2ra-88/20 — obligarea de conectare la rețeaua electrică

Dosarul nr. 2ra-2289/19 2ra-88/20 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud: Sv. Ghercavii) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de către Eduard Cupcic, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Cupcic împotriva Societății pe Acțiuni „Răut” cu privire la obligarea conectării la rețeaua electrică, împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 03 aprilie 2019, prin intermediul poștei (f.d.14), Eduard Cupcic a depus cerere de chenare în judecată împotriva SA „Răut” solicitând obligarea administrației SA „Răut”, în termen restrâns, de a conecta camera nr. XXXXX, mun.

Bălți la rețeaua electrică. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 07 noiembrie 2018, în lipsa sa și a membrilor familiei, a fost efectuată deconectarea samavolnică a camerei nr. XXXXX, mun. Bălți de la rețeaua electrică, cu ridicarea contorului de evidență a consumului de energie electrică. În opinia sa, acțiunile pârâtului sunt ilegale și constituie o încălcare flagrantă a legislației în vigoare. Reclamantul a precizat că la 15 decembrie 2018, în rezultatul examinării petiției, Procuratura mun. Bălți a intentat în privința administrației SA „Răut” cauza în baza elementelor contravenției prevăzute la art. 335 Cod contravențional. Totodată, a specificat că în procedura Judecătoriei Bălți se află spre examinare acțiunea intentată de SA „Răut” privind evacuarea sa și a membrilor familie sale din căminul situat în mun.

Bălți, XXXXX. În cadrul prezentului proces judiciar, la 22 noiembrie 2018, a înaintat un demers privind reconectarea camerei nr. 63 la rețeaua electrică. Un demers analogic a fost înregistrat la 13 februarie 2019 în cadrul examinării procedurii administrative. Însă, instanța de judecată a respins demersurile respective, invocând că nu constituie subiectul examinării nici a acțiunii civile și nici a proceduri administrative. De asemenea, a declarat că la 18 martie 2019, în adresa administrației SA „Răut” a fost expediată o cerere de conectare a camerei nr. 63 din căminul situat pe XXXXX, mun. Bălți, recepționată la 20 martie 2019, însă nu a primit niciun răspuns. 1 Prin hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Cupcic împotriva SA „Răut” cu privire la obligarea de conectare la rețeaua electrică.

Prin decizia din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat de Eduard Cupcic și a fost menținută hotărârea din 26 iunie 2019 a Judecătoriei Bălți, sediul Central. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a stabilit faptul că reclamantul/apelant nu a achitat factura pentru energia electrică consumată în mărime de 30,56 de lei în termenul stabilit, or, la materialele cauzei a fost anexat bonul de plată achitat la data de 14 martie 2019 de către reclamantul/apelant Eduard Cupcic, fiind achitat peste termenul limită acordat. Suplimentar, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a constatat faptul că contractul de locațiune încheiat între Eduard Cupcic și SA „Răut” a încetat la 13 noiembrie 2017, nefiind prelungit, din care considerente rezultă că SA „Răut” nu avea nicio obligație de prestare a serviciilor.

În final, instanța de apel a concluzionat că, odată ce Eduard Cupcic a cunoscut despre expirarea termenului contractului de locațiune și nu a întreprins acțiuni în vederea încheierii unui nou contract pe un anumit termen, prima instanță just a conchis privind respingerea acțiunii reclamantului Eduard Cupcic privind obligarea SA „Răut” la conectarea energiei electrice, or, pretențiile înaintate poartă un caracter neîntemeiat și neprobat. La 06 noiembrie 2019, conform sigiliului aplicat pe plicul poștal (f.d.120), Eduard Cupcic a declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia contestată este ilegală și neîntemeiată, pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de judecată la examinarea cauzei a apreciat incorect circumstanțele cauzei și a interpretat eronat normele legislației naționale. În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Instanța de apel a pronunțat decizia contestată la data de 26 septembrie 2019, iar recursul a fost declarat de Eduard Cupcic la 06 noiembrie 2019, conform sigiliului aplicat pe plicul poștal (f.d. 120), ceea ce rezultă că este în termen. Examinând temeiurile recursului declarat de Eduard Cupcic, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate 2 la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Eduard Cupcic nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). 3 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Eduard Cupcic ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Eduard Cupcic împotriva deciziei din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 4