2ra-88/20 — obligarea de conectare la rețeaua electrică
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea de conectare la reţeaua electrică
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-88/20 — obligarea de conectare la rețeaua electrică (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-2289/19
2ra-88/20
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: Sv. Ghercavii)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)
ÎNCHEIERE
15 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Eduard Cupcic,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Cupcic
împotriva Societății pe Acțiuni „Răut” cu privire la obligarea conectării la rețeaua
electrică,
împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți,
c o n s t a t ă :
La 03 aprilie 2019, prin intermediul poștei (f.d.14), Eduard Cupcic a depus
cerere de chenare în judecată împotriva SA „Răut” solicitând obligarea
administrației SA „Răut”, în termen restrâns, de a conecta camera nr. XXXXX, mun.
Bălți la rețeaua electrică.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 07 noiembrie 2018, în lipsa
sa și a membrilor familiei, a fost efectuată deconectarea samavolnică a camerei nr.
XXXXX, mun. Bălți de la rețeaua electrică, cu ridicarea contorului de evidență a
consumului de energie electrică. În opinia sa, acțiunile pârâtului sunt ilegale și
constituie o încălcare flagrantă a legislației în vigoare.
Reclamantul a precizat că la 15 decembrie 2018, în rezultatul examinării
petiției, Procuratura mun. Bălți a intentat în privința administrației SA „Răut” cauza
în baza elementelor contravenției prevăzute la art. 335 Cod contravențional.
Totodată, a specificat că în procedura Judecătoriei Bălți se află spre examinare
acțiunea intentată de SA „Răut” privind evacuarea sa și a membrilor familie sale din
căminul situat în mun. Bălți, XXXXX. În cadrul prezentului proces judiciar, la 22
noiembrie 2018, a înaintat un demers privind reconectarea camerei nr. 63 la rețeaua
electrică. Un demers analogic a fost înregistrat la 13 februarie 2019 în cadrul
examinării procedurii administrative. Însă, instanța de judecată a respins demersurile
respective, invocând că nu constituie subiectul examinării nici a acțiunii civile și nici
a proceduri administrative.
De asemenea, a declarat că la 18 martie 2019, în adresa administrației SA
„Răut” a fost expediată o cerere de conectare a camerei nr. 63 din căminul situat pe
XXXXX, mun. Bălți, recepționată la 20 martie 2019, însă nu a primit niciun răspuns.
1
Prin hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins
cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Cupcic împotriva SA „Răut” cu
privire la obligarea de conectare la rețeaua electrică.
Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul
declarat de Eduard Cupcic și a fost menținută hotărârea din 26 iunie 2019 a
Judecătoriei Bălți, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a
stabilit faptul că reclamantul/apelant nu a achitat factura pentru energia electrică
consumată în mărime de 30,56 de lei în termenul stabilit, or, la materialele cauzei a
fost anexat bonul de plată achitat la data de 14 martie 2019 de către
reclamantul/apelant Eduard Cupcic, fiind achitat peste termenul limită acordat.
Suplimentar, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat
faptul că contractul de locațiune încheiat între Eduard Cupcic și SA „Răut” a încetat
la 13 noiembrie 2017, nefiind prelungit, din care considerente rezultă că SA „Răut”
nu avea nicio obligație de prestare a serviciilor.
În final, instanța de apel a concluzionat că, odată ce Eduard Cupcic a cunoscut
despre expirarea termenului contractului de locațiune și nu a întreprins acțiuni în
vederea încheierii unui nou contract pe un anumit termen, prima instanță just a
conchis privind respingerea acțiunii reclamantului Eduard Cupcic privind obligarea
SA „Răut” la conectarea energiei electrice, or, pretențiile înaintate poartă un caracter
neîntemeiat și neprobat.
La 06 noiembrie 2019, conform sigiliului aplicat pe plicul poștal (f.d.120),
Eduard Cupcic a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții
de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe,
casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere
integrală a acțiunii.
În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este ilegală și
neîntemeiată, pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de judecată la examinarea
cauzei a apreciat incorect circumstanțele cauzei și a interpretat eronat normele
legislației naționale.
În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Instanța de apel a pronunțat decizia contestată la data de 26 septembrie 2019,
iar recursul a fost declarat de Eduard Cupcic la 06 noiembrie 2019, conform
sigiliului aplicat pe plicul poștal (f.d. 120), ceea ce rezultă că este în termen.
Examinând temeiurile recursului declarat de Eduard Cupcic, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
2
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Eduard Cupcic nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele
de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,
suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului
instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența
sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune
motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate
de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra
Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,
nr.26561/1995).
3
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Eduard Cupcic ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Eduard Cupcic împotriva deciziei
din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
4