2ra-2288/18 — Încasarea datoriei

Dosarul nr. 2ra–2288/18 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani), (jud. C. Vîrlan) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, (jud. M. Anton, V. Cotorobai, A. Anton) Î N C H E I E R E 21 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului declarat de către Călin Corlăteanu reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elcin Aliev împotriva lui Călin Corlăteanu cu privire la încasarea datoriei, dobânzii contractuale, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Călin Corlăteanu și menținută hotărârea din 05 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), c o n s t a t ă: La 01 martie 2016, Elcin Aliev s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Călin Corlăteanu privind încasarea datoriei, dobânzii contractuale, dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 22 februarie 2014, în baza contractului de împrumut, pârâtul a beneficiat de un împrumut în sumă de 5 500 de euro cu o dobândă lunară de 8%, termenul de rambursare fiind până la 31 decembrie 2014. Reclamantul a notat că pârâtul nu și-a onorat obligațiile contractuale, iar conform prevederilor contractuale, este de acord să achite dobânda și penalitatea prevăzută în contract. În opinia lui Elcin Aliev, este necesar de aplicat o dobândă rezonabilă care constituie 22,5% anual. Concomitent, încercările de a soluționa problema pe cale amiabilă nu au avut rezultat.

În final, Elcin Aliev a solicitat în instanța de judecată încasarea datoriei în 1 mărime de 5 500 de euro, dobânda contractuală în mărime de 1056 de euro, dobânda de întârziere în mărime de 3588 de euro, iar în total 10 151 de euro, precum și cheltuielile judiciare compuse din: cheltuieli suportate în legătură cu expedierea reclamațiilor în mărime de 33 de lei, cheltuieli de executare - 2080 de lei și taxa de stat în mărime de 6330 de lei, iar în total 8443 de lei. Prin hotărârea din 05 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), acțiunea a fost admisă. S-a încasat de la Călin Corlăteanu în beneficiul lui Elcin Aliev datoria în mărime de 5500 de euro, dobânda contractuală - 1056 de euro, dobânda de întârziere - 3588 de euro, iar în total 10 151 de euro în echivalentul în lei conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii.

S-a încasat de la Călin Corlăteanu în beneficiul lui Elcin Aliev cheltuielile pentru achitarea taxei de stat - 6330 de lei, cheltuielile de executare - 2080 de lei, cheltuieli de citare - 33 de lei, iar în total 8443 de lei. Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Călin Corlăteanu și menținută hotărârea din 05 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani). La 25 august 2018 (prin oficiul poștal), Vasili Ivanico reprezentat de avocatul Vasile Stăvilă a declarat recurs împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a indicat că pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței. La 24 octombrie 2018, Elcin Aliev a depus o referință la cererea de recurs declarată de Călin Corlăteanu reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă prin care a solicitat de a considera recursul ca fiind inadmisibil. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Călin Corlăteanu reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă, neîntemeiat și care urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 2 inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Călin Corlăteanu reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea recursului ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Călin Corlăteanu reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al 3 Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Călin Corlăteanu reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Visternicean Nicolae Craiu 4