2r-22/20 — incasarea datoriei si dobinzii de intirziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei si dobinzii de intirziere
- Temei legal
- motivele respingerii cererii de revizuire ca fiind inadmisibila
2r-22/20 — incasarea datoriei si dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.2r-22/2020
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (A. Brăgaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, A. Malîi, E. Palanciuc)
Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (A. Cobăneanu, D. Mardari, S. Filincova)
Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)
D E C I Z I E
22 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul declarat de Sergiu Gabură,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Cheibaș
împotriva lui Sergiu Gabură cu privire la încasarea datoriei,
împotriva încheierii din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-
a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire,
c o n s t a t ă :
La 30 martie 2018 Victor Cheibaș, prin intermediul avocatului Ludmila Bîrcă, a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Gabură cu privire la
încasarea datoriei în mărime 40 000 euro, a dobânzii de întârziere în mărime de
22641,37 euro și cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central acțiunea a
fost admisă.
S-a încasat de la Sergiu Gabură în beneficiul lui Victor Cheibaș datoria în mărime
de 40 000 euro, dobânda de întârziere în mărime de 22 641,37 euro, în monedă
națională cu aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc valabil la data executării
obligației și cheltuielile de judecată în mărime de 24 348 de lei.
La 13 iulie 2018 Sergiu Gabură a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Central din 13 iulie 2018, solicitând casarea și emiterea unei hotărâri
noi privind respingerea acțiunii.
Prin decizia din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, apelul a fost respins
și menținută hotărârea primei instanțe.
Prin încheierea din 05 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, s-a considerat
inadmisibil recursul declarat de către Sergiu Gabură, reprezentat de avocatul Iurie
Alexa.
1
La 22 august 2019 Gabură Sergiu a depus cerere de revizuire împotriva hotărârii
din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a deciziei din 16 ianuarie
2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând în temeiul art. 449 lit. b) Cod de procedură
civilă, casarea acestora, rejudecarea cauzei cu emiterea unei hotărâri noi prin care
acțiunea înaintată de Cheibaș Victor să fie respinsă integral ca neîntemeiată (f.d. 182-
187).
Gabură Sergiu a indicat că cererea de revizuire are scopul reparării erorilor vădite
în ceea ce privește constatarea total eronată în hotărârea din 13 iulie 2018 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Central și decizia din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, a existenței unui oarecare original a recipisei false din data de 20 februarie
2015, certificată de avocatul Ludmila Bîrcă (f.d. 9, 50) cu indicarea datelor din
buletinul său de identitate, fără a fi prezentată în original în instanțele de judecată,
deoarece nu a existat și nu a scris dânsul niciodată această numită recipisă.
Prin încheierea din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca
inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Sergiu Gabură împotriva hotărârii din
13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a deciziei din 16 ianuarie 2019
a Curții de Apel Chișinău (f.d. 216-220).
La 09 decembrie 2019 Sergiu Gabură a declarat recurs împotriva încheierii din 26
noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii, hotărârii din
13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a deciziei din 16 ianuarie 2019
a Curții de Apel Chișinău (f.d. 223-225).
În motivarea recursului și-a manifestat dezacordul cu încheierea contestată și a
indicat că un motiv suplimentar de revizuire îl constituie eroarea instanțelor de
judecată care au soluționat cauza, în ce privește omiterea constatării faptului
nerespectării procedurii prealabile or, la materialele dosarului nu există nici o dovadă a
faptului recepționării de către el a notificării/avizului privind încasarea datoriei, care a
fost anexată la cererea de chemare în judecată împreună cu chitanța poștală de
expediere.
La 20 ianuarie 2020 Sergiu Gabură a depus cerere de recurs suplimentară,
menționând suplimentar că instanța de revizuire eronat a concluzionat că dânsul a
participat la examinarea cauzei civile atât în cadrul instanței de fond, cât și în cadrul
instanței de apel, or dânsul personal nu a participat, dar a făcut cunoștință cu
materialele cauzei pentru prima dată la 15 iulie 2019, fapt ce se dovedește prin cererea
anexată la materialele cauzei. În ședințele de judecată dânsul a fost reprezentat de
avocatul Alexa Iurie, care însă nu l-a informat despre circumstanțele care le-a invocat
în cererea de revizuire.
