2rh-127/19 — cu privire la încasarea sumei, evacuarea persoanelor și a bunurilor din imobile, declararea nulității absolute a actelor juridice, radierea din registrul bunurilor imobile a contractului de ipotecă și preavizul de executare a dreptului de gaj, încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată

2rh-127/19 — cu privire la încasarea sumei, evacuarea persoanelor și a bunurilor din imobile, declararea nulității absolute a actelor juridice, radierea din registrul bunurilor imobile a contractului de ipotecă și preavizul de executare a dreptului de gaj, încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2rh-127/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Lastavețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, A. Danilov, I. Muruianu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (A. Cobăneanu, S. Filincova, D. Mardari)

ÎNCHEIERE

13 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Svetlana Filincova

Ala Cobăneanu

examinând cererea de revizuire depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „OMV Grup”

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale

„Eximbank Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acțiuni împotriva Liliei

Banilean și Societății cu Răspundere Limitată „OMV Grup” cu privire la

încasarea sumei, evacuarea persoanelor și bunurilor din imobile și încasarea

cheltuielilor de judecată și

la cererea reconvențională a Societății cu Răspundere Limitată „OMV

Grup” împotriva Băncii Comerciale „Eximbank Gruppo Veneto Banca” Societate

pe Acțiuni cu privire la declararea nulității absolute a actelor juridice, radierea din

registrul bunurilor imobile a contractului de ipotecă și preavizul de executare a

dreptului de gaj, încasarea sumei și a cheltuielilor de judecată

împotriva încheierii din 9 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere

Limitată „OMV Grup”

constată:

La 3 iulie 2014, BC „Eximbank Gruppo Veneto Banca” SRL a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Bănilean și SRL „OMV Grup” cu

privire la încasarea sumei, evacuarea persoanelor și bunurilor din imobile și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că între BC „Eximbank Gruppo Veneto

Banca” SA și SRL „OMV Grup” au fost încheiate contractele de credit nr. 2007

din 15 septembrie 2006, nr. 2113 din 13 decembrie 2006, nr. 2990 din

1

28 noiembrie 2008, nr. 3063 din 31 ianuarie 2009, nr. 3110 din 30 martie 2009 și

nr. 3139 din 29 aprilie 2009, potrivit cărora banca a acordat pârâtului SRL „OMV

Grup” mai multe credite.

A relatat că executarea obligațiilor pârâtului SRL „OMV Grup” conform

contractelor de credit menționate, s-a asigurat prin constituirea de către pârâta

Lilia Banilean a următoarelor garanții în favoarea băncii, conform contractului de

ipotecă nr. 2184 din 31 octombrie 2011: casă de locuit individuală cu

nr. cadastral XXXXX și lotul de pământ aferent cu nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de 0, 1177 ha, amplasate în mun. XXXXX or. XXXXX str. XXXXX.

A menționat că SRL „OMV Grup” a încălcat condițiile contractelor de

credit nr. 2007 din 15 septembrie 2006, nr. 2113 din 13 decembrie 2006,

nr. 2990 din 28 noiembrie 2008, nr. 3063 din 31 ianuarie 2009, nr. 3110 din

30 martie 2009 și nr. 3139 din 29 aprilie 2009 și anume a condițiilor de

restituire a creditului fără a restitui creditele, nu a achitat dobânda aferentă și

alte sume care urmau a fi achitate băncii.

A afirmat că la data de 17 iunie 2014 pârâtul SRL „OMV Grup” a

acumulat o datorie față de bancă în mărime totală de 16 530 112,10 lei, care

include:

- la contractul de credit nr. 2007 din 15 septembrie 2006, total datorie în

valoare de 5 004 057,53 de lei, ce constituie datorie la credit - 2 657 714 de lei,

datorie la dobânda ordinară 1 661 732,33 de lei, datorie la dobânda majorată

436 848,21 de lei; penalitate 247 762,99 de lei;

- la contractul de credit nr. 2113 din 13 decembrie 2006, total datorie în

valoare de 4 039 019,73 de lei, ce constituie datorie la credit 2 042 224 de lei,

datorie la dobânda ordinară 1 567 915,25 de lei, datorie la dobânda majorată

290 619,38 de lei, penalitate 138 261,10 lei;

