2r-12/20 — incasarea datoriei, a penalitatilor dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata

2r-12/20 — incasarea datoriei, a penalitatilor dobinzii de intirziere si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2r-12/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (Jud: S. Dimitriu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Jud: M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

15 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Nina Vascan

Judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Vitalie Ceban, reprezentat de avocatul

Grigore Sarsaman,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Elcin Aliev

împotriva lui Sergiu Grișcenco și Vitalie Ceban, cu privire la încasarea datoriei, a

dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea de repunere în termen a apelului și s-a restituit cererea de

apel depusă de Vitalie Ceban,

c o n s t a t ă :

La 26 septembrie 2017, Elcin Aliev a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Grișcenco și Vitalie Ceban, cu privire la încasarea datoriei, a

dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor de judecată.

Reclamantul Elcin Aliev a solicitat încasarea, în mod solidar, din contul lui

Sergiu Grișcenco și Vitalie Ceban a datoriei în sumă de 1250 euro, a dobânzii

contractuale în sumă de 175 euro, a penalității în sumă de 1125 euro, a dobânzii de

întârziere în sumă de 163 euro și a taxei de stat în sumă de 1719 lei.

Prin hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

acțiunea înaintată de Elcin Aliev s-a admis parțial.

S-a dispus încasarea, în mod solidar, din contul lui Sergiu Grișcenco și Vitalie

Ceban în beneficiul lui Elcin Aliev a datoriei în sumă de 1250 euro, a dobânzii

contractuale în sumă de 84 euro, a dobânzii de întârziere în sumă de 163 euro și a

penalității în sumă de 1125 euro.

S-a dispus încasarea, în mod solidar, din contul lui Sergiu Grișcenco și Vitalie

Ceban în beneficiul lui Elcin Aliev a cheltuielilor de judecată în sumă de 1715,07

lei. În rest, pretențiile înaintate de Elcin Aliev s-au respins, ca neîntemeiate.

La 05 septembrie 2019, Vitalie Ceban, reprezentat de avocatul Tamara

Crinițcaia a depus cerere de apel, solicitând repunerea în termenul de declarare a

apelului, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 06 iunie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central și încasarea cheltuielilor de judecată.

1

Prin încheierea din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea apelantului Vitalie Ceban cu privire la repunerea în termen a apelului și s-a

restituit cererea de apel depusă de Vitalie Ceban, din motiv că apelantul nu a

prezentat probe ce ar demonstra și determina necesitarea repunerii în termen a cererii

de apel.

La 19 noiembrie 2019, Vitalie Ceban, reprezentat de avocatul Grigore

Sarsaman a declarat recurs împotriva încheierii din 07 noiembrie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, Vitalie Ceban a invocat că pe cauza dată, în calitate

de apărător al său a participat avocatul Tamara Crinițcaia, dar instanța de apel nu a

ținut cont de Hotărârea nr. 8/4 din 15 octombrie 2019 a Consiliului Institutului

Național al Justiției, prin care avocatul Tamara Crinițcaia a fost înmatriculată la

cursurile de formare inițială pentru funcția de judecător. Ulterior s-a adresat

avocatului Grigore Sarsaman, care la 06 noiembrie 2019 a depus cerere de amânare

a examinării cauzei pentru a face cunoștință cu materialele cauzei, care a fost

respinsă de instanța de apel.

Recurentul Vitalie Ceban a relatat că Curtea de Apel Chișinău a admis o

încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil, temei pentru care urmează a fi

casată încheierea contestată cu recurs.

La 18 decembrie 2019, Elcin Aliev a depus referință asupra cererii de recurs,

solicitând respingerea recursului și menținerea încheierii din 07 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Prin scrisoarea nr. 11810 din 11 noiembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a

expediat participanților la proces copia încheierii din 07 noiembrie 2019 (f.d. 108),

însă date despre recepționarea încheierii la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recursul declarat la 19 noiembrie 2019

de către Vitalie Ceban, reprezentat de avocatul Grigore Sarsaman este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele dosarului, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din

07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Din materialele dosarului rezultă că, la 26 septembrie 2017, Elcin Aliev a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Grișcenco și Vitalie Ceban,

2

cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de întârziere, a penalității și a cheltuielilor

de judecată.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, Judecătoria Chișinău, sediul

Central prin hotărârea din 06 iunie 2018, a admis parțial acțiunea înaintată de Elcin

Aliev (f.d. 73).