A indicat că nu a avut posibilitate efectivă să obiecteze cu referire la înscrisurile
prezentate de partea reclamantă și să solicite originalul înscrisului la etapa respectivă,
însă judecătorul urma să dea o apreciere corespunzătoare înscrisurilor prezentate
reieșind din prevederile art. 139 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă.
A relatat că instanțele ierarhic inferioare nu au apreciat corect contractul de
schimb încheiat între Gabură Sergiu și Cheibaș Victor, or valoarea bunurilor transmise
de către dânsul era net superioară comparativ cu bunurile primite de la Cheibaș Victor,
inclusiv cu construcția nefinalizată.
La 17 ianuarie 2020 Victor Cheibaș a depus referință la cererea de recurs,
solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat, cu menținerea încheierii Curții
2
de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2019, concluziile instanței de apel fiind corecte și
legale, bazate pe aplicarea corespunzătoare a legislației procesuale.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Din materialele cauzei rezultă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată la 26 noiembrie 2019, fiind expediată pentru cunoștință recurentului la 09
decembrie 2019. Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat
prevederilor legale și a declarat recursul în termen la 09 decembrie 2019.
În conformitate cu prevederile art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul
împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3
judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Sergiu
Gabură, neîntemeiat și care urmează a fi respins din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
La caz, se constată că prin încheierea din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sergiu Gabură
împotriva hotărârii din 13 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și a
deciziei din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 449 din Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în
cazul în care:
a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în
legătură cu cauza care se judecă;
b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu
au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins
toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării
anterioare a cauzei;
c) instanța a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces;
e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești
care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se
cere;
e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea
Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,
iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau
din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat
de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a
inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva
Republicii Moldova;
h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie
Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a
drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin
anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională.
3
Astfel, în motivarea cererii de revizuire, Sergiu Gabură a indicat drept temei
pentru revizuirea deciziei din 16 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prevederile
art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.
Verificând motivele recursului prin prisma prevederilor citate, Colegiul constată
că cererea de recurs este neîntemeiată or, simplul fapt al indicării în cererea de recurs a
prevederilor art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, nu atestă că cererea de revizuire se
încadrează în temeiurile de drept enunțate.
Reieșind din norma sus-citată, Colegiul ține să atragă atenția asupra faptului că în
sensul art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă, circumstanțele nou-descoperite, sunt
totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la apariția, modificarea sau
stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o importanță esențială pentru
soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având putere decisivă asupra concluziei
instanței de judecată, care nu au fost și nici nu au putut fi cunoscute revizuentului
anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii și au fost descoperite după
ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.
În așa mod, pentru a invoca temeiul indicat în cererea de revizuire, este necesar ca
circumstanța nouă să îndeplinească o condiție esențială – să existe anterior pronunțării
hotărârii, dar revizuentului să îi devină cunoscută ulterior.
Sub acest aspect, Colegiul reține că, încheierea din 26 noiembrie 2019 a Curții de
Apel Chișinău este legală și întemeiată, corect constatându-se faptul că cererea de
revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) Cod de procedură
civilă, iar argumentele recursului instanța de recurs le apreciază ca declarative, fiind
lipsit de esență, care evidențiază doar dezacordul recurentului cu soluția dată de
instanța de apel.
De asemenea, este de menționat că revizuirea este o cale de atac de retractare care
presupune redeschiderea procedurilor judiciare în privința unei cauze civile. Aceasta
nu presupune rejudecarea cauzei în mod implicit, ci doar ca efect al admiterii cererii de
revizuire, ceea ce prezumă existența temeiurilor în acest sens. De altfel, poate avea loc
o ingerință asupra securității raportului juridic. Pe când în speță, cererea de revizuire
nu întrunește condițiile necesare de a fi examinată, prin prisma prevederilor prevăzute
de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă (art. 446-453).
Din această perspectivă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că, admiterea cererii de recurs
a lui Sergiu Gabură în condițiile expuse, ar încălca principiul securității raporturilor
juridice și a drepturilor celorlalte părți la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Prin urmare, din considerentele menționate și ținând cont de faptul că motivele
invocate de recurent sunt declarative și neîntemeiate, Colegiul Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge
cererea de recurs și de a menține încheierea din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel
Chișinău.
În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Sergiu Gabură.
4
Se menține încheierea din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Cheibaș împotriva lui Sergiu
Gabură cu privire la încasarea datoriei.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
5