2r-3/20 — constatarea nulității contractului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea nulităţii contractului
- Temei legal
- cazurile în care nu se dă curs cererii de apel, restituirea cererii de apel
2r-3/20 — constatarea nulității contractului (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2r-718/2020
2r-3/2020
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Brăgaru)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici)
D E C I Z I E
15 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Liliana Țurcanu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liliana Țurcanu
împotriva Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni, în proces de
lichidare, Corneliu Țurcanu, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere
Limitată „Valdexim Grup” și notarul public Oleg Gladîș cu privire la constatarea
nulității absolute a contractului de ipotecă, radierea ipotecii din Registrul bunurilor
imobile,
împotriva încheierii din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 19 aprilie 2016, Liliana Țurcanu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva BC „Banca Socială” SA, în proces de lichidare, Corneliu Țurcanu cu
privire la constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă, radierea din
Registrul bunurilor imobile a ipotecii instituite.
Prin încheierea din 04 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a
dispus atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii a notarului public
Oleg Gladîș și SRL „Valdexim Grup”.
Prin hotărârea din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată înaintată de Liliana Țurcanu a fost respinsă ca
neîntemeiată.
La 01 martie 2019, Liliana Țurcanu, reprezentată de avocatul Ariadna Suveica
(Dodi), a contestat cu apel hotărârea primei instanțe și a solicitat casarea acesteia.
Prin încheierea din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs
cererii de apel și s-a acordat apelantei un termen de 10 zile calendaristice de la data
recepționării încheierii pentru lichidarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea
cererii de apel motivate și dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 12 630 de
lei, aducând la cunoștința apelantei și reprezentantului acesteia că în cazul
neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel, cererea de apel va fi restituită.
Prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit
cererea de apel depusă de Liliana Țurcanu, reprezentată de avocatul Ariadna Suveica
(Dodi), împotriva hotărârii din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel
conform încheierii din 04 iunie 2019.
La 08 noiembrie 2019, Liliana Țurcanu a declarat recurs împotriva încheierii
din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea
acesteia.
În motivarea recursului a invocat că consideră încheierea instanței de apel
pasibilă casării, deoarece au fost interpretate eronat normele legale aplicabile speței.
Totodată, recurenta a specificat că instanța de apel eronat a concluzionat
precum că fiind expediată încheierea din 04 iunie 2019 în adresa avocatului, se
presupune că și apelanta a fost înștiințată și a avut posibilitate de a înlătura
neajunsurile la depunerea cererii de apel.
În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 26 septembrie
2019.
Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei încheierii
prin scrisoarea de însoțire din 09 octombrie 2019 (f.d. 15, vol. II), dar la actele cauzei
lipsește dovada de recepționare a acesteia de către recurentă.
Astfel, recursul declarat la 08 noiembrie 2019, este în termen.
În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără
participarea părților.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care
urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele
considerente.
În conformitate cu art. 427, lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul
și să mențină încheierea.
Materialele cauzei atestă că prin la 19 aprilie 2016, Liliana Țurcanu a depus
cerere de chemare în judecată împotriva BC „Banca Socială” SA, în proces de
lichidare, Corneliu Țurcanu cu privire la constatarea nulității absolute a contractului
de ipotecă, radierea din Registrul bunurilor imobile a ipotecii instituite.
Prin încheierea din 04 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a
dispus atragerea în proces în calitate de intervenienți accesorii a notarului public
Oleg Gladîș și SRL „Valdexim Grup”.
Prin hotărârea din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată înaintată de Liliana Țurcanu a fost respinsă ca
neîntemeiată.
Invocând ilegalitatea hotărârii primei instanțe, la 01 martie 2019, Liliana
Țurcanu, reprezentată de avocatul Ariadna Suveica (Dodi), a depus apel și a solicitat
casarea acesteia.
Prin încheierea din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs
cererii de apel și s-a acordat apelantei un termen de 10 zile calendaristice de la data
recepționării încheierii pentru lichidarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea
cererii de apel motivate și dovezii de achitare a taxei de stat în mărime de 12 630 de
2
lei, aducând la cunoștința apelantei și reprezentantului acesteia că în cazul
neîndeplinirii în termen a indicațiilor instanței de apel, cererea de apel va fi restituită.
Astfel, prin încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a
restituit cererea de apel depusă de Liliana Țurcanu, reprezentată de avocatul Ariadna
Suveica (Dodi), împotriva hotărârii din 07 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, din motiv că apelanta nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de
apel conform încheierii din 04 iunie 2019.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele
de drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului.
În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1)
Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește
condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de
stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-
o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii,
acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că
instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de
apel, în cazul în care apelanta nu s-a conformat dispozițiilor încheierii din 04 iunie
2019, deoarece nu a prezentat dovada de achitare a taxei de stat și apelul motivat în
termenul stabilit de instanță.
În această ordine de idei urmează de specificat că recurenta a cunoscut despre
emiterea încheierii instanței de apel din 04 iunie 2019, deoarece conform
materialelor dosarului la 16 septembrie 2019 aceasta a recepționat-o, fapt confirmat
prin avizul de recepție (f.d. 11, Vol. II).
Astfel, soluționând chestiunea de punere pe rol a cererii de apel, Colegiul
întemeiat a constatat necesar a restitui cererea de apel, deoarece apelanta nu a
îndeplinit, în termenul acordat indicațiile instanței de apel, stabilite prin încheierea
din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă în conformitate cu prevederile
art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă.
Or, în conformitate cu prevederile art. 369 alin. (1) lit. a) Cod de procedură
civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a
îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate
cu art. 368 alin. (1) Cod de procedură civilă, iar în corespundere cu prevederile art.
113 alin. (1) Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură
încetează o dată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța
judecătorească (judecător).
În speță, se reține că apelantei, deși, i-a fost comunicată încheierea prin care a
fost obligată la înlăturarea neajunsurilor încă în data de 16 septembrie 2019, aceasta
nu a îndeplinit indicațiile și nu a înlăturat neajunsurile expuse de instanță, necătînd
la faptul că termenul limită de lichidare a neajunsurilor a fost data de 26 septembrie
2019.
Așadar, actele cauzei denotă că actul judiciar numit a fost comunicat apelantei,
or, ultima nu a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea din 04 iunie 2019 a Curții
de Apel Chișinău, în interiorul termenului ce i-a fost acordat, și anume, nu a
prezentat dovada de plată a taxei de stat și cererea de apel motivată, moment care a
făcut imposibilă derularea în continuare a procedurii în apel și punerea pe rol a
3
cererii de apel, impunându-se necesitatea adoptării soluției de restituire a cererii de
apel.
Totodată, Colegiul consideră neîntemeiate argumentele recurentei precum că
nu a cunoscut despre emiterea încheierii din 04 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
deoarece aceasta a fost expediată doar avocatului, în cazul în care actele cauzei atestă
că avocata a recepționat încheierea la 11 septembrie 2019 (f.d. 10, Vol. II), iar
apelanta a recepționat încheierea la 16 septembrie 2019 (f.d. 11, Vol. II).
De altfel, conform jurisprudenței CtEDO (Ghirea contra Moldovei, cererea nr.
15778/05, hotărârea definitivă din 26 septembrie 2012), principiul egalității armelor
este unul din elementele noțiunii mult mai largi a procesului echitabil, care prevede
că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza
sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea
adversă. Curtea notează că aplicarea regulilor privind termenele de procedură este
susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor, în măsura în care fiecare dintre
părți nu se vor bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele sale
(Varnima Corporation International S.A. vs Grecia, nr. 48906/06, §27, 28 mai 2009;
Ben Naceur vs Franța, nr. 63879/00, §32, 03 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei,
nr. 32576/96, §32, CtEDO 2002-VIII).
Astfel, în circumstanțele expuse se impune concluzia, că însuși apelanta nu a
respectat drepturile sale procedurale și s-a eschivat de la îndeplinirea actelor de
procedură în măsura stabilită de normele de drept procedural, ca ulterior să invoce
încălcarea drepturilor sale. Or, părțile urmează să-și valorifice drepturile garantate
de lege în termenul stabilit, aspect specific și speței deoarece, în conformitate cu art.
27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în
posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de
dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a
dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale
de apărare.
Ca consecință, nelichidarea neajunsurilor expuse în încheierea din 04 iunie
2019 de către apelantă, în circumstanțele descrise, a impus adoptarea soluției de
restituire a cererii de apel, în cazul în care conform dispozițiilor art. 14 și 16 din
Codul de procedură civilă, în lumina interpretărilor date de CtEDO principiului
preeminenței dreptului, actele de dispoziție judecătorească, în speță, încheierea
instanței potrivit căreia s-a instituit termen de prezentare a unor înscrisuri necesare
pentru a fi dat curs apelului și a asigura o bună și normală derulare a procedurii, este
obligatorie atât pentru participanții la proces, cât și pentru instanța de judecată, care
a emis actul în cauză, obligație ce se regăsește și în principiile fundamentale a
procedurii civile.
În consecință, instanța de apel nu a dispus de o altă soluție legală, decât de a
restitui cererea de apel, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea,
prin care nu s-a dat curs cererii de apel. Or, exonerarea arbitrară a apelantei de
sancțiunile procedurale stabilite de prevederile legale precitate, în sensul
prevederilor art. 10 Cod de procedură civilă, afectează exigențele unui proces
echitabil în sensul art. 6 CEDO, conform cărora instanța de judecată are obligația de
a asigura aparențele de imparțialitate și de a nu admite acte de intervenție arbitrară
în favoarea sau defavoarea uneia din părți, având obligația concretizată și de
jurisprudența Curții Constituționale, conform căreia una din caracteristicile
constituționale ale statului de drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui
4
publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor,
stabilite de Constituție și legi, or, instanțele de judecată nefiind o excepție în acest
sens.
În acest sens, Colegiul consideră necesar de a reitera că conform art. 2 alin. (1)
Cod de procedură civilă, procedura de judecare a cauzelor civile în instanțele
judecătorești de drept comun și în cele specializate este stabilită de [...] Constituția
Republicii Moldova, de prezentul Cod și de alte legi organice.
Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă
dispozițiilor fundamentale ale Constituției Republicii Moldova și prezentului Cod.
Totodată, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 20.01.2015, §41
importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această
exigență există nu doar pentru indivizi, dar în egală măsură și pentru autoritățile
publice și private, în măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici,
exigența este ca aceștia să acționeze în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite
de lege, motiv din care, părțile în proces nu sunt scutite de obligațiile procesuale
pozitive întru exercitarea corespunzătoare a obligațiilor legale. Or, în speță, apelanta
nu a depus suficiență diligență, în vederea exercitării obligaților procedurale avute.
Astfel, Colegiul consideră că instanța de apel întemeiat a emis încheierea din
26 septembrie 2019, în cazul în care apelanta nu și-a exercitat în volum deplin
drepturile procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz din partea
acesteia.
Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurentă sunt
neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține
încheierea instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de Liliana Țurcanu,
Se menține încheierea din 26 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Liliana Țurcanu împotriva
Băncii Comerciale „Banca Socială” Societate pe Acțiuni, în proces de lichidare,
Corneliu Țurcanu, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată
„Valdexim Grup” și notarul public Oleg Gladîș cu privire la constatarea nulității
absolute a contractului de ipotecă, radierea ipotecii din Registrul bunurilor imobile,
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Galina Stratulat
5