- la contractul de credit nr. 2990 din 28 noiembrie 2008, total datorie în

valoare de 2 676 968,33 de lei, ce constituie datorie la credit 1 374 524 de lei,

datorie la dobândă ordinară 727 579,71 de lei; datorie la dobânda majorată

398 212,25 de lei; penalitate 176 652,37 de lei;

- la contractul de credit nr. 3063 din 31 ianuarie 2009, total datorie în

valoare de 1 782 498,74 de lei, ce constituie datorie la credit 916 512 de lei;

datorie la dobândă ordinară 497 126,06 de lei; datorie la dobânda majorată –

248 158,03 de lei; penalitate 120 702,65 de lei;

- la contractul de credit nr. 3110 din 30 martie 2009, total datorie în

valoare de 1 809 497,81 de lei, ce constituie datorie la credit 916 512 de lei,

datorie la dobândă ordinară 534 916,58 de lei; datorie la dobânda majorată

228 183,48 de lei; penalitate 129 885,75 de lei;

- la contractul de credit nr. 3139 din 29 aprilie 2009, total datorie în

valoare de 1 218 069,96 de lei, ce constituie datorie la credit - 641 100 de lei,

datorie la dobânda ordinară 340 885,82 de lei, datorie la dobânda majorată

152 487,26 de lei; penalitate 83 596,88 de lei.

2

A indicat că la data de 30 august 2013 în adresa debitorului SRL „OMV

Grup” a fost expediată o notificare prin care a fost somat să restituie datoria față

de bancă, iar la data de 11 septembrie 2013 debitorului ipotecar Lilia Banilean

i-a fost trimisă o notificare prin care a fost informată despre neexecutarea

obligațiilor ce rezultă din contractele de credit de către SRL „OMV Grup” și i

s-a solicitat transmiterea benevolă a bunului ipotecat - casa de locuit individuală

cu nr. cadastral XXXXX și lotul de pământ aferent cu nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de 0,1177 ha, amplasate în mun. XXXXX or XXXXX str. XXXXX,

gajat conform contractului de ipotecă nr. 2184 din 31 octombrie 2011.

A comunicat că din motiv că debitorul SRL „OMV Grup” nu a întreprins

măsuri pentru restituirea datoriei la credit, iar debitorul ipotecar Lilia Banilean

nu a acceptat transmiterea benevolă a bunului ipotecat, banca, în temeiul

art. 488 Cod civil și art. 31 din Legea cu privire la ipotecă a înregistrat preavizul

de executare a dreptului de ipotecă, cu inserarea informației necesare privind

subiecții, creanța garantată, obiectul ipotecat și descrierea acestuia, a somat

debitorul SRL „OMV Grup” privind exercitarea dreptului asupra bunului

gajat/ipotecat.

Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 166-167, 174, 175, 243

CPC, art. 487, 490, 513, 572, 602 Cod civil.

A solicitat admiterea acțiunii, încasarea sumei în mărime de 16530112,10

lei, transmiterea silită în posesiunea BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA,

pentru comercializarea ulterioară și stingerea datoriei la contractele de credit

nr. 2007 din 15 septembrie 2006, nr. 2113 din 13 decembrie 2006, nr. 2990 din

28 noiembrie 2008, nr. 3063 din 31 ianuarie 2009, nr. 3110 din 30 martie 2009

și nr. 3139 din 29 aprilie 2009 a bunurilor ipotecate - casa de locuit individuală

cu nr. cadastral XXXXX și lotul de pământ aferent cu nr. cadastral XXXXX cu

suprafața de 0,1177 ha, amplasate în mun. XXXXX or. XXXXX str. XXXXX,

cu evacuarea persoanelor și bunurilor din imobilele respective și încasarea taxei

de stat.

La 17 martie 2015, SRL „OMV Grup” a depus cererea reconvențională

împotriva BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA cu privire la declararea

nulității absolute a actelor juridice, radierea din registrul bunurilor imobile a

contractului de ipotecă și preavizului de executare a dreptului de gaj, încasarea

sumei și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că din materialele cauzei nu

se confirmă faptul că banca a acordat banii conform contractelor susmenționate.