Instanța de recurs menționează că, la 01 august 2019, avocatul Tamara

Crinițcaia a solicitat permisiunea de a lua cunoștință cu materialele cauzei, iar la

15 august 2019, fapt confirmat prin cererea anexată la materialele cauzei,

reprezentantul recurentului Vitalie Ceban a luat cunoștință cu materialele prezentei

cauze (f.d. 78).

Ulterior, la 05 septembrie 2019, Vitalie Ceban, reprezentat de avocatul

Tamara Crinițcaia a depus cerere de apel, solicitând repunerea în termenul de

declarare a apelului, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 06 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 80).

Potrivit citației se confirmă faptul că la 19 septembrie 2019, prin intermediul

poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a citat avocatul Tamara Crinițcaia și

reclamantul/intimatul Elcin Aliev, pentru a participa la ședința de judecată din

07 noiembrie 2019, ora 10:00 (f.d. 85). Totodată, prin intermediul oficiului poștal

au fost citați Vitalie Ceban și Sergiu Grișcenco. Avizul de recepție expediat

intimatului Sergiu Grișcenco a fost restituit cu mențiunea nereclamat, iar date despre

recepționarea citației de către Vitalie Ceban la materialele cauzei lipsesc (f.d. 86).

Suplimentar, Colegiul atestă că, la 10 octombrie 2019, Elcin Aliev a depus

referință asupra cererii de apel, solicitând respingerea cerinței de repunere în termen

și restituirea cererii de apel (f.d. 89-91). Totodată, intimatul a anexat copia încheierii

de intentare a procedurii de executare din 27 iulie 2018, prin care se confirmă că

recurentul Vitalie Ceban a luat cunoștință cu încheierea menționată la 27 decembrie

2018, pe care a aplicat și semnătura sa (f.d. 92).

Ulterior, prin încheierea din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-

a respins cererea apelantului Vitalie Ceban cu privire la repunerea în termen a

apelului și s-a restituit cererea de apel depusă de Vitalie Ceban, din motiv că

apelantul nu a prezentat probe ce ar demonstra și determina necesitarea repunerii în

termen a cererii de apel (f.d. 104-107).

Sub acest aspect, Colegiul consideră că, încheierea instanței de apel este emisă

în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Or, în temeiul art. 369 alin. (1)

lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere,

apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în

termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

În corespundere cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

3

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs constată că dispozitivul

hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost pronunțat la 06 iunie 2018, prin

urmare termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362

alin. (1) din Codul de procedură civilă, a expirat la 06 iulie 2018.

În același timp, instanța de recurs reține dispozițiile art. 362 alin. (3) din

Codul de procedură civilă care stipulează că repunerea în termenul de apel se face

de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116.

În conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui

act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să

fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Astfel, Colegiul menționează că în cererea de apel, Vitalie Ceban, reprezentat

de avocatul Tamara Crinițcaia nu a menționat motivele care au stat la baza omiterii

termenului de depunere a cererii de apel. Mai mult, nu a prezentat probe ce ar

confirma imposibilitatea recurentului/apelantului Vitalie Ceban de a depune în

termen cererea de apel împotriva hotărârii din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central.

Totodată, din materialele cauzei rezultă că, la 27 decembrie 2018,

recurentul/apelantul Vitalie Ceban a primit copia încheierii de intentare a procedurii

de executare nr. 004-653/18 din 27 iulie 2018, fapt confirmat prin copia încheierii

pe care este aplicată data și semnătura recurentului/apelantului (f.d. 92). De

asemenea, din conținutul încheierii menționate se poate deduce clar în baza a cărui

act judecătoresc a fost intentată procedura de executare.

