2018, a fost publicată și pe pagina web a instanței, la rubrica „hotărâri”.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că dreptul la un proces echitabil, care este garantat de

art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției,

care exprimă preeminența dreptului, unul din elementele fundamentale ale căreia

este principiul securității raporturilor juridice care stabilește, între altele, că soluția

definitivă a instanței de judecată nu trebuie pusă în discuție.

Or, admiterea unui recurs tardiv, ar încălca principiul securității juridice, în

situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui recurs nu este

nelimitată.

În acest context, instanța de recurs reține că recurentul Sergiu Gobjila în

recursul său, invocând că decizia motivată a instanței de apel a fost recepționată de

el numai la data de 11 noiembrie 2019, urmare a mai multor solicitări de a-i fi

expediată, nu a explicat ce l-a împiedicat să afle mai devreme despre decizia Curții

de Apel și nu a prezentat probe că ar fi încercat să se intereseze despre soarta

procesului judiciar în apel, în situația în care cererea de expediere a actului/lor

judecătorești a fost depusă la Judecătoria Chișinău sediul Ciocana doar la

30 august 2019 (f. d. 93 vol. I).

Ca consecință, instanța de recurs consideră că recursul depus de către Sergiu

Gobjila după o perioadă exagerată de timp (un an și opt luni) și în absența oricărei

explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care nu a putut să depună recursul

în termen, a sfidat un întreg proces judiciar.

Distinct de aceste constatări, este indubitabil că recursul împotriva deciziei

instanței de apel este depus cu omiterea excesivă a termenului de 2 luni, prevăzut

de art. 434 alin. (1) CPC.

La acest segment se va reitera că o astfel de constatare este compatibilă și cu

respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea

5

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar

împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a

hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod,

principiul securității raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din

3 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță

nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile

în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul a

depus cererea de recurs cu omiterea evidentă a termenului de declarare a

recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că în temeiul art. 433 lit. b) CPC,

recursul declarat de Sergiu Gobjila urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269 - 270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. b), art.

440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sergiu Gobjila.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

6