A indicat că pe contractul de credit nr. 2007 din 15 septembrie 2006, banca

a prezentat o dispoziție privind acordarea creditului din 20 septembrie 2006, sub

semnătura conducătorului băncii, șefului secției și contabilului, însă această este

doar un ordin dat de conducere privind acordarea creditului, or actul prin care a

fost executată această dispoziție așa și nu a fost prezentat. A remarcat că potrivit

dispoziției din 20 septembrie 2006, se atestă că s-au dat indicații ca de pe contul

de credit al băncii nr. 132207007 să fie transferată pe contul curent al

3

SRL „OMV Grup” suma de 3 000 000 de lei, iar faptul că au fost sau nu

transferați acești bani, banca nu prezintă niciun act confirmativ.

A susținut că banca nu a prezentat niciun document de decontare care ar

corespunde legislației în vigoare la acel moment și care ar demonstra că

contractul de credit a fost executat.

A afirmat că banca nu a acordat creditul, iar acest fapt poate fi dovedit și

prin pct. 4.2 din contractul de credit nr. 2007 din 15 septembrie 2006, potrivit

cărora banca acordă creditul după semnarea, autentificarea și înregistrarea

gajului.

A specificat că clauza dată se găsește în toate contractele de credit la care

banca face referință, însă, așa cum ipoteca a fost constituită tocmai în 2011, adică

peste 4 ani, reiese că banca a acordat banii fără să fie constituită garanția.

A indicat că banca prezintă un ordin de plată nr. 1 din data de

20 septembrie 2006 prin care încearcă să convingă că acești bani au fost

transferați de către SRL „OMV Grup” către SRL „Kvark”, însă pe această

dispoziție așa și nu este semnătura și ștampila emitentului, adică a SRL „OMV

Grup”, precum și nicio mențiune despre faptul că acest ordin a fost executat de

către bancă.

Prezentând acest ordin de plată, banca încearcă să convingă indirect că

banii au fost acordați SRL „OMV Grup”, de asemenea banca prezintă și un extras

din cont de la data de 11 ianuarie 2013, precum că la acea dată a fost rambursat

creditul SRL „OMV Grup”, în sumă de 9 327 de lei.

A evidențiat că contul de creditare este gestionat de bancă și nicidecum de

contul curent al SRL „OMV Grup”, adică contul din care urma să fie transferați

banii, conform contractului de credit. Pe acest cont banca poate să facă orice

operațiune și înregistrare pe care o dorește, fapt ce nu demonstrează că banii au

fost depuși la dispoziția SRL „OMV Grup”.

A susținut că banca afirmă că la data semnării contractului de credit

nr. 2007 a acordat 3 000 000 de lei, iar conform cererii de chemare în judecată,

banca a susținut că mai urmează să fie rambursați 2 657 714 de lei, prin urmare

rezultă că banca a încasat de la SRL „OMV Grup” suma de 34 228 de lei, însă

când a fost încasată această sumă și cum, banca nu prezintă nicio descifrare.

Referitor la contractul de credit nr. 2113 din 13 decembrie 2006, banca a

susținut că a pus la dispoziția SRL „OMV Grup” următoarele sume: prin

dispoziția din 14 decembrie 2006 suma de 2 370 001 de lei, prin dispoziția din

20 martie 2008 suma de 980 000 de lei, prin dispoziția din 1 martie 2008 suma de

193 000 de lei, prin dispoziția din 16 aprilie 2008 suma de 856 500 de lei, prin

dispoziția din 12 mai 2008 suma de 240 000 de lei , prin dispoziția din 14 mai

2008 suma de 127 000 de lei, prin dispoziția din 26 mai 2008 suma de 354 000 de

lei, prin dispoziția din 13 iunie 2008 suma de 300 000 de lei, prin dispoziția din

2 iulie 2008 suma de 35 000 de lei, în total suma de 5 770 503 de lei.

A mai indicat că conform contractului de credit nr. 2113 banca urma să

acorde 3 500 000 de lei, însă banca a acordat mai mult decât prevede contractul.

4

A afirmat că pe acest credit este aceeași situație ca și în cazul contractului

din 15 septembrie 2006, nicio confirmare că banii au ajuns pe contul curent al

SRL „OMV Grup”, conform prevederilor pct. 2.1 din contractul de credit.

Pe contractul de credit nr. 2990 din 28 noiembrie 2008 la fel se atestă o

neconcordanță a sumelor vehiculate de către bancă.

În cazul contractului de credit nr. 3063 din 31 ianuarie 2009, banca nu a

prezentat nicio dispoziție privind acordarea creditului, mai mult, creditul dat în

general nu a fost acordat. Mai mult că banca prezintă numai extrasul din contul

de creditare gestionat de bancă din 11 ianuarie 2013, iar la contul în cauză

SRL „OMV Grup” nu a avut nicio atribuție.

Cu referire la contractul de credit nr. 3110 din 30 martie 2009 SRL „OMV

Grup” a invocat că banca susține că prin dispoziția privind acordarea creditului

din 30 martie 2009 a pus la dispoziție suma de 1 000 000 de lei. Conform

acțiunii, banca solicită să fie încasată restanța la corpul creditului în sumă de

916 512 de lei, deși a fost încasată deja de la SRL „OMV Grup” suma de 83 488

de lei.

Pe contractul de credit nr. 3139 din 29 aprilie 2009 banca indică că prin

dispoziția privind acordarea creditului din 29 aprilie 2009 a pus la dispoziție

suma de 220 003 de lei, dispoziția din 29 martie 2009 suma de 436 000 de lei,

dispoziția din 6 mai 2009 suma de 43 997 de lei, în total suma de 700 000 de lei

care corespunde cu suma din contractul de credit. Conform cererii, banca solicită

să fie încasată restanța la corpul creditului în sumă de 641 100 de lei, deși banca

de acum a încasat de la SRL „OMV Grup” suma de 58 900 de lei.

SRL „OMV Grup” a afirmat că banca nu a acordat niciun credit din cele ce

solicită a fi rambursate, deși susține că o parte din credite a fost rambursată de

către SRL „OMV Grup” cu încasarea de la SRL „OMV Grup” pe toate 6

contracte suma totală de 4 421 673 de lei.

A susținut că suma dată de bani a fost încasată de către bancă ilegal, astfel

îmbogățindu-se fără justă cauză.

A mai menționat că, în urma analizei situației date, au fost ridicate datele

din contabilitate și toată documentația pe contractele menționate, fiind constatat

că sumele menționate în contractele de credit, nu numai că nu au fost acordate,

dar au fost închise de către bancă.

A mai relatat că pe data de 29 decembrie 2009 banca a semnat un acord

adițional la toate contractele de credit prin care se modifică termenul de

rambursare a creditelor, iar după semnarea acestor acorduri, banca nu mai are

pretenții față de SRL „OMV Grup”.

A precizat că apoi peste un an și nouă luni, la data de 1 martie 2011, banca

eliberează pe fiecare contract de credit, un alt extras din care se vede că creditele

în cauză, care au fost stinse în 2009, trebuie din nou stinse din contul reducerilor

pentru pierderi la credite și din nou soldul final este 0,00 lei.

A mai comunicat că pe data de 31 octombrie 2011 SRL „OMV Grup” a

rugat să semneze contractul de ipotecă nr. 2184 în scopul garantării obligațiilor

pe contractele de credit sus indicate, specificând la acel moment că nu prea era

înțeleasă cererea băncii, ultima menționând că aceasta este numai o formalitate,

5

fiindcă creditele sunt stinse de acum, fapt ce a fost confirmat prin extrasele din

conturile de creditare eliberate de către bancă.

A considerat că dacă cu adevărat era un proces de acordare a creditelor

conform normelor legale și regulamentelor interne ale băncii, atunci la fiecare

linie de creditare trebuia să fie câte o cerere aparte de acordare a creditului.

Pentru fiecare linie de creditare trebuia să fie dosar aparte de creditare care se

păstrează până la data rambursării definitive a banilor.

A remarcat că deși părțile sunt în situația când au fost semnate contractele

de creditare, contractul de ipotecă, adică a avut loc o înțelegere între părțile

semnatare care s-a soldat cu semnarea contractelor, realizarea acestei înțelegeri

nu a avut loc conform prevederilor lor, fapt care înseamnă că înțelegerea decade,

adică contractele de creditare și contractul de ipotecă sunt nule.

A conchis că contractele de credit și contractul de ipotecă în cauză nu au

produs niciun efect juridic, iar banii nu au fost transferați nici până în prezent

către SRL „OMV Grup”.

Toate operațiunile cu banii de pe conturile de creditare ale SRL „OMV

Grup” le efectua banca singură fără acordul societății, banca înregistra banii pe

contul de creditare și tot banca îi anula, astfel, în realitate nici pe un document

bancar emis de bancă nu este semnătura directorului SRL „OMV Grup” cu

ștampila firmei prin care s-ar fi menționat ca destinație a plății stingerea

creditului.

A susținut că reieșind din actele prezentate de către bancă și din cele

menționate mai sus SRL „OMV Grup” nu are nicio obligațiune financiară față de

bancă, iar toate sumele indicate în cererea de chemare în judecată pe care le cere

banca sunt neîntemeiate și ilegale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 166, 167, 172, 173 CPC,

art. 4 alin. (1) și (2) din Legea cu privire la ipotecă, art. 219, 221, 1236 Cod civil,

art. 8 și 32 din Legea instituțiilor financiare.

Pe parcursul examinării cauzei SRL „OMV Grup” a depus cereri de

concretizare a pretențiilor, solicitând declararea nulității absolute a pct. 2.3 din

contractul de credit nr. 2007 din 15 septembrie 2006 și nulitatea absolută a

contractului de credit nr. 2007 din 15 septembrie 2006 și acordurilor adiționale la

el, declararea nulității absolute a punctului 2.3 din contractul de credit nr. 2113

din 13 decembrie 2006 și nulitatea absolută a contractului de credit nr. 2113 din

13 decembrie 2006 și acordurilor adiționale la el, declararea nulității absolute a

clauzelor 1.3, 2.3 din contractul de credit nr. 2990 din 28 noiembrie 2008 și

nulitatea absolută a contractului de credit nr. 2990 din 28 noiembrie 2008 și

acordurilor adiționale la el, declararea nulității absolute a clauzelor 1.3, 2.3 din

contractul de credit nr. 3063 din 31 ianuarie 2009 și nulitatea absolută a

contractului de credit nr. 3063 din 31 ianuarie 2009 și acordurilor adiționale la el,

declararea nulității absolute a clauzelor 1.3, 2.3 din contractul de credit nr. 3110

din 30 martie 2009 și nulitatea absolută a contractului de credit nr. 3110 din

30 martie 2009 și acordurilor adiționale la el, declararea nulității absolute a

clauzelor 1.3, 2.3 din contractul de credit nr. 3139 din 29 aprilie 2009 și nulitatea

6

absolută a contractului de credit nr. 3139 din 29 aprilie 2009 și acordurilor

adiționale la el, ca fiind fictive și lovite de nulitate absolută.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, a fost admisă integral acțiunea depusă de BC „Eximbank Gruppo Veneto

Banca” SA.

A fost încasată din contul SRL „OMV Grup”, în beneficiul BC „Eximbank

Gruppo Veneto Banca” SA suma în mărime de 16 530 112,10 de lei și

cheltuielile de judecată cu titlul taxei de stat, plătită de reclamant la depunerea

acțiunii, în sumă de 5 000 de lei, iar în total suma în mărime de 16 580 112,10 de

lei.

A fost transmis silit în posesiunea BC „Eximbank Gruppo Veneto Banca”

SA pentru comercializarea ulterioară și stingerea datoriei la contractele de credit

nr. 2007 15 septembrie 2006, nr. 2113 din 13 decembrie 2006, nr. 2990 din

28 noiembrie 2008, nr. 3063 din 31 ianuarie 2009, nr. 3110 din 30 martie 2009 și

nr. 3139 din 29 aprilie 2009 următoarele bunuri ipotecate - casă de locuit

individuală cu nr. cadastral XXXXX și lotul de pământ aferent cu nr. cadastral

XXXXX cu suprafața de 0.1177 ha, amplasate în mun. XXXXX or. XXXXX

str. XXXXX, cu evacuarea persoanelor și bunurilor din imobilele respective.

A fost respinsă acțiunea reconvențională ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către SRL „OMV Grup”, reprezentat de Lilia Banilean și

menținută hotărârea primei instanțe.

Prin încheierea din 9 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de SRL „OMV Grup”.

La 15 octombrie 2019, SRL „OMV Grup” a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii din 9 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând

admiterea acesteia, casarea încheierii instanței de recurs, cu rejudecarea cauzei.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că din conținutul încheierii din

9 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a constatat că suplimentul la

recurs depus de către SRL „OMV Grup”, care este în esența sa o completare-

concretizare a temeiurilor și motivelor de drept, fiind parte componentă a

recursului declarat inițial, nu a fost obiect de studiu a completului de judecată la

faza admisibilității, fiind apreciată inadmisibilitatea doar a recursului inițial.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) CPC, instanțele judecătorești aplică

legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile, efectuării

actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri,

încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile

prevăzute de lege.

7

La caz, se va menționa că prin Legea nr. 17 din 5 aprilie 2018 pentru

modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 1 iunie 2018, au

fost stabilite categoriile de încheieri care pot fi supuse revizuirii.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 446 CPC, pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol. Încheierile de încetare a procesului

conform art. 265 lit. c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind

tardivă conform art. 1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu

se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se

supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se

supun niciunei căi de atac.

Totodată, prin prisma prevederilor art. 448 CPC, cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărâri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărâre, se soluționează de instanța

care a menținut, a modificat hotărârea sau a emis o nouă hotărâre.

Raportând la caz prevederile legale menționate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

specifica că încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și

deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii.

La caz, se constată că prin încheierea din 9 octombrie 2019 a Curții

Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de

SRL „OMV Grup”.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că prin prisma art. 440 CPC,

care reglementează procedura examinării admisibilității recursului, încheierea

prin care completul din 3 judecători decide în mod unanim asupra

inadmisibilității recursului, în cazul în care se constată existența unuia din

temeiurile prevăzute la art. 433, nu conține nicio referire cu privire la fondul

recursului.

Astfel fiind, la caz se va reține că, prin încheierea din 9 octombrie 2019 a

Curții Supreme de Justiție supusă revizuirii de SRL „OMV Grup”, instanța de

recurs nu s-a expus asupra fondului recursului, prin urmare nici a cauzei,

verificând doar, prin prisma art. 440 CPC, existența temeiurilor de admisibilitate

a recursului declarat, constatând lipsa acestora.

De altfel, și argumentul revizuentului precum că suplimentul la recurs

depus de către SRL „OMV Grup”, care este în esența sa o completare-

concretizare a temeiurilor și motivelor de drept a recursului declarat inițial, nu a

fost obiect de studiu a completului de judecată la faza admisibilității, fiind

apreciată doar inadmisibilitatea recursului inițial, este unul irelevant temeiurilor

de revizuire.

Or, prevederile Codului de procedură civilă nu reglementează procedura de

depunere a unui recurs suplimentar, mai cu seamă, argumentele din acest recurs,

nu au șanse de succes în situația în care cererea de recurs inițială, depusă la

8

30 iulie 2019 de către SRL „OMV Grup”, conținea esența și temeiurile recursului

în dezacord cu hotărârile instanțelor de judecată ierarhic inferioare.

Din considerentele menționate Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire depusă de SRL „OMV Grup” împotriva încheierii din

9 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție ca inadmisibilă, din motiv că actul

de dispoziție judecătoresc menționat nu se supune revizuirii.

În conformitate cu art. 270, 446, 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Societatea

cu Răspundere Limitată „OMV Grup” împotriva încheierii din 9 octombrie 2019

a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a

Băncii Comerciale „Eximbank Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acțiuni

împotriva Liliei Banilean și Societății cu Răspundere Limitată „OMV Grup” cu

privire la încasarea sumei, evacuarea persoanelor și bunurilor din imobile și

încasarea cheltuielilor de judecată și la cererea reconvențională a Societății cu

Răspundere Limitată „OMV Grup” împotriva Băncii Comerciale „Eximbank

Gruppo Veneto Banca” Societate pe Acțiuni cu privire la declararea nulității

absolute a actelor juridice, radierea din registrul bunurilor imobile a contractului

de ipotecă și preavizul de executare a dreptului de gaj, încasarea sumei și a

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Svetlana Filincova

Ala Cobăneanu

9