În aceste condiții, Colegiul stipulează că în cazul în care recurentul/apelantul

Vitalie Ceban nu era de acord cu hotărârea din 06 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central în baza căreia a fost intentată procedura de executare, urma să conteste

actul menționat imediat după ce a aflat despre existența acestuia. Or, de la 27

decembrie 2018 până la 15 august 2019, data când avocatul Tamara Crinițcaia a luat

cunoștință cu materialele cauzei, este o perioadă excesiv de mare și demonstrează

faptul că nu a depus suficientă diligență pentru a prezenta cererea de apel în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare, depunând cerere de apel mult prea

târziu.

Prin urmare, instanța de recurs consideră corectă soluția instanței de apel cu

privire la respingerea cererii de repunere în termen a apelului și restituirea cererii de

apel depusă de Vitalie Ceban, încheierea fiind adoptată cu aprecierea completă a

probelor și circumstanțelor, ce țin de temeiurile de repunere în termen a cererii de

apel.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții

la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor

procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

În corespundere cu art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, participanții

la proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

4

procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă

prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

În acest context, instanța de recurs conchide că recurentul s-a folosit cu rea

credință de drepturile procedurale, fiind conștient de existența hotărârii din 06 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central de la 27 decembrie 2018 și urma să

întreprindă toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale de acces la instanță

și anume de a depune cerere de apel.

Colegiul consideră că instanța de apel a creat posibilități egale, suficiente și

adecvate în folosirea mijloacelor procedurale întru susținerea poziției ambelor părți

și nu a defavorizat nici o parte.

În conformitate cu art. 27 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în

primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,

de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Cu privire argumentul recurentului despre faptul că instanța de apel nu a ținut

cont de Hotărârea nr. 8/4 din 15 octombrie 2019 a Consiliului Institutului Național

al Justiției, prin care avocatul Tamara Crinițcaia a fost înmatriculată la cursurile de

formare inițială pentru funcția de judecător, instanța de recurs menționează că toate

informațiile cu privire la schimbarea avocatului urmează a fi prezentate instanței de

judecată de către partea în proces. Or, de la 15 octombrie 2019 până la 06 noiembrie

2019 când a fost semnat contractul de asistență juridică nr. 06/11 din 06 noiembrie

cu avocatul Sergiu Sarsaman, recurentul Vitalie Ceban a avut termen suficient pentru

a prezenta probe întru confirmarea imposibilității de a depune cererea de apel în

termen.

Colegiul consideră neîntemeiat argumentul recurentului despre faptul că, la

06 noiembrie 2019 avocatului Grigore Sarsaman, a depus cerere de amânare pentru

a face cunoștință cu materialele cauzei, însă aceasta a fost respinsă de instanța de

apel și astfel i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.

Or, în conformitate cu art. 116 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cererea

de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de

procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se

comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică

soluționarea repunerii în termen.

Prin urmare, instanța de apel a considerat neîntemeiată cererea de amânare,

ori conform prevederilor art. 116, alin. (3) din Codul de procedură civiă, probele ce

dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului urmau a fi depuse concomitent cu

cererea de repunere în termen, fapt ignorant cu desăvârșire de către recurentul Vasile

Ceban.

În această ordine de idei, Colegiul conchide că argumentele invocate în

cererea de recurs, indică direct la nerespectarea de către recurent a drepturilor sale

procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită

de normele de drept procedural și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în

vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

5

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, stabilind în jurisprudența degajată că în situația în care legislația procesuală

permite declararea apelului împotriva hotărârii instanței de fond, instanța superioară

poate restricționa dreptul la apel doar dacă constată că apelul respectiv nu

corespunde cerințelor legale aplicabile (speța Tudor-Comerț c. Moldovei, hotărârea

din 04 noiembrie 2008, definitivă din 04 februarie 2009).

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea contestată este

întemeiată și emisă cu respectarea cadrului legal, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul

depus împotriva încheierii din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău este

neîntemeiat și necesită să fie respins, cu menținerea încheierii contestate.

În conformitate cu art. 427 lit. a), 428 din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Vitalie Ceban, reprezentat de avocatul

Grigore Sarsaman.

Se menține încheierea din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Elcin Aliev împotriva

lui Sergiu Grișcenco și Vitalie Ceban, cu privire la încasarea datoriei, a dobânzii de

întârziere, a penalității și a cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Nina Vascan

Judecătorii Victor Burduh

Iurie Bejenaru

6