2ra-88/20 — obligarea de conectare la rețeaua electrică

Dosarul nr. 2ra-2289/19

2ra-88/20

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: Sv. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

ÎNCHEIERE

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Eduard Cupcic,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Cupcic

împotriva Societății pe Acțiuni „Răut” cu privire la obligarea conectării la rețeaua

electrică,

împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 03 aprilie 2019, prin intermediul poștei (f.d.14), Eduard Cupcic a depus

cerere de chenare în judecată împotriva SA „Răut” solicitând obligarea

administrației SA „Răut”, în termen restrâns, de a conecta camera nr. XXXXX, mun.

Bălți la rețeaua electrică.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 07 noiembrie 2018, în lipsa

sa și a membrilor familiei, a fost efectuată deconectarea samavolnică a camerei nr.

XXXXX, mun. Bălți de la rețeaua electrică, cu ridicarea contorului de evidență a

consumului de energie electrică. În opinia sa, acțiunile pârâtului sunt ilegale și

constituie o încălcare flagrantă a legislației în vigoare.

Reclamantul a precizat că la 15 decembrie 2018, în rezultatul examinării

petiției, Procuratura mun. Bălți a intentat în privința administrației SA „Răut” cauza

în baza elementelor contravenției prevăzute la art. 335 Cod contravențional.

Totodată, a specificat că în procedura Judecătoriei Bălți se află spre examinare

acțiunea intentată de SA „Răut” privind evacuarea sa și a membrilor familie sale din

căminul situat în mun. Bălți, XXXXX. În cadrul prezentului proces judiciar, la 22

noiembrie 2018, a înaintat un demers privind reconectarea camerei nr. 63 la rețeaua

electrică. Un demers analogic a fost înregistrat la 13 februarie 2019 în cadrul

examinării procedurii administrative. Însă, instanța de judecată a respins demersurile

respective, invocând că nu constituie subiectul examinării nici a acțiunii civile și nici

a proceduri administrative.

De asemenea, a declarat că la 18 martie 2019, în adresa administrației SA

„Răut” a fost expediată o cerere de conectare a camerei nr. 63 din căminul situat pe

XXXXX, mun. Bălți, recepționată la 20 martie 2019, însă nu a primit niciun răspuns.

1

Prin hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Cupcic împotriva SA „Răut” cu

privire la obligarea de conectare la rețeaua electrică.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul

declarat de Eduard Cupcic și a fost menținută hotărârea din 26 iunie 2019 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a

stabilit faptul că reclamantul/apelant nu a achitat factura pentru energia electrică

consumată în mărime de 30,56 de lei în termenul stabilit, or, la materialele cauzei a

fost anexat bonul de plată achitat la data de 14 martie 2019 de către

reclamantul/apelant Eduard Cupcic, fiind achitat peste termenul limită acordat.

Suplimentar, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat

faptul că contractul de locațiune încheiat între Eduard Cupcic și SA „Răut” a încetat

la 13 noiembrie 2017, nefiind prelungit, din care considerente rezultă că SA „Răut”

nu avea nicio obligație de prestare a serviciilor.

În final, instanța de apel a concluzionat că, odată ce Eduard Cupcic a cunoscut

despre expirarea termenului contractului de locațiune și nu a întreprins acțiuni în

vederea încheierii unui nou contract pe un anumit termen, prima instanță just a

conchis privind respingerea acțiunii reclamantului Eduard Cupcic privind obligarea

SA „Răut” la conectarea energiei electrice, or, pretențiile înaintate poartă un caracter

neîntemeiat și neprobat.

La 06 noiembrie 2019, conform sigiliului aplicat pe plicul poștal (f.d.120),

Eduard Cupcic a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții

de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe,

casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este ilegală și

neîntemeiată, pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de judecată la examinarea

cauzei a apreciat incorect circumstanțele cauzei și a interpretat eronat normele

legislației naționale.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de apel a pronunțat decizia contestată la data de 26 septembrie 2019,

iar recursul a fost declarat de Eduard Cupcic la 06 noiembrie 2019, conform

sigiliului aplicat pe plicul poștal (f.d. 120), ceea ce rezultă că este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Eduard Cupcic, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

2

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Eduard Cupcic nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

3

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Eduard Cupcic ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Eduard Cupcic împotriva deciziei

din